“COMERCIALIZAREA COPILARIEI” – documentar despre transformarea copiilor in TINTE DE MARKETING (VIDEO)/ Recrutarea copiilor via RETELE SOCIALE, pentru PUBLICITATE si STUDII DE PIATA

 Legatura dintre JOCURILE ONLINE, MARKETINGUL pentru COPII si INDUSTRIA PUBLICITATII/ Rolul PARINTILOR

“Consuming Kids este un excelent film documentar al anului 2008, în regia cuplului Adriana Barbaro şi Jeremy Earp, care încearcă cu disperare să arunce lumină asupra practicilor murdare ale maşinăriei publicitare, ce serveşte interesele unei industrii profitabile de multe miliarde de dolari anual, hotărâtă să le vândă copiilor şi părinţilor toate mărfurile posibile, de la alimente nesănătoase până la jocuri video violente şi false produse educaţionale mass media sau maşini de familie.“

• Feminis [februarie 2010]: Ultima frontiera a marketingului: Copiii platiti sa faca reclama la junk food!

O polemica virulenta a cuprins Marea Britanie dupa ce foarte multi minori au fost racolati prin intermediul retelelor de socializare pentru a promova diferite produse sau marci in schimbul unor sume de bani.

Numarul micilor promoteri este in crestere, si se pare ca ultima frontiera a marketingului reprezinta recrutarea directa a fetitelor si copiilor prin intermediul retelelor de socializare. In schimbul publicitatii copiii primesc bani, noteaza La Repubblica.

Se numesc “brand ambassadors“, sau ambasadori de marca. Baietii si fetitele trebuie sa promoveze un produs in randul retelei lor de prieteni si colegi de scoala. Expertii au estimat ca fiecare copil, in afara de faptul ca este un potential consumator, poate reprezenta si un imens factor multiplicator de meseje. Chiar mai eficient decat spoturile publicitare si diferitele reclame.

Noul site britanic specializat in acest tip de marketing se numeste Dubit, si in cateva luni a devenit o putere pe internet, provocand proteste virulente din partea parintilor si al asociatiilor de protectie a minorilor.
Agentia a recrutat sute de mii de copii cu varste de peste sapte ani, cu promisiunea de a le plati circa 28 de euro pe saptamana.

Adam Hildreth, responsabilul acestui site, spune ca permisiunea parintilor este ceruta in permanenta atunci cand este vorba de copii sub 16 ani, insa au fost depistate foarte multe cazuri in care copiii au reusit sa intre in circuitul agentiei, fara o aprobare din partea parintilor.
“E un sistem diabolic“, comenteaza Richard O’Hagan, un avocat care cere guvernului sa intervina pentru a reglementa situatia creata de Dubit.

Pana acum branduri celebre precum Mattel sau Coca-Cola au apelat la acest tip de marketing, mai ales dupa ce “televiziunea a inceput sa fie din ce in ce mai selectiva cu mesajele publicitare la diferite produse cum sunt cele reprezentate de junk food“, mai spune O’Hagan.

Potrivit economistului Ed Mayo, autor al unei carti despre cosum in randul adolescentilor pe Dubit s-au inscris peste o jumatate de milion de mici promotori englezi, care nu fac doar publicitate ci si ajuta la realizatea unor diferite studii de piata, raspandind chestionare prin care sunt obtinute informatii despre comportamentul de consum al tinerilor.

• Gandul: Aproape jumătate dintre copiii din SUA şi Marea Britanie au conturi pe Facebook

Un studiu făcut de firma Dubit arată că 44% dintre copiii din Marea Britanie şi 39% din Statele Unite, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, au conturi pe Facebook, deşi regulile site-ului de socializare impun o vârstă mai mare de 13 ani pentru crearea unui cont, scrie Daily Mail.

Potrivit studiului, 66% dintre copiii de şase ani au auzit de Facebook, iar 58% dintre copiii de 12 ani au deja cont în reţea. 23% dintre cei cu vârsta de de opt ani accesează site-ul în principal de pe telefoane mobile, pentru jocuri. Doar 10% dintre micii utilizatori au acordul părinţilor.

Majoritatea copiilor care nu au încă un cont pe Facebook spun că nu s-au înscris pentru că nu au voie încă, nu pentru că nu ar fi interesaţi.

Directorul firmei care a făcut cercetarea, Ian Douthwaite, spune că motivul pentru care copiii sub o anumită vârstă nu au voie să-şi facă un cont pe Facebook sunt reclamele, care nu sunt destinate lor, ci adulţilor. Pentru a se înscrie pe reţeaua de socializare, tinerii sunt nevoiţi să-şi schimbe data de naştere.

Marketingul produselor alimentare nesanatoase pentru copii

• Liviu Marica: Marketing pentru copii

Sunt om de marketing dar afirm cu orice ocazie ca nu poti sa minti sau sa denaturezi adevarul in numele marketingului. Nu poti sa faci unui produs operatie estetica si sa firmi ca este natural. Cu atat mai mult cand este vorba de un produs destinat copiilor. Si mult mai grav cand este vorba de alimentatie.

Sa vedem cazul produsului alimentar ce poata numele Cremwursti Martinel. Sunt marketati drept produs alimentar pentru copii, deci ar trebui sa fie consumat fara riscuri.

Problemele si marketingul mincinos incep inca din subtitlu care afirma Cremwurstei crocanti cu carne de pasare.
Pe spatele ambalajului se reafirma ca sunt cremwursti cu carne de pasare si fara membrana.
“Surpriza” vine cand citim lista de ingrediente: carne de porc 60%!

Pe fata ambalajului a fost amplasata o bulina care afirma fara potentiatori de gust, fara arome sintetice, fara coloranti. Dupa ce citesti aceste afirmatii esti tentat sa crezi ca este un produs sanatos. Dar stai, de ce nu se spune nimic de conservanti? Pentru ca are in compozitie nitrit de sodiu (E250).

E250 Nitrit de sodiu Poate provoca hiperactivitate si alte reactii adverse, potential cancerigen, utilizarea sa este restrictionata in multe tari; se poate combina cu substantele chimice din stomac, dand nastere la nitrosamina, care HACSG recomanda sa fie evitata.

Si ne mai miram ca marketingul clasic are un efect din ce in ce mai mic cand in numele vanzarilor mai mari unii (nu pot sa le spun oameni de marketing) apeleaza la astfel de strategii rusinoase?

• Financiarul: Copii şi adolescenţii, îmbolnăviţi prin reclamele agresive gen Coca Cola (Marketingul producatorilor de bauturi carbogazoase, tintind copiii si adolescentii, mai agresiv ca niciodata)

În cea mai costisitoare analiză a comercializării şi marketingului băuturilor care conţin zahăr, Rudd Center de la Universitatea Yale a descoperit detalii tulburătoare. S-a descoperit că din 2008 până în 2010, expunerea copiilor şi adolescenţilor la reclamele băuturilor bogate în calorii la televizor s-a dublat. Această creştere a fost determinată în special de grupurile Coca-Cola şi Dr. Pepper.

Tinerii din ziua de azi vor fi prima generaţie de copii din istorie care vor avea vieţile mai scurte decât părinţii lor. Există câteva elemente ce contribuie la această imagine sinistră, dintre care obezitatea este cap de listă, relatează theatlantic.com.
La ora actuală, există iniţiative şi legi adoptate pentru a preveni obezitatea la copii şi adolescenţi. Unul dintre cele mai vizibile eforturi făcute de unele state este războiul purtat cu producătorii băuturilor cu adaos de zahăr.

Ceea ce era odată un peisaj simplu, cu doar câteva băuturi ce conţineau zahăr, s-a transformat într-o “avalanşă” de sortimente de băuturi care mai de care mai nesănătoase: ceaiuri îndulcite, ape vitaminizate, băuturi sportive, şi băuturi energizante. În mod generic, aceste băuturi sunt numite băuturi carbogazoase, sifon, băuturi îndulcite cu zahăr, şi băuturi ce conţin zahăr, toţi aceşti termeni referindu-se la băuturi bogate în zahăr şi care conţin nutrienţi puţini sau deloc. În anii `90, consumul de astfel de băuturi a depăşit consumul de lapte, o tendinţă care îi face pe experţii în sănătate să se minuneze.

Există o listă lungă de motive pentru care aceste bături sunt considerate nocive:

• Sunt singura şi cea mai mare sursă de zahăr adăugat în dieta americanilor, de exemplu, şi conţin nutrienţi puţini sau deloc.
• Corpul nu pare să recunoască foarte bine caloriile atunci când sunt transportate cu ajutorul lichidelor, prin urmare băuturile ce conţin zahăr par să păcălească senzaţia organismului de saturaţie.
• Există dovezi concrete ce leagă consumul acestor băuturi de un risc crescut pentru obezitate şi diabet.
• Sunt promovate agresiv, printr-un marketing puternic.

Consecinţele consumului acestor băuturi cu zahăr asupra sănătăţii sunt foarte bine ştiute. De aceea, nu e surprinzător că numeroase grupuri precum Asociaţia Medicală Americană, Academia Americană de Pediatrie, Institutul de Medicină şi Organizaţia Mondială de Sănătate, alături de alte instituţii au declarat că acest consum este prea mare şi trebuie redus cât mai repede.

Ceea ce lipseşte din această imagine este o analiză detaliată a tehnicilor de marketing, de promovare şi comercializare a acestor produse în rândul celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei: copiii şi adolescenţii. Este important de ştiut acest lucru pentru a reuşi implementarea politicilor guvernamentale, în sensul de a-i proteja pe copii de această influenţă, şi de asemenea, de a testa dacă industria se ţine de cuvânt şi comercializează mai puţine produse pentru această categorie de vârstă.
Companiile producătoare de băuturi au făcut o serie de promisiuni, conform cărora vor vinde mai puţin copiilor. Coca-Cola, de exemplu, susţine că „nu va promova nici un produs al mărcii în programele de televiziune destinate copiilor ce au vârste sub 12 ani”.

Unii critici ai industriei cred că scopul principal al acestor promisiuni este acela de a câştiga încrederea publicului şi de a convinge legislatorii că intervenţia guvernelor nu este necesară.

Însă, mai mult ca niciodată, sunt necesare informaţii şi analize obiective pentru a observa dacă promisiunile industriei sunt menţinute şi dacă, de fapt, copiii sunt expuşi mai puţin la marketingul agresiv al acestor produse care le afectaeză sănătatea.
Grupul Rudd Center de la Universitatea Yale a prezentat cea mai extinsă analiză realizată vreodată a marketingului băuturilor ce conţin zahăr, adresat copiilor şi adolescenţilor.

Acest nou raport a descoperit că tinerii sunt expuşi la o publicitate mult mai agresivă a acestor băuturi decât erau cu ani în urmă, şi că aceste companii găsesc metode noi şi sofisticate de a ajunge la acest grup ţintă.
Studiul a urmărit 14 companii de băuturi şi a examinat calitatea nutriţională a peste 600 de produse, inclusiv băuturi bogate în calorii, băuturi energizante, băuturi din fructe, apă cu aromă, băuturi sportive, şi ceaiuri reci, precum şi băuturile dietetice energizante şi băuturile din fructe pentru copii.

Principalele descoperiri sunt:

• Companiile au trecut de la publicitatea tradiţională la forme noi ce implică tinerii, adesea fără consimţământul părinţilor, prin recompense la achiziţionarea băuturilor, evenimente în comunitate, promoţii, plasare de produse, media socială şi smartphone-uri.
• Companiile împachetează produsele în moduri care fac dificilă citirea listei de ingrediente, astfel încât părinţii şi copiii nu conştientizează ce conţin cu adevărat acele produse. Ambalajele băuturilor de fructe, de exemplu, au fotografii cu fructe adevărate, chiar dacă aceste băuturi nu conţin mai mult de 5% suc de fructe. Mulţi părinţi şi copii nu sunt conştienţi că aşa-numitele băuturi din fructe pot avea la fel de multe calorii ca şi băuturile ce conţin zahăr sau băuturile carbogazoase.
• Mai mult de jumătate din aceste băuturi şi energizante se laudă pe ambalajele lor că au ingrediente pozitive. Mai mult de 64% conţin ingrediente „100% naturale” sau „reale”, de cele mai multe ori “zahăr real”. Părinţii pot vedea aceste produse mai sănătoase decât sunt cu adevărat.
• Două treimi dintre mărci apar în timpul programelor de mare audienţă, totalizând aproape 2000 de apariţii în 2010. Coca-Cola este prezentă în trei sferturi din apariţiile mărcilor văzute de cei mici.
• Companiile abordează copiii prin modalităţi noi şi inovative, iar băuturile ce conţin zahăr continuă să fie puternic promovate în rândul tinerilor, prin televizor sau radio, în ciuda promisiunilor industriei. S-a descoperit că din 2008 până în 2010, expunerea copiilor şi adolescenţilor la reclamele băuturilor bogate în calorii la televizor s-a dublat. Această creştere a fost determinată în special de grupurile Coca-Cola şi Dr. Pepper.

Nu există nici o îndoială că tinerii au nevoie de protecţie faţă de acest marketing omniprezent al companiilor producătoare de astfel de băuturi, sucuri ce sunt cunoscute ca fiind un factor de creştere a riscului la obezitate şi diabet.
Promisiunile industriei sunt egale cu zero având în vedere că dovezile arată că acestea expun tinerii la mai multe mesaje ce promovează băuturile cu zahăr.

Ce se poate face?

Agenţiile federale au abilitatea de a interveni dar e nevoie şi de voinţă politică. Există semne că acest lucru se întâmplă, dar aceste acţiuni pot fi accelerate doar de către cerinţele publicului pentru schimbare.
Părinţii, profesioniştii în sănătate, şi orice alt cetăţean pot lua atitudine, adresându-se oficialilor aleşi locali sau centrali şi cerând să se facă ceva pentru a schimba acest marketing tot mai agresiv.

• MarketingPortal: Din nou despre copii, din nou despre YouTube

V-ati obisnuit, bineinteles, pana acum sa apara zilnic noi virale pe YouTube. Semn ca ne petrecem foarte multa vreme pe online, ne intereseaza anumite subiecte si facem tot posibilul sa ne anuntam si cat mai multi prieteni despre descoperirile noastre.

In exemplul de fata, o fana infocata a unei echipe de fotbal plange cu lacrimi de crocodil pentru ca preferatii ei au pierdut. Din nou.

Fetita de cinci ani este originara din Statele Unite. Ea tine cu Minnesota Vikings, o echipa de fotbal american care nu a dus-o foarte bine in acest sezon. In urma confruntarii cu preferata Campionatului National de Fotbal, Green Bay Packers, vikingii au pierdut rusinos si i-au dezamagit pe sustinatorii americani. Packers este formatia neinvinsa in acest sezon, castigand noua meciuri din noua.

Mama copilei, care o si filmeaza, incearca sa o aline, spunandu-i ca Vikings ar putea castiga meciul urmator. Raspunsul este unul de stelista: “Nu… Joaca la fel de prost de fiecare data!“.

Si pentru ca filmuletul a adunat intr-o saptamana peste 1.100.000 de vizualizari, oamenii au inceput sa se intrebe daca publicarea lui este justificabila. Ar trebui mama sa profite de pe urma dragalaseniei copilei pentru a atrage atentia? Aceasta este o intrebare care se va pune, probabil, de multe ori de acum incolo.

sursa foto: Flickr

Ce pot si TREBUIE sa faca PARINTII pentru a-si proteja copii de pericolele generate de imersiunea acestora in mediul consumerist, fie online, fie offline?

• Cultura Vietii: Protejarea copiilor într-o lume consumeristă

Primul şef bărbat al Uniunii Mamelor din Marea Britanie (Mother’s Union), Reg Bailey, a fost desemnat de către Departamentul pentru Educaţie să conducă un studiu despre presiunea exercitată asupra copiilor – cu scopul de a găsi soluţii de protejare a lor şi de combatere a comercializării şi sexualizării copiilor.

„Vreau să aşez puterea înapoi în mâinile părinţilor, astfel încât ei să poată controla mai uşor presiunile exercitate asupra copiilor lor şi să le faciliteze educaţia copiilor în felul în care ei doresc”, a afirmat Reg Bailey.

Patru teme cheie de care părinţii trebuie să ţină cont în mod special:

• cultura în curs de sexualizare continuă, în mijlocul căreia trăiesc copiii;
• hainele, produsele şi serviciile oferite copiilor;
• presiunea asupra copiilor de a deveni consumatori şi
• necesitatea ca glasul părinţilor să se facă auzit.

Răspunsurile faţă de tendinţele de sexualizare ale copiilor se pot rezuma în două moduri:

• încercarea de a păstra copiii într-o inocenţă deplină până la maturitate
• acceptarea influenţelor lumii aşa cum sunt şi concentrarea pe ajutorul oferit copiilor de a naviga în mijlocul acestora.

Raportul conclude că nici unul dintre aceste două moduri nu este realist. De preferat a se îmbina cele două căi, adică părinţii trebuie să încerce să limiteze tendinţele către o comercializare şi sexualizare mărită şi să ofere ajutor copiilor în a înţelege şi a aborda aceste pericole potenţiale faţă de care sunt expuşi.

Întrucât lumea afacerilor şi mass media se pare că au pierdut conexiunea cu nevoile copilăriei, responsabilitatea vegherii asupra acestor tendinţe sa află exclusiv în mâna părinţilor. Interesele succesului modern se îndreaptă din ce în ce mai acut împotriva familiei şi trebuie contracarate din interiorul ei. Material „exclusiv pentru adulţi” este azi din ce în ce mai accesibil pe noile căi de comunicare, care pot fi greu reglementate şi controlate.

Unele dintre RECOMANDARI:

• videoclipurile-urile muzicale să fie cu restricţionări de vârstă, cu scopul de a preveni copiii să le cumpere, şi să ghideze pe cei care fac transmisii, când să le transmită;
• imaginile sexuale de pe coperţile ziarelor şi revistelor să fie acoperite văzului copiilor;
• utilizatorii să ceară explicit materiale cu conţinut pentru adulţi, şi nu să-l primească în mod automat;
• hainele, produsele şi serviciile pentru copii să fie potrivite pentru copii ca şi design, vânzare, prezentare şi desfacere;
• reclamele outdoor să nu conţină imagini cu tentă sexuală, în special în jurul şcolilor, creşelor, grădiniţelor şi a locurilor de joacă;
• să fie preferate viziunile părinţilor în detrimentul celor ale publicului general pentru stabilirea transmisiilor tv la orele de vârf;
• părinţii să aibe un website pentru reclamaţii la dispoziţie;
• înlăturarea muncii copiilor sub 16 ani;
• îmbunătăţirea conştientizării părinţilor referitor la limitarea influnţelor rele multiple asupra copiilor lor.

Dintre reacţiile la acest raport: prim ministrul Cameron a oferit părinţilor un website pentru plângeri; a revenit asupra recomandării de a uşura accesul la pornografie; a anunţat că va urmări progresul acestor măsuri la o întâlnire în octombrie; British Retail Consortium a anunţat că va aplica directive mai stricte pentru îmbrăcămintea nepotrivită copiilor; 9 lanţuri de desfacere au anunţat că vor respecta directivele.

Un rol hotărâtor în impunerea acestor directive a avut organizaţia Mother’s Union pentru care lucrează Bailey, care a solicitat o implicare mai mare a guvernului pentru a evita pierderea influenţei păinţilor asupra educaţiei copiilor lor.

Raportul (dat publicitatii in septembrie 2010) realizat de catre Uniunea Mamelor din Marea Britanie (Mother’s Union), citat in articolul de mai sus, reprezinta un material amplu in ceea ce priveste “comercializarea copilariei“. Prezentam mai jos, in traducere, sectiunea 2 a raportului, intitulata: “Prajiturele inteligente: recrutarea ambasadorilor de brand (marca)“.

• Uniunea Mamelor din Marea Britanie – Sectiunea 2. Smart cookies: recruiting young brand ambassadors

 Marketingul este o industrie legitima, o fateta a supravietuirii comerciale, dar si o parte a peisajului creativ. In Marea Britanie, 14.5 miliarde lire sterline au fost cheltuite pe publicitate in anul 2009 si se estimeaza ca 350 de milioane lire sterline au fost investite in publicitatea directionata catre copii. Cheltuielile pe publicitatea TV adresata copiilor a scazut in ultimii zece ani pana la aproximativ 200 milioane lire sterline in 2007, insa a existat o crestere a expunerii copiilor la produsele ‘neutre’ destinate adultilor.  Aproximativ 130 milioane euro sunt investiti in publicitatea produselor alimentare si a bauturilor in Irlanda, multi copii fiind expusi acesteia.

Scopul marketingului este acela de a vinde un produs, prin crearea stimulentului de a cumpara. O parte din stimulentele si tehnicile utilizate, precum si unele produse in sine, aduc ingrijorare, in special acelea care exploateaza naivitatea copiilor. Acestia sunt influentati de publicitate incepand cu varsta de 18 luni, ei putand recunoaste marca unei companii inca de la aceasta varsta. In jur de 2 ani si jumatate, copiii pot asocia obiecte cu anumite nume de companii. Pana la varsta de 7 ani, copiii vor accepta televiziunea ca fiind o valoare nominala si nu pot intelege faptul ca mesajele publicitare incearca sa le vanda un produs atunci cand ei vor avea varsta de aproximativ 11 – 12 ani.

Metodele cheie de a convinge copiii sa cumpere sau sa solicite adultilor anumite produse includ utilizarea de oferte premium prin folosirea unor personaje promotionale, cum ar fi celebritatile sau cele din desenele animate.  Cererile de achizitie ale copiilor sunt influentate  de aceste metode, in special de folosirea personajelor promotionale, pe care copiii le recunosc si le asociaza cu produsul respectiv. ‘Advergames’ pe internet atrag copilul catre un produs sau o o marca prin distractie interactiva, folosindu-se de faptul ca acesta nu poate face diferenta intre ce este publicitate si ce este continut de baza.   Aceste tipuri de jocuri ‘advergames’ vor incerca sa initieze copilul intr-un brand si sa ii creeze un ‘obicei’ pentru atunci cand devine adult, in cazul in care produsul marketat se adreseaza mai mult adultilor decat copiilor.

Spre exemplu, revista Mizz a relatat ‘povestea adevarata’ a unei fete de 17 ani, care avea o boala de piele nediagnosticata, care a reusit sa atenueze problema prin folosirea produselor Simple. Acest articol a fost adiacent la o competitie prin care se cauta ‘O vedeta tanara Simple’, care era premiata cu tot felul de premii incitante, inclusiv cu 1 an ca bloger pe Official Simple Video. In timp ce probabil ca povestea tinerei era adevarata, acest articol nu indica fatis faptul ca face publicitate unui produs.

Copiii consumatori: Cat de mare este intretinerea copiilor nostri pentru profit ca afacere. Ed Mayo si Agnes Nairn analizeaza caile prin care vanzatorii recruteaza copiii pe post de ‘ambasadori de brand’. Internetul este un instrument cheie, cu pagini de web care colecteaza informatii despre copii sau adolescenti fie direct, prin cookie-uri. Alte websiteuri recruteaza adolescenti pentru a lua parte la chestionare sau pentru a face publicitate unor produse prietenilor lor. Aceasta tehnica functioneaza, deoarece 68% din consumatori au incredere in sfaturile colegilor. De fapt, copiii sunt incurajati sa se foloseasca de prieteniile sau relatiile de familie pentru a aduce bani companiilor cu care ei nu au in definitiv niciun fel de relatie, in afara de cea economica.

In cartea sa ‘BRANDchild’, expertul in marketing Martin Lindstrom subliniaza faptul ca unele companii incurajeaza loialitatea in cadrul consumatorilor tineri. Tehnicile testate si incercate includ transformarea brandului intr-unul ‘cool’, ‘fun’ si ‘popular’, prin folosirea desenelor animate, a jucariilor, a celebritatilor sau vedetelor pop: crearea unei ‘povesti’ a produsului, prin oferirea unor programe de loialitate sau prin plasarea de produse.

Alte metode depasesc nivelul cultivarii loialitatii prin trecerea in taramul manipularii. Aceste metode accentueaza temerilor copiilor de a fi priviti negativ daca nu sunt in pas cu moda. Nancy Shalek, o vanzatoare experimentata, a fost citata in Los Angeles Times: ”Cea mai buna publicitate este aceea care te face sa te simti un ratat daca nu ai acel produs…copii sunt foarte sensibili din acest punct de vedere. Daca le spui sa cumpere ceva, sunt rezistenti, dar daca le spui ca sunt niste dobitoci ca nu fac asta, atunci le captezi atentia. Deschizi practic niste vulnerabilitati emotionale…si este foarte usor sa faci asta cu tinerii, pentru ca sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere emotional.’

Guvernul Marii Britanii si Irlandei au concluzionat ca unele dintre aceste metode nu sunt potrivite si au interzis folosirea lor in anumite canale mass media.

De asemenea, parintii sunt si ei vizati de catre vanzatori prin copiii lor. Acestia isi pot influenta parintii in decizia lor, cumparandu-le in cele din urma ceea ce isi doresc. Unii vanzatori apeleaza la sentimentele parintelui, sugerand ca prin cumpararea unui anumit produs demonstreaza cat de bun este el ca parinte al acelui copil. Vanzatorii tintesc copiii pentru ca acestia au un nivel mai mare de consum si sunt mult mai interesati in tehnologie decat parintii lor, devenind astfel legatura intre vanzator si venitul familiei.

Parerile copiilor despre lumea comerciala au fost colectate in decursul catorva studii. In 2005, Consiliul Local al Consumatorilor a descoperit ca tinerii sunt receptivi la marketing, se bucura de cumparaturi si sunt interesati sa aiba posesiuni. 75% dintre copiii cu varsta intre 10 si 12 ani sunt incantati sa mearga la cumparaturi, doua treimi le place imbracamintea de firma si jumatate din ei cred ca marcile sunt importante. Copii se simt stresati insa de presiunea ideii de a avea lucrul ‘potrivit’, de metodele de vanzare uneori intrusive si inadecvate si de faptul ca uneori vanzatorii ii trateaza cu lipsa de respect.

Interesant insa, cercetarile arata ca parintii au sentimente confuze cu privire la modul in care vanzatorii trateaza copiii.

Publicitatea care targeteaza copiii ii trateaza ca pe adulti:

De acord: 34%

Nu sunt de acord: 48%

Nu stiu: 18%

Publicitatea care targeteaza copiii este inadecvata varstei lor:

De acord: 43%

Nu sunt de acord: 41$

Sursa: ComRes for Mother’s Union

Asociatia de Publicitate sustine ca ‘factorii comerciali sunt catalizatori puternici ai bunastarii. Bunastarea copiilor (definita ca mod in care relationeaza cu prietenii, cum se relaxeaza/distreaza) vine din accesarea internetului, folosirea telefoanelor mobile, televiziune, publicitate, jocuri pe calculator si reviste. Aceasta tehnologie le ofera o sursa de creativitate, evadare din cotidian, ajutor si consiliere, asadar nu exista un motiv pentru care copiii sa nu se distreze in lumea comerciala’. Cu toate acestea, vanzatorii tintesc precis aceste forme de media, tocmai pentru ca sunt populare in randul tinerilor si pot sa le vanda un produs.

• Safernet.ro: Tineri în Siguranță pe Internet – Pentru parinti si reprezentantii legali

Tineri în Siguranță pe Internet este prima versiune a unui serviciu de instruire online în limba română. Serviciul conține benzi desenate și un ghid de utilizare a Internetului. Personajele benzilor desenate au preocupări specifice copilăriei și adolescenței. Conflictul gravitează în jurul unor acțiuni din lumea reală combinate cu experiențe ale navigării pe Internet.

Site-ul se adresează atât elevilor din cursul primar și gimnazial, cât și profesorilor, părinților și tutorilor legali.

Tineri în Siguranță pe Internet a fost tradus și adaptat în limba română prin programul Microsoft Parteneri pentru Educație, cu sprijinul organizației Salvați Copiii, Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, Inspectoratului General al Poliției Române și Centrului Focus (Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual).

Copiii au nevoie de adulţi pentru a li se proteja drepturile pe Internet. Legile se aplică şi pe Internet şi administratorii site-urilor sunt responsabili pentru conţinutul acestora. Citiţi mai multe despre următoarele subiecte:

Hărţuirea online
Copiii şi marketingul pe Internet
Informaţiile personale şi pozele copiilor pe Internet