CRIZA DIN CRIMEEA. Inca o provocare: “ATAC RUS” … FARA ARME (!) asupra unor NAVE ucrainene. Care este explicatia MANIPULARILOR recente? CE URMARESTE SUA SI CUM SE POATE TRECE DE LA RAZBOIUL “SOFT” LA CEL “HARD”?

5-03-2014 16 minute Sublinieri

fllotei-ruse-din-marea-neagra

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi că în acest moment nu este necesar să fie trimise trupe în Ucraina, dar Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la “toate mijloacele” pentru a-şi proteja cetăţenii din această ţară. Preşedintele rus le-a ordonat trupelor mobilizate săptămâna trecută într-un exerciţiu militar surpriză în vestul şi centrul Rusiei să se întoarcă la unităţile lor, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, relatează Russia Today, în pagina electronică. Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea. Armata ucraineană anunţă că a respins, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse.

UPDATE 21:22 – Armata ucraineană a respins un atac rus asupra unei nave militare

Armata ucraineană anunţă că a respins marţi, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse asupra unei nave militare ucrainene, în Portul Sevastopol din Crimeea.

“Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană Slavutici, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să le ia armele”, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. “Agresorii purtau uniforme ale Forţelor navele ruse şi au venit de pe o navă militară rusă”, a precizat Ministerul Apărării.

Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord.

Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.

Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul Portului Sevastopol, în Crimeea.

Conform unor surse din cadrul serviciilor de spionaj citate de CNN, două nave militare ruse şi o navă militară ucraineană au intrat marţi în Marea Neagră, venind din Marea Mediterană, şi se îndreaptă spre sudul Ucrainei. Forţele Navale ucrainene intenţionează să evite orice confruntare cu nave militare ruse.

UPDATE 21:03 – Un emisar ONU se îndreaptă spre regiunea ucraineană prorusă Crimeea

Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea pentru “evaluarea situaţiei”, anunţă purtătorul de cuvânt al ONU, Martin Nesirky, citat de AFP.

Jan Eliasson, adjunct al secretarului general ONU, aflat în prezent în vizită la Kiev, i-a cerut “emisarului Robert Serry să meargă în Crimeea”, a precizat Nesirky.

“Domnul Serry este în drum spre Crimeea pentru evaluarea situaţiei“, a precizat oficialul ONU.

UPDATE 19:00 Barack Obama: Declaraţiile lui Vladimir Putin despre Crimeea nu înşeală pe nimeni

Declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre Crimeea nu “înşeală pe nimeni”, afirmă preşedintele SUA, Barack Obama, subliniind că atitudinea Rusiei faţă de Ucraina nu va face decât să “îndepărteze” Kievul.

“Ingerinţele ruse în Ucraina nu fac decât să îndepărteze această ţară de Rusia”, a declarat Obama, citat de AFP.

UPDATE 18:57 John Kerry: Rusia riscă “izolarea” dacă nu pune capăt “agresiunii” în Ucraina

Moscova riscă “izolarea internaţională” dacă nu va pune capăt “agresiunii” militare în Ucraina, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry, precizând că Statele Unite nu doresc o confruntare cu Rusia.

UPDATE 18:53 Arseni Iaţeniuk: Guvernul ucrainean a avut primele contacte, “timide”, cu Rusia

Membrii noului Guvern proeuropean de la Kiev, format după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, au avut primele contacte, “timide”, cu omologii lor ruşi, anunţă premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, citat de AFP.

“Deocamdată, consultările sunt timide, dar primele contacte au avut loc”, a precizat Iaţeniuk.

UPDATE 17:52 Rusia refuză negocierile cu Administraţia din Ucraina – CNN

Rusia a refuzat propunerea de a începe negocieri cu noua Administraţie proeuropeană de la Kiev, în contextul crizei din Crimeea, afirmă un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei Barack Obama, citat de CNN.

Anunţul a fost făcut în contextul vizitei la Kiev a secretarului de Stat american, John Kerry.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că o intervenţie militară rusă în Ucraina “nu este necesară, pentru moment, subliniind că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la “toate mijloacele” pentru protejarea cetăţenilor săi în această ţară afectată de o gravă criză politică.

UPDATE 17:44 Nave militare ruse blochează Strâmtoarea Kerci, între Ucraina şi Rusia – surse

Nave militare ruse blochează Strâmtoarea Kerci, situată între Ucraina şi Rusia, la trecerea din Marea Neagră spre Marea Azov, afirmă Paza de Coastă ucraineană, citată de Reuters.

Strâmtoarea Kerci face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov, separând Peninsula Crimeea, aparţinând Ucrainei, de Peninsula Taman (Rusia).

Situaţia rămâne tensionată în regiunea ucraineană prorusă Crimeea, deşi Rusia a ordonat retragerea trupelor în unităţile militare.

UPDATE 16:05 Serghei Lavrov: Ameninţările cu sancţiuni occidentale nu schimbă poziţia Rusiei privind Ucraina

Ameninţările cu sancţiuni occidentale nu vor schimba poziţia Rusiei privind Ucraina, declară ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, catalogând avertismentele adresate Moscovei drept “contraproductive”.

“Poziţia noastră este sinceră şi nu se va schimba. (…) Ne-am opus întotdeauna politicilor privind sancţiuni unilaterale. Sper că partenerii noştri vor înţelege caracterul contraproductiv al acestor acţiuni”, a spus Lavrov, citat de AFP.

“Furia şi umilirea nu sunt de bun augur”, a adăugat Lavrov.

În privinţa situaţiei din Crimeea, “securitatea este garantată de grupuri de voluntari. Au fost confiscate arme şi substanţe explozive”, a subliniat Lavrov.

“Iar militarii ruşi din bazele Flotei de la Marea Neagră acţionează strict în baza acordului care permite prezenţa lor pe acest teritoriu, în funcţie de solicitările autorităţilor legitime din Ucraina”, a spus Lavrov.

UPDATE 15:58 Militarii ruşi din Transnistria se află în “alertă de război” din cauza crizei din Ucraina – presă

Militarii ruşi din regiunea transnistreană se află în “alertă de război” din cauza situaţiei din Ucraina, scrie presa de la Tiraspol, care susţine că forţele Rusiei din zonă au primit veste antiglonţ şi muniţie de luptă, relatează Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.

Potrivit sursei, şi trupele separatiste din Ministerul Apărării, Afacerilor Interne şi Serviciului de Securitate (KGB) de la Tiraspol se află în alertă maximă din cauza situaţiei din Ucraina.

Potrivit presei de la Tiraspol, autoritaţile separatiste transnistrene proruse se tem că tensiunile din Ucraina ar putea afecta regiunea. În consecinţă, administraţia separatistă de la Tiraspol a consolidat procedurile de trecere a frontierei dintre Ucraina şi regiunea transnistreană înainte de începerea crizei din Crimeea, scrie Deutsche Welle.

Pe de altă parte, în urma evenimentelor din Ucraina, deputatul rus Roman Hudeakov a trimis o solicitare Ministerului rus de Externe, în care cere examinarea posibilitaţii recunoaşterii Transnistriei şi integrării acesteia în Federaţia Rusă. Deputatul rus, originar din Transnistria, a invocat faptul că România ar putea recurge la manevre militare pentru a anexa Republica Moldova.

La rândul lor, analiştii de la Chişinău consideră că dacă Ucraina va ceda în faţa agresiunii ruseşti, atunci se poate afirma că “Moldova va fi ocupată de Rusia din nou” şi consideră că este necesară o convocare a Parlamentului Republicii Moldovei, pentru adoptarea unei declaraţii în legatură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova trebuie să ceară UE şi SUA asigurarea protecţiei din partea NATO.

De altfel, şeful Comitetului pentru Informaţii de la Casa Albă, Mike Rogers, a declarat recent că R. Moldova ar putea fi următoarea “victimă a agresiunii ruse”.

Vladimir Putin intenţionează să extindă zona-tampon a Rusiei, aşa cum o face în Ucraina. Cred că Moscova îşi doreşte să extindă zona-tampon nu atât prin ocupaţie, cât prin influenţă. Iar următoarea va fi Moldova şi vor urma şi alte regiuni. Interesul Rusiei este să împingă cât mai departe această zonă-tampon“, a apreciat oficialul american.

În context, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în urma evenimentelor din Crimeea că Moldova pledează pentru respectarea suveranităţii şi integritaţii teritoriale a Ucrainei şi pentru respingerea violării principiilor dreptului internaţional. La rândul său, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a menţionat că “tensiunile dintre proruşii din Crimeea şi proeuropenii din Ucraina amintesc de conflictul separatist din Transnistria”. “Ceea ce se întâmplă în Ucraina arata că, în cazul în care o ţară nu reacţionează imediat la pericolul separatismului, acesta riscă să se răspândească în întreaga regiune”, a declarat premierul Leancă întrăun interviu pentru Europa Liberă.

Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, s-a aflat luni într-o vizită oficială în Statele Unite, unde a primit un mesaj puternic de susţinere din partea preşedintelui Barack Obama. Liderul american a asigurat că Statele Unite vor face tot posibilul pentru stabilizarea situaţiei din regiune. Statele Unite vor “susţine enorm parcursul european al Republicii Moldova, înţelegem că acest drum nu este unul uşor, susţinem integritatea teritorială si suveranitatea Republicii Moldova”, a afirmat preşedintele Obama, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chişinău.

La rândul său, secretarul de Stat american John Kerry a anunţat că SUA vor creşte ajutorul economic pentru Republica Moldova. “Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra Republicii Moldova în special în ceea ce priveşte resursele energetice”, a subliniat John Kerry.

Potrivit IPN, SUA vor suplimenta cu 2,8 milioane de dolari ajutorul pentru Republica Moldova, sumă care se adaugă celor 4,7 milioane de dolari oferiţi deja de autorităţile de la Washington pentru susţinerea eforturilor de tranziţie la Chişinău.

UPDATE 15:48 Putin: Forţele ruse nu au intervenit în Ucraina, dar Moscova poate să trimită militari

Preşedintele Vladimir Putin a negat marţi că forţele ruse au intervenit în Ucraina, dar a avertizat că Rusia ar putea să trimită militari în fosta republică sovietică pentru a-şi proteja cetăţenii, relatează AFP.

Răspunzând, într-o întâlnire cu presa la reşedinţa sa de la periferia Moscovei, unui jurnalist care l-a întrebat dacă forţele ruse ocupă Crimeea, unde bazele ucrainene sunt încercuite de către persoane în uniformă dar care nu poartă vreun semn de identificare, Putin a răspuns “nu, (acestea) nu participă. Este vorba despre forţe locale de autoapărare”.

Secretarul de Stat american John Kerry, care a sosit marţi într-o vizită de câteva ore la Kiev, a denunţat foarte ferm, sâmbătă, “invazia şi ocuparea” Ucrainei de către Rusia, în contextul în care noile autorităţi prooccidentale au anunţat că mai multe mii de militari ruşi au pătruns pe teritoriul Crimeei în ultimele zile.

Putin a adăugat că o intervenţie militară rusă în Ucraina “nu este necesară, pentru moment”, dar că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la “toate mijloacele” pentru protejarea cetăţenilor săi în această ţară care se află într-o gravă criză politică.

“Dacă luăm decizia să utilizăm forţele armate în Ucraina, ea va fi întru totul legitimă, în deplin acord cu dreptul internaţional, în măsura în care avem o cerere din partea preşedintelui legitim (Viktor Ianukovici). Obligaţiile noastre coincid, în acest caz, cu interesul nostru de a putinapăra oamenii pe care îi considerăm apropiaţi din punct de vedere istoric, cultural, economic, a declarat el, precizând că în acest caz se va putea vorbi despre o “misiune umanitară”.

Acestea sunt primele declaraţii publice pe care Putin le-a făcut de la destituirea, pe 22 februarie, de către Parlamentul ucrainean a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia.

“Avem o cerere din partea preşedintelui legitim” Viktor Ianukovici să efectuăm o intervenţie militară în Ucraina, a subliniat Putin, apreciind că acesta este în continuare şeful statului ucrainean.

“Există, din punct de vedere juridic, doar un preşedinte legitim. Este clar că nu are putere. Dar, am spus-o deja şi vreau să o repet, acest preşdinte legitim din punct de vedere pur juridic este, evident, Ianukovici”, a subliniat Putin.

El a apreciat că noile autorităţi prooccidentale de la Kiev au ajuns la putere printr-o “lovitură de stat”.

“Poate să existe doar o singură apreciere cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Kiev şi în Ucraina: este vorba despre o lovitură de stat, anticonstituţională, despre o preluare a puterii prin arme”, a declarat Putin.

Preşedintele rus a apreciat, de asemenea, că Viktor Ianukovici “nu are viitor politic”. “I-am spus deja acest lucru“, a declarat Putin.

UPDATE 14:20 Forţe ruse au executat foc de avertisment oprind militari ucraineni să se apropie de o bază

Forţe ruse care încercuiesc baza aeriană ucraineană de la Belbek, în apropiere de Sevastopol, în Crimeea, au executat foc de avertisment după ce militari ucraineni au încercat să se apropie, a declarat un ofiţer ucrainean pentru AFP.

Ruşii au tras focuri de armă în plan vertical, în timp ce un grup de aproximativ 300 de militari ucraineni se apropia de aerodrom, către ora locală 9.00 (şi ora României), a declarat telefonic Oleksei Hramov, un ofiţer din cadrul bazei.

“Au tras mai multe focuri în aer şi au spus că vor deschide focul dacă aceştia continuă să se apropie”, a spus ofiţerul.

Militarii ucraineni s-au oprit şi au rămas în afara bazei, potrivit aceleiaşi surse.

Forţele ruse asediază baza de la Belbek, în cadru căreia se află zeci de militari ucraineni.

[…]

Forţele ruse controlează parţial o bază de lansare a rachetelor din Crimeea

Forţele ruse au preluat controlul parţial al unei baze de lansare a rachetelor din Crimeea, a anunţat Kievul, relatează AFP. Postul de comandă şi centrul de control al bazei rămân sub control ucrainean, a precizat aceeaşi sursă. Zona, de unde rachetele au fost evacuate în prealabil, a fost luată cu asalt, marţi după-amiază, de circa 20 de militari ruşi asistaţi de sute de manifestanţi proruşi, a declarat marţi o sursă ucraineană pentru AFP.

Ucraina susţine că vrea să rezolve “paşnic” criza cu Rusia

Ucraina vrea să rezolve “paşnic” criza cu Rusia, a afirmat, miercuri, la Paris ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deşciţa. Vrem să rezolvăm această criză paşnic. Nu vrem să luptăm împotriva ruşilor”, a declarat ministrul ucrainean, după ce a fost primit de omologul său francez Laurent Fabius la Quai d’Orsay. “Vrem să menţinem un dialog bun, relaţii bune cu poporul rus. Apreciem toate contactele posibile”.

Rusia ar putea confisca bunuri ale firmelor occidentale dacă va fi sancţionată cu privire la Ucraina

Senatorii ruşi lucrează la un proiect de lege care să permită confiscarea bunurilor firmelor europene şi americane, în cazul în care sunt impuse sancţiuni Rusiei din cauza confruntării în Ucraina, a anunţat miercuri un senator rus.

Proiectul de lege propune să fie acordate asemenea prerogative preşedintelui şi Guvernului“, a declarat şeful Comisiei pentru legislaţie constituţională din cadrul Consiliulu Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Andrei Klişas, citat de agenţia RIA Novosti.

El a anunţat că, pentru moment, juriştii “studiază în mod atent problema” constituţionalităţii confiscării unor active şi conturi ale unor firme străine şi persoane fizice.

Dar, în tot cazul, nu ne îndoim că acest lucru nu corespunde normelor europene. Este suficient să ne amintim exemplul Ciprului, când confiscarea a devenit una dintre condiţiile acordării unui ajutor de către Uniunea Europeană (UE) ţării, a spus el.

Klişas nu a oferit detalii despre acest proiect de lege, dar a apreciat că orice sancţiune trebuie să fie reciprocă“.

Un consilier de la Kremlin, Serghei Glaziev, a declarat marţi că Rusia îşi va reduce “la zero” dependenţa economică faţă de Statele Unite, în cazul în care Washingtonul îi va impune sancţiuni din cauza situaţiei din Ucraina, şi a avertizat că acest lucru va conduce la un “krach” al sistemului financiar american. El a evocat atât posibilitatea utilizării altor valute decât dolarul, cât şi posibilitatea de a nu rambursa împrumuturi contractate la bănci americane. O sursă de la Kremlin a anunţat, totuşi, la scurt timp după aceste declaraţii, pentru agenţia publică RIA Novosti, că Glaziev şi-a exprimat opinia personală şi că nu este vorba despre poziţia oficială a Kremlinului.

Ambasadorul Rusiei, convocat la Ministerul ungar de Externe

Ambasadorul Rusiei la Budapesta, Aleksandr Tolkach, a fost convocat marţi la Ministerul ungar de Externe, în legătură cu criza din regiunea ucraineană Crimeea. 

Secretarul de stat Zsolt Nemeth i-a cerut ambasadorului rus, în numele Guvernului ungar, să transmită Moscovei să respecte acordurile internaţionale aflate în vigoare cu Ucraina şi să retragă militarii ruşi la bazele din Sevastopol.

“Ungaria susţine suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei; acţiunile Rusiei încalcă legislaţia internaţională”, a spus Nemeth, cerând găsirea unei soluţii politice la criza dintre Ucraina şi Rusia.

  • Hotnews: 

Rusia a testat cu succes o racheta balistica intercontinentala

Rusia a anuntat marti seara ca a testat cu succes o racheta balistica intercontinentala, in contextul cresterii tensiunilor pivind situatia din Crimeea si amenintarea Moscovei ca va trimite trupe in tara vecina, Ucraina, transmite Reuters. Fortele armate ruse au lansat o racheta Topol RS – 12M din regiunea sudica Astrakhan, iar focosul de test, inactiv, a lovit tinta propusa, undeva in Kazahstan, a anuntat purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Igor Yegorov, pentru agentia de stiri de stat RIA.

Poligonul de lansare, Kapustin Yar, se afla aproape de raul Volga, la circa 450 km est de granita cu Ucraina. Kazahstanul, un aliat rus in cadrul unui grup de securitate post-sovietic, se afla mai la est. Un oficial american a declarat ca Statele Unite au primit o notificare corespunzatoare din partea Rusiei inainte de testare si ca notificarea initiala s-a facut inaintea izbucnirii crizei din Crimeea. Rusia efectueaza frecvent teste de lansare de rachete balistice intercontinentale si adesea anunta rezultatele, o practica considerata de analisti drept un mod de a reaminti Occidentului de puterea nucleara a Moscovei si de a-i reasigura pe rusi ca presedintele Vladimir Putin ii va proteja.

Rusia si Statele Unite au semnat in 2010 cel mai recente dintr-o serie de tratate care limiteaza numarul de rachete balistice intercontinentale, insa Moscova a lasat sa se inteleaga ca va fi de acord cu noi taieri de arsenal in viitorul apropiat si ca ia masuri pentru a-si moderniza arsenalul nuclear.

Putin a subliniat ca Rusia trebuie sa isi mentina o capacitate de descurajare nucleara puternica, in parte din cauza scutului antiracheta pe care Statele Unite il construiesc in Europa, despre care Moscova ca ar putea sa ii ameninte securitatea. Racheta de 20 m lungime  RS-12M, cunoscuta in limbajul NATO ca SS-25 Sickle, a fost utilizata pentru prima data in 1985, cu sase ani inainte de prabusirea Uniunii Sovietice, si este proiectata pentru a transporta un focos nuclear. Poate acoperi o distanta de 10.500 km.

Criza din Ucraina l-a propulsat pe Barack Obama intr-un rol care parea uitat, cel de lider al Vestului in fata Kremlinului. Care sunt optiunile Europei, in cea mai grava criza dupa caderea Zidului Berlinului

Criza din Ucraina l-a propulsat pe Barack Obama intr-un rol care parea uitat din perioada Razboiului Rece, cel de lider al Vestului in fata Kremlinului, scrie AFP.

Demonstratia de forta a lui Vladimir Putin in Crimeea reprezinta o adevarata provocare pentru presedintele Statelor Unite, atat in plan politic cat si personal, dar si in calitate de sef al celei mai puternice tari din Alianta atlantica, revenita brusc in logica de confruntare cu Moscova. De la Harry Truman la Ronald Reagan, doua generatii de presedinti americani au jucat acest rol de “sef al lumii libere”, expresie devenita revoluta dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice, in urma cu peste 20 de ani.

Prioritatile politicii externe ale lui Obama de la ajungerea sa la putere, in 2009, sunt cunoscute: recentrarea eforturilor diplomatice asupra Asiei, pentru a contracara cresterea in forta a Chinei, si tentativa de a iesi din zece ani de razboi in lumea arabo-musulmana. Dar, odata cu Ucraina, “presedintele Obama se afla in fata crizei celei mai dificile a presedintiei sale“, dupa cum remarca Nicholas Burns, fost ambasador al SUA la NATO.Majoritatea europenilor si a americanilor sunt, dupa parerea mea, de acord sa spuna ca este vorba de cea mai grava amenintare pentru securitatea europeana de la finalul Razboiului Rece”.

Obama, care a calificat in trecut NATO drept “alianta cu cel mai mare succes din istorie“, nu impartaseste totusi entuziasmul secretarului sau de Stat John Kerry pentru Batranul Continent si a acordat adeseori prioritate in calatoriile sale zonelor de crestere economica precum Asia sau America de Sud. Pe planul politicii interne, adversarii republicani incearca de ani sa-l prezinte pe Obama drept un idealist, apostol al detensionarii relatiilor cu dusmanii SUA. Si totusi, in campania pentru realegerea sa din 2012, a reusit sa evite aceste teme prin succesul repurtat impotriva al-Qaeda, si in special prin uciderea lui Osama bin Laden.

Obama ramane fidel multilateralismului

putin-obama-g20-290Dar aceste acuzatii au revenit in actualitate pe fondul baii de sange din Siria, al haosului care a cuprins majoritatea tarilor “Primaverii Arabe” si frictiunile din ce in ce mai grave cu Moscova. In aceasta criza ucraineana, care mocneste de mai multe luni, pe fondul degradarii constante a relatiilor americano-ruse, de la revenirea lui Putin la Kremlin, in mai 2012, presedintele a ramas fidel credintei sale in multilateralism. Astfel, s-a consultat cu aliatii sai europeni in tot week-end-ul, in momentul in care miscarile de trupe din Crimeea deveneau din ce in ce mai evidente, atragand de partea sa sase membri ai G8 pentru a ameninta explicit Moscova cu expulzarea din acest club exclusivist, din care face parte de 16 ani.

Luni, presedintele a avertizat ca administratia sa va lua decizii pentru a “izola” Moscova daca Vladimir Putin nu-si schimba atitudinea fata de Ucraina. Pentagonul a suspendat cooperarea cu Rusia, in timp ce la Washington se pregatesc masuri preparatorii pentru impunerea de sanctiuni economice, iar John Kerry a fost trimis la Kiev. Dar Europa nu este neaparat pe aceeasi lungime de unda cu Washingtonul in fata Rusiei, marele furnizor de energie al Batranului Continent. Va trebui sa urce in prima linie si sa de dovada de un mare leadership intr-un moment care nu este facil”, explica Charles Kupchan, de la grupul de reflectie “Council on Foreign Relations” din Washington. “Este un moment-cheie pentru NATO”, afirma si Nile Gardiner, de la grupul conservator “Heritage Foundation”. “Daca NATO nu reuseste sa-si arate determinarea, nu va iesi intact” din aceasta criza.

Care sunt optiunile Europei in fata Moscovei

Occidentalii cauta acum cea mai buna strategie in fata Rusiei, intre dialog si fermitate. Care sunt posibilitatile de actiune ale acestora, intr-un grupaj realizat de AFP.

Intrebare: Sunt occidentalii pe aceeasi lungime de unda in fata ofensivei rusesti din Crimeea?

Raspuns: Sunt, in ceea ce priveste condamnarea ferma a unei “agresiuni” care “violeaza dreptul international”. Sunt, de asemenea, pentru a exclude o interventie militara. La ora actuala, nimeni nu este pregatit sa moara pentru Sevastopol”, rezuma un diplomat european. Dar, daca toti cer detensionarea crizei, opiniile sunt divergente asupra metodelor de a creste presiunea asupra lui Vladimir Putin.

Statele Unite au adoptat un ton mai ferm decat europenii, suspendand cooperarea militara si agitand spectrul unui “larg evantai” de sanctiuni economice si diplomatice pentru “izolarea” Rusiei.

Europa ia si ea in calcul sanctiuni, dar mai limitate, incercand mai intai sa ofere toate sansele dialogului cu Moscova. Ea afiseaza o solida sustinere pentru noua putere ucraineana. Astfel, premierul Arseni Iatseniuk va fi primit joi la Bruxelles de sefii de stat si de guverne din UE, chiar inaintea unui summit extraordinar.

Q: De ce vecinii Rusiei sunt partizanii unei mari fermitati, in timp ce Germania favorizeaza dialogul?

R: In cadrul UE, Polonia si statele baltice fac apel la “intransigenta” in fata Rusiei, deoarece se tem ca aceasta criza sa nu destabilizeze ansamblul regiunii. “In joc este arhitectura zonei eurasiene asa cum a fost ea stabilita dupa Razboiul Rece”, apreciaza Temuri Iakobashvili, fost ambasador al Georgiei la Washington.

Presedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, se teme ca regiunea Crimeei sa nu devina “un nou conflict latent“, la fel ca Osetia de Sud si Abhazia, dupa conflictul din Georgia, din 2008.

La randul sau, Germania incearca sa joace rolul de mediator bazandu-se pe “relatia speciala” cu Rusia si pe bunele raporturi ale Angelei Merkel, care vorbeste rusa, si Vladimir Putin, cu care a discutat in doua randuri in week-end. Ministrul sau de Afaceri Externe, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat luni ca diplomatia nu este “o slabiciune”. Dar acesta a fost nevoit sa recunoasca marti ca nu s-a ajuns la nicio solutie dupa o discutie “lunga si dificila” cu omologul sau rus Serghei Lavrov.

Berlinul doreste sa-si protejeze importantele interese economice in Rusia, o preocupare pe care o impartasesc atat Marea Britanie, cat si Franta.

Q: Au trecut deja occidentalii Crimeea la capitolul pierderi si profit?

R: Oficial nu. Aparand “integritatea si unitatea Ucrainei”. Dar, “cu exceptia asumarii riscului unui conflict militar, vor fi probabil nevoiti sa accepte” dominatia Moscovei asupra Crimeei, regiune rusofona care adaposteste flota rusa din Marea Neagra, spune Andy Kuchins, expert la institutul CSIS.

Moscova are acum doua optiuni: sa lase Crimeea Ucrainei, dar intr-o “confederatie” care sa-i acorde si mai multa autonomie, sau “integrarea totala a Crimeei in Federatia Rusa“, apreciaza Dimitri Trenin, de la institutul Carnegie. Potrivit acestuia, Moscova ar urma sa privilegieze prima solutie, “neutralizand amenintarile unei Ucraine unificate anti-rusesti si intrarea sa in NATO”.

Q: Au occidentalii mijloacele de a proteja alte tari din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE, precum Moldova sau Georgia?

R: Este una dintre prioritatile Bruxelles, deoarece “UE nu isi poate permite sa piarda Georgia si Moldova“, singurele doua tari care doresc in continuare sa formalizeze un acord de asociere, dupa retragerea Armeniei si a Ucrainei, a declarat un inalt responsabil european. “Trebuie accelerat procesul pentru semnare“, prevazuta pana la finele anului.

Si Statele Unite si-au multiplicat semnalele de sustinere a Moldovei, care se confrunta cu un conflict inghetat in Transnistria, o regiune secesionista unde Rusia mentine trupe, oficial de mentinere a pacii. Premierul Iurie Leanca a fost, de altfel, primit luni la Washington.

crimeea-2

Nota noastra:

Asa-zisul atac rus fara utilizarea armelor este a doua diversiune dupa “ultimatumul” de zilele trecute. Dupa datele disponibile, ambele par a fi provocari premeditate de puterea care este cea mai activa pe frontul estic: SUA. Posibilitatea ca rusii sa faca aceste miscari e foarte redusa, deoarece, in sine, sunt absurde: ce ar castiga rusii daca ar da ultimatumuri informale, neoficiale, si daca ar organiza meciuri de box improvizate pe navele ucrainene? Ceea ce chiar pot face este ca oamenii lor din structurile armate ucrainene sa defecteze si sa li se alature, cum s-a si intamplat, insa e lipsit de orice fel de minima rationalitate recurgerea la astfel de acte intr-o zona pe care o controleaza militar. 

Desigur, insa, ca, la nivel de propaganda dominanta, s-a perpetuat cu o intensitate atat de mare ideea ca reactiile de acum ale Rusiei sunt irationale si ca Putin e asa un bad guy, incat nimeni nu-si mai pune intrebari de bun simt si, daca indraznesti sa arati ca ceva nu se leaga in versiunea acceptata a evolutiilor din Ucraina-Crimeea, atunci treci automat la categoria (demna de dispretuit si de urat) a “rusofililor.”

Dar daca aceste provocari nu sunt organizate de partea rusa, ce interes ar avea americanii sa recurga la asa ceva?

Pentru a raspunde la intrebare, sunt necesare si cateva precizari care sa puna lucrurile intr-o perspectiva mai corecta decat cea furnizata de mass-media mainstream.

In primul rand, imaginea unei Rusii care actioneaza hazardat si brutal, ocupand Crimeea, este total falsa. Rusia, in acest moment, este in postura unei puteri reactive, care RE-actioneaza, adaptandu-se noii situatii create de actiunea/ofensiva SUA din Ucraina. 

In al doilea rand, Rusia era prezenta DEJA militar in Crimeea, cu baze militare si flota, dupa cum stia tot NATO si, desigur, dupa cum bine stiau si americanii. Toate vaietele si  toti ochii dati peste cap ai vesticilor sunt pura ipocrizie, deoarece era ultra-previzibil ca rusii vor reactiona in aceasta maniera cand le vor fi puse in pericol interesele si prezenta din peninsula Crimeea. Ceea ce e relevant aici este faptul ca, fiind in perfecta cunostinta de cauza cu privire la interesele vitale ale rusilor, americanii au ales varianta confruntarii si provocarii Rusiei… pe teritoriul ei. 

Cand calci teritoriul care nu este doar sub influenta unui imperiu, nu e doar un spatiu proxim de unde poti coordona extinderi sau unde poti face probleme celorlalti puteri si nici macar doar un spatiu “tampon”, ci care are rol strategic din perspectiva securitatii nationale a acestuia, oare cum va reactiona respectiva putere? Cand calci un teritoriu care se afla nu in zona intereselor unui imperiu, ci in zona securitatii sale, la ce te astepti ca reactie? Sunt intrebari simple, elementare, pe care, insa, mai nimeni nu si le pune, deoarece prevaleaza naratiunea Rusiei ca inamic mondial nr. 1. Inlocuiti insa Rusia cu Patagonia sau cu orice alta tara sau nume, puneti in locul lui Putin pe oricine altcineva – lucrurile ar fi stat EXACT la fel. Orice stat s-ar fi aflat in locul actualei Rusii, de orice orientare ar fi fost (totalitara, democratica, monarhic-traditionala, oligarhic-kgbista), si cu orice lider aflat in frunte, ar fi reactionat la fel ca acum. Din motive de geopolitica elementara. 

Cand URSS a vrut sa-si planteze rachete nucleare in Cuba, adica foarte aproape de SUA, era cat pe ce sa iasa un razboi nuclear (in ceea ce a ramas cunoscut in istorie sub numele “criza rachetelor cubaneze). Tocmai pentru ca sovieticii au calcat atunci intr-o zona esentiala nu pentru interesele americane, ci pentru securitatea SUA. Acelasi lucru se intampla, azi, in Crimeea, si americanii stiau foarte bine ce inseamna peninsula pentru Rusia. 

Faptul ca americanii nu s-au limitat la “cucerirea” institutionala a Ucrainei, ci au provocat autoritatea Rusiei din Crimeea decurge din desfasurarea evenimentelor de pana acum. Asediul mediatic si provocarile descrise mai sus arata ca SUA si-a propus limitarea drastica a capacitatii de reactie a Rusiei in regiune si, pe termen lung, castigarea unui ascendent moral, institutional si diplomatic care sa puna Rusia in postura de a pierde, in cele din urma, peninsula Crimeea. Daca nu definitiv, atunci macar reducandu-i prezenta militara la una minora si reducandu-i drastic optiunile de manevra. Cum spunea un analist american, o astfel de strategie ar reduce Rusia la nivelul unei puteri regionale (nesemnificative pentru SUA) si ar servi drept precedent si lectie si pentru China (care se afla intr-un conflict acut cu Japonia pentru niste insule strategice din Marea Chinei). Aceasta inseamna, practic, a anihila Rusia. 

In vederea acestui scop, SUA desfasoara, in prezent, un razboi soft, care presupune razboiul diplomatic, cel informational si cel economic. Razboiul pe plan diplomatic si informational e in plina desfasurare, cel economic este propus, insa nu e la fel de usor de infaptuit, din cauza dependentei Germaniei si altor tari europene de Rusia.  

La randu-i, Rusia a aratat ca, pentru Crimeea, nu va ezita sa recurga la riposta militara. A aratat-o si din faptele de pana acum, a spus-o si Putin in prima sa aparitie publica pe aceasta tema. 

Se va trece sau nu peste linia subtire ce desparte un razboi soft de unul hard, adica de unul propriu-zis militar? Nu stim, si acest raspuns este deja nelinistitor. Parea ca SUA se va limita la presiuni institutionale si la incercarea de a-si consolida prezenta in aceasta zona. Acum insa pare ca perspectiva ingenuncherii Rusiei e prea tentanta pentru a nu se forta lucrurile pana la linia rosie ce desparte confruntarea dintre imperii de razboi. Pe masa strategilor americani stau aceste doua optiuni: razboi “soft” si razboi “hard”. Acolo se vor lua deciziile care, in opinia noastra, sau vor mai amana lucrurile sau le vor duce catre acel punct de unde nu mai exista intoarcere. 

Daca se va trece pe termen scurt la o confruntare militara, aceasta se va desfasura mai ales prin intermediul aliatilor “proxy”. Cel putin intr-o prima faza, SUA nu va lupta direct cu Rusia, ci prin acele parti din Ucraina care pot fi mobilizate, de pilda. Polonia va juca in lagarul american, Ungaria va incerca sa profite pe ambele fronturi. Romania nu are prea mari sanse intr-un astfel de context, ci va suferi acelasi tratament de impartire intre imperii asa cum s-a mai intamplat in istoria sa… Desigur, insa, ca, in acest scenariu extrem, deja ne-am afla intr-o epoca in care se da peste cap intreaga lume si configuratia mondiala de acum se va destructura, putina stabilitate care exista azi se va evapora, lumea impartindu-se in focare conflictuale. O astfel de eventualitate ar insemna dizolvarea de facto a NATO si formarea altor aliante provizorii, precum si posibilitatea unor razboaie locale acum imposibile (Turcia vs Grecia, de pilda). 

Uneori avem o conceptie prea rigida asupra istoriei. Ne inchipuim fie ca deciziile sunt luate de niste elite oculte care se afla la conducerea intregii lumi, fie ne inchipuim ca decidentii din imperiile concurente sunt foarte rationali si vor lua doar acele decizii care minimizeaza costurile si riscurile. Aceasta imagine este falsa. Istoria e rezultatul unor actiuni si unor motivatii care de prea putine ori sunt rezonabile si care sunt inspirate, la nivel profund, de cel care altadata ii arata Mantuitorului, pe Carantania, toate imparatiile lumii cu slava lor, spunandu-i ca sunt ale sale. Nu orice situatie care pare, la prima vedere, o introducere sigura la cel de-al treilea razboi mondial, se va si adeveri ca atare. Nu orice situatie in care e limpede ca deznodamantul razboiului este mult prea riscant nu doar pentru partile combatante, ci pentru intreaga ordine actuala mondiala, este tratata rational, rezonabil, de decidenti. Sunt prea multi factori implicati si prea fragila e imponderabila “om” – care inclina fie spre o cale, fie spre alta.

O analiza Razboi intru Cuvant

[INTERZISA PRELUAREA FARA ACORDUL NOSTRU!]

*


Categorii

Al treilea razboi mondial, America, Dezinformari, hoaxuri, diversiuni, manipulari, Opinii, analize, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

52 Commentarii la “CRIZA DIN CRIMEEA. Inca o provocare: “ATAC RUS” … FARA ARME (!) asupra unor NAVE ucrainene. Care este explicatia MANIPULARILOR recente? CE URMARESTE SUA SI CUM SE POATE TRECE DE LA RAZBOIUL “SOFT” LA CEL “HARD”?

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @Alin-7:

    Americanii NU o sa accepte ce se intampla in Crimeea. Totul depinde de ce va contine acest NU.

    PS: stirea cu China, daca e reala si nu e vreo inventie de 2 lei, este un argument in plus ca SUA sa fie extrem de virulenta fata de mutarea rusilor din Crimeea. Un precedent in acest sens e ultimul lucru pe care l-ar permite americanii.

  2. @ marian ( 37 )

    Ai dreptate,Henry A. Kissinger a scris destul de echilibrat,chiar omeneste as putea spune.

    http://www.washingtonpost.com/opinions/henry-kissinger-to-settle-the-ukraine-crisis-start-at-the-end/2014/03/05/46dad868-a496-11e3-8466-d34c451760b9_story.html

    Problema este ce pirghii are Rusia ca sa-i faca pe intrigantii Sua/Nato/Ue sa revina la sentimente mai umane,si aici nu vad decit Crimeea,poate si altele ce vor aparea daca aceia se fac ca nu pricep.

    Daca americanii nu vor declansa al 3 razboi mondial acum,sint convins ca Rusia nu va pierde,ci se va intari din aceasta criza.Oricum din ce in ce mai multi oameni de pretutindeni afla de ipocrizia fara margini a conducatorilor americani si occidentali,de folosirea pe scara larga a teroristilor si extremistilor violenti de orice fel de catre aceiasi,de intrigile la care se preteaza,…se mai dau jos din multiplele masti pe care acestia le poarta.In compensatie,se mai vad si lucruri bune prin partea de est ( oricum tinem un ochi critic si fata de Putin si conducerea Rusiei ),macar normale.

    Iar pentru cei care stiu sau vad cum lucreaza Dumnezeu,nu are sens sa mai adaug ceva.Sa ne rugam si pentru unii si pentru altii,pentru rusi sa-i intareasca Dumnezeu,caci mare,uriasa presiune se va pune pe ei de catre Goliat et Co,cu Ana si Caiafa la butoane,iar pentru cei din vestul salbatic sa le dea Dumnezeu ginduri mai bune si mai pacifiste,sa se reintoarca la Dumnezeu si la invataturile Sale.

    Breaking news:

    http://romanian.ruvr.ru/news/2014_03_06/SUA-au-anuntat-sanctiuni-impotriva-oficialilor-ruSi-4335/….oops!

    http://romanian.ruvr.ru/2014_03_06/Moscova-a-pus-pistolul-la-tampla-dolarului-1391/

  3. @ioan si @admin

    Scuze ca intervin in aceste divergente dintre voi dar cred ca ar trebui sa ne bucuram mai mult de cei care ne critica decat de cei care ne lauda.(e valabil pentru ambele parti)

    Imi pare rau ca fratii admini se supara asa de rau si vorbesc asa de radical cu unul dintre noi care poate chiar are intentii bune, si nu de defaimare sau de judecare. Observatiile, criticile sau acuzele cred ca sunt bune pentru fiecare din noi macar ca ne fac sa reflectam putin la ele, iar daca totusi avem dreptate in ceea ce credem si exprimam, trebuie sa avem ca buni crestini si putina smerenie si sa nu fim chiar asa de duri.

    Frate Ioan adu-ti aminte te rog de post si asa cum am mai indemnat, hai sa ne vedem mai mult de ale noastre si sa il lasam pe Bunul Dumnezeu sa vada de ale altora, macar acum in post. Politica asta bat-o vina e foarte urata pentru ca infierbanta mintile si orgoliile din oameni care cred ca deslusesc mai bine intentiile unora sau altora. Sa fie sanatosi toti cu ale lor, iar daca asta e mai important pentru unii, sa ii dea inainte.

    Inca odata iertati-ma daca pare ca judec, dar intentia mea e spre impacare si nu spre judecata.

    Doamne ajuta-ne!

  4. @psi:

    E buna impaciuirea, e frumos gandul bun, insa am inteles, oare, despre ce e vorba? Acolo ni se facea un proces de intentie si ni se spunea ca facem propaganda pentru Putin. Nu e vorba de critica, asadar, ci de calomnie. Critica – sa fie. Calomnia, daca e, nu e spre paguba noastra, ci spre paguba celui ce o face si a celor care o impartasesc.

  5. Eu nu stiu, poate ca aveti dreptate sa va simtiti calomniati, dar hai sa ne aducem aminte de smerenie si sa nu fim totusi asa de radicali si sa punem etichete si abandonari dureroase pentru orice suflet.

    Toti gresim !!!

    Si cred ca asta e frumos intr-o lume sau un grup crestin ca pot sa isi spuna unii altora parerile, sa le dezbata, si sa se invete unii pe altii, iar daca mai e si rugaciune impreuna, Dumnezeu ne va lumina !

    Toti tindem sa credem ca rationamentul nostru e cel mai bun, dar daca avem mandrie ne si simtim jigniti si ripostam mai violent, cu smerenia insa suntem mai blanzi. Asadar haideti fratilor sa ne smerim impreuna inaintea lui Dumnezeu si sa ne iertam macar acum in post unii pe altii.

    Repet nu judec pe nimeni si chiar sa ma iertati, dar simnt nevoia sa stam putin de vorba chiar daca spun niste vorbe care par putin mustratoare. Nu le spun spre judecata.
    Doamne ajuta!

  6. @psi:

    Bine… 🙂

    Deci de acum ne puteti calomnia toti in voie, nestingherit, si la noi acasa, ca noi trebuie sa fim smeriti, cuminti si blanzi si sa incasam orice rastalmacire, orice provocare si orice minciuna. E minunat discernamantul asta duhovnicesc… Sa aveti spor! 🙂

  7. Hai ca nu asta am vrut sa spun !

    Ce vroiam eu era ca putem sa ne argumentam lucrurile si fara acea doza de …(nu gasesc cuvantul care sa fie suficient de bland)

    Si, da, aici este casa voastra dar cred ca a-ti facut-o ca sa intram si noi pe aici si sa stam putin de vorba, chiar daca gresim si nu ne “descaltam” cateodata. Dar situl asta se vrea un site de invataturi crestine, despre Dumnezeu care este Iubirea de oameni.
    Iertati-ne, invatati-ne sa ne “descaltam”, si aratati-ne tainele Iubirii!

    Eu gata am terminat, aici inchei, IERTARE !

  8. @ psi:

    aratati-ne tainele Iubirii!

    Nu le detinem noi ca sa avem ce arata 🙂 Iarta-ne ca nu suntem sfinti, te rugam si nici macar nu vrem sa pozam in sfintisori. Da, suntem oameni si ne suparam cand ni se fac procese de intentie si suntem grosolan rastalmaciti, pentru a fi incadrati sub o eticheta infamanta. Macar de am fi Putin-isti, dar nu suntem si am mai si combatut zdravan de atatea ori pe fanii lui Putin dintre comentatori… Am incercat sa fim oameni cinstiti cu noi insine si cu voi. Iar aici chiar nu am mers mai departe decat a bate obrazul usor, crestineste, pentru o falsificare evidenta pentru care fratele respectiv nu a inteles sa o retracteze cumva. In ciuda explicatiilor si argumentelor noastre clare. Si stim bine ca exista suficienti care cauta sa ne incadreze intr-o eticheta sau alta si apoi sa ne poata discredita. Unii se mai infiltreaza si printre comentatori, am mai patit asta de-a lungul timpului.

    Ne straduim la masurile noastre macar sa deslusim, cu buna credinta, si tot pentru oamenii de buna credinta, cate ceva din ce ni se intampla in aceste vremuri. Cam atat. Daca nu e bine, atunci ne oprim si cu asta si lasam pe fiecare cu ideile lui, ca sa fim cu totii in pace. Daca nu exista o minima incredere si prezumtie de buna credinta in ceea ne straduim sa facem aici, chiar nu avem cum sa trecem mai departe.

    Oricine a putut sa-si exprime ideile, argumentat, nu asta e problema. Stam de vorba, desigur, dar sa existe buna credinta si lipsa de obraznicie. Problema e cand se trece, cam perfid, la insinuari si atacuri. Si in cazul despre care vorbim (Ioan) asta a fost. Iar in saptamana asta adevarul este ca nu au lipsit provocarile si ispitele…

  9. Pingback: George Friedman: CARE E MIZA RUSIEI IN UCRAINA?/ Analist rus: “DE CE VA FI RAZBOI?”/ Dan Dungaciu despre posibilitatea unui CONFLICT MILITAR in Ucraina/ ROMANIA: IN PRIMIE LINIE A OFENSIVEI OCCIDENTALE IMPOTRIVA RUSIEI/ In plus: ultimele evolu
  10. Pt admin: n-au americanii cum să NU o accepte cu Crimeea; au comis-o şi ei aidoma cu Kosovo, şi încă cu multă vărsare de sânge. Na, că acum vor zice de-alde Ioan că a mai trecut unul în tabăra lui Putină pe-aici pe saitul vostru!

  11. @admini @psi @all
    Ieri m-am pripit in a aduce niste acuzatii la adresa RiC, a fost o falsa impresie a mea vizavi de acest articol, fara insa a avea nici cea mai mica intentie de a discredita acest site pe care eu unul l-am indragit din momentul in care l-am descoperit. Acum insa stiu ca e prea tarziu pentru a mai putea repara ceva, faptul e consumat. O sa-mi fie invatatura de mine ca pe viitor sa ma gandesc de mai multe ori inainte de a apasa butonul ‘Trimite’. Imi retrag cele spuse mai sus si imi cer inca o data iertare fata de admini si de toti ceilalti pe care i-am tulburat cu comentariile mele.

  12. Pingback: Editorialistul de la “Vocea Rusiei” (editia in limba romana) pretinde ca RAZBOIUL va izbucni in perioada 11-15 martie/ Mercenari BLACKWATER in Ucraina? [VIDEO]/ DEBKA: Kerry l-a avertizat pe Lavrov ca ANEXAREA Crimeei va INCHIDE caile diplomat
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare