MASCA CHIRURGICALĂ ESTE NEPOTRIVITĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI INFECTĂRII. Studiu din 2016 publicat în Canadian Medical Association Journal. “Oamenii sunt condiționați să își dorească măști pe baza reprezentărilor mass-media ale pandemiei”

21-05-2020 5 minute Sublinieri

Sursă foto: https://edition.cnn.com/2020/02/29/health/coronavirus-mask-hysteria-us-trnd/index.html

NCBI RESOURCES:

Masca chirurgicală este nepotrivită pentru reducerea riscului

Shane Neilson, doctor in medicina și candidat la doctorat în studii engleze și culturale

Articol publicat in Canadian Medical Association Journal/ Jurnalul Asociației Medicale Canadiene (17 mai 2016) și furnizat prin amabilitatea Asociației Medicale Canadiene

Când trec pe lângă sala de așteptare, văd oameni care poartă măști chirurgicale. Această scenă devine suprarealistă când pacienții mei vizionează filme de dezastru pandemic pe ecranul televizorului montat pe perete, filme care prezintă mulțimi înspăimântate care poartă măști similare în speranța zadarnică de a se proteja. În timp ce ochii mei pendulează de la pacienții care poartă mască la țipetele personajelor de pe ecran, mă întreb: Ce se întâmplă aici?

După cum este reprezentat în cinematografia noastră și de către alte media, societatea occidentală se așteaptă la prea multe măști. În opinia publicului, utilizarea încă legitimă a măștilor pentru controlul surselor a depășit ce spune eticheta; se crede despre măști că previn infecția. De aici, apare o altă problemă: deoarece se consideră că măștile chirurgicale protejează împotriva infecțiilor în cadrul comunității, persoanele care poartă măști în scopuri legitime (cei care tușesc într-un spital, de pildă) devin parte a unei percepții greșite și o consolidează. Chiar și această utilizare corectă a măștilor chirurgicale este încorporată într-o utilizare necorespunzătoare mai mare în era fricii pandemice, în special în Asia, unde o astfel de teamă este ridicată.1.

Concepția greșită cu privire la utilizarea măștilor chirurgicale – faptul că purtarea unei măști protejează împotriva transmiterii virusului – este o problemă de genul celei teoretizate de sociologul german Ulrich Beck.

Masca chirurgicală comunică riscul. Pentru cei mai mulți, riscul este perceput ca o posibilă pierdere a ceva de valoare, dar există un alt aspect al riscului, formulat în mod memorabil de Beck în cartea sa Societatea Riscului.[2] Beck afirmă că societatea riscului reprezintă „un mod sistematic de a face față riscurilor și insecurităților induse și introduse prin intermediul modernizării propriu-zise.” [2]

Pentru Beck, riscul apare nu numai sub formă unei amenințări și a unei pierderi potențiale, ci și în managementul organizat al societății și în răspunsul la aceste riscuri, ceea ce creează o transmitere a riscului prezent înspre viitor. Mai mult, Beck scrie despre „simptomele și simbolurile riscurilor” care se combină în populații pentru a crea o „cosmetică a riscului”. El sugerează că persoanele care trăiesc în societatea actuală imaginează riscul prin intermediul instrumentelor fizice utilizate pentru atenuarea riscului, în timp ce, simultan, „mențin în continuare sursa mizeriei”. Beck critică această cosmetică a riscului ca reprezentând măsuri ce nu sunt, in esență, preventive, ci mai degrabă acționează ca o „industrie și o politică simbolică de eliminare a creșterii riscurilor”. Sugestia mea este că masca chirurgicală reprezintă în fapt un simbol care protejează doar de percepția riscului oferind o lipsa de protecție reală a publicului și provocând, în același timp, comportamente care proiectează riscul în viitor.

Istoria măștii chirurgicale oferă câteva indicii despre profilul nostru de risc contemporan, un profil care este, în funcție de natura riscului, orientat spre viitor. Apariția măștii chirurgicale a provenit din observația că rănile chirurgicale au nevoie de protecție împotriva picăturilor eliberate prin respirația chirurgilor.[3,4] Tehnologia a fost aplicată apoi în afara sălii de operație pentru a controla răspândirea epidemiilor infecțioase. În pandemia de gripă din 1919, măștile erau disponibile și erau distribuite populațiilor, dar nu aveau niciun impact asupra curbei epidemice.[3] La momentul respectiv, nu se știa că organismul gripal este nanoscopic și poate teoretic să pătrundă bariera materialului măștii chirurgicale. Destul de recent, in 2010, Academia Națională de Științe a SUA a declarat că, în cadrul comunității, „măștile de față nu sunt proiectate sau certificate pentru a proteja purtătorul de expunerea la pericolele respiratorii”.[5] O serie de studii au arătat ineficiența măștii chirurgicale folosite în spațiul locuinței pentru a preveni transmiterea virusului gripal, [6,7] dar Smith și colegii, [8] într-o meta-analiză publicată recent, au ajuns la concluzia că masca chirurgicală nu este inferioară față de masca N95 în ceea ce privește ratele de transmitere a gripei în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății . Deci…lucrătorii din domeniul sănătății ar trebui să poarte măști pentru a preveni transmiterea bolilor din alte motive decât controlul surselor, dar publicul nu ar trebui? Acest conflict creează o problemă de optică. Atunci când ne confruntăm cu percepția unui risc, pregătirea și protecția tuturor celor din categoriile de risc devin un obiectiv, ceea ce creează astfel o stare de pregătire continuă în acele categorii de persoane vulnerabile universal. Vă aduceți aminte de masca de ciumă cu aspect sinistru din Evul Mediu care stârnea frica spectatorilor din cinematografe? Purtarea unei măști întărește (consolidează) starea de teamă. Apariția oferită de mască multiplică astfel riscurile de natură afectivă (emoțională).

Sursă foto: Wikipedia

O problemă afectivă apare în prezent prin anticiparea unui viitor necunoscut, dar cumva amenințător. Beck sugerează că simbolurile cosmetice sunt ele însele manifestări ale riscului care își poartă propriile riscuri. Aceeași mască oferită în prezent pentru răceala obișnuită la o clinică locală face parte din cadrul cosmetic al gestionării viitoare a riscurilor pandemice. Pandemia viitoare este percepută în prezent, dar materialitatea ei nu se află doar în mintea noastră, ci este literalmente fundamentată de mască. Astfel, avem mijloacele pentru un sistem de auto-perpetuare: masca protejează în mod simbolic împotriva infecției la fel cum reprezintă frica de infecție.

Această frică iese la iveală în cadrul formulării politicilor publice. Într-o anexă la planul de pregătire împotriva gripei pandemice care acoperă măsurile de sănătate publică,[9] Agenția de Sănătate Publică a Canadei (PHAC) nu recomandă utilizarea măștilor de către persoanele sănătoase în situații de pandemie, recunoscând că masca nu s-a dovedit a fi eficientă în asemenea împrejurări. Cu toate acestea, această luare de poziție este complicată prin motivele invocate PHAC, care se referă la probleme de aprovizionare, cost, distribuție și fezabilitate: panica ar putea apărea dacă disponibilitatea măștilor ar fi limitată; achiziția publică de măști ar putea limita disponibilitatea măștilor în locațiile spitalicești sau de îngrijire a sănătății acolo unde acestea sunt necesare; și nu toți membrii publicului își pot permite să achiziționeze măști – dacă măștile sunt recomandate de autoritățile de sănătate publică, s-ar putea genera așteptarea ca acestea să fie finanțate public și puse la dispoziție prin programe de sănătate publică.

Dimensiunea legată de lanțul de aprovizionare constituie recunoașterea tacită a faptului că oamenii se așteaptă ca măștile să fie disponibile în situația unei pandemii. Și o fac, dacă se poate crede în dovezi produse de cinematografie. Societatea occidentală a trecut deja într-o realitate actuală, în care cetățenii sunt condiționați să își dorească măști pe baza reprezentărilor mass-media ale pandemiei. Aceeași anexă referitoare la măsurile de sănătate publică se referă la „falsul sentiment de securitate” pe care o mască îl poate oferi psihologic[9], dar la capătul opus este riscul real cu care se va confrunta un guvern incapabil să-și calmeze populația.

Agenția de Sănătate Publică a Canadei (PHAC) avertiza că „la fel cum nu știm când se va produce următoarea pandemie, nu putem prevedea cât de severă va fi.”[10] Planul de pregătire pentru pandemie funcționează în prezent, cu destule dovezi ale pregătirii continue a guvernului canadian, inclusiv lansarea unei versiuni actualizate a planului de pregătire pentru gripa pandemică în luna decembrie 2015. Un astfel de plan orientat spre viitor cultivă însă anxietatea în prezent.

Ne manifestăm anxietatea colectivă față de pandemii purtând măști chiar și atunci când nu există o pandemie[1], dar purtarea măștilor consolidează ideea unui posibil viitor al pandemiei. Problema afectării emoționale în termeni politici este una contagioasă: frica se răspândește în rândul publicului, ceea ce duce la intensificarea managementului riscurilor – exemplul clasic fiind 11 septembrie și războiul împotriva terorismului. Teama de răspândirea riscurilor infecțioase devine o glumă ironică, din punct de vedere al comunicării. Pandemiile au apărut în 1918, 1957, 1968, 2003 și 2009. Astfel, conversația se schimbă de la a ne întreba dacă o nouă pandemie va avea loc la când următoarea pandemie va avea loc. Deoarece suntem în prezent „între pandemii”, existența noastră este poziționată între amenințările din trecut și amenințările rezonabile ale viitorului – și aceasta în detrimentul nostru, cu acest detriment mascat chiar de masca chirurgicală.

Note de subsol

Acest articol a fost revizuit (peer-reviewed) știintific.

Referințe Articol (in limba engleza, mai jos)

  1. Burgess A, Horii M. Risk, ritual and health responsibilisation: Japan’s ‘safety blanket’ of surgical face mask-wearing. Sociol Health Illn 2012;34:1184–98. [PubMed] [Google Scholar]
  2. Beck U. Risk society: towards a new modernity. London: Sage Publications; 1992. [Google Scholar]
  3. Belkin NL. The evolution of the surgical mask: filtering efficiency versus effectiveness. Infect Control Hosp Epidemiol 1997;18:49–57. [PubMed] [Google Scholar]
  4. Spooner JL. History of surgical face masks: the myths, the masks, and the men and women behind them. AORN J 1967;5:76–80. [PubMed] [Google Scholar]
  5. Larson EL, Liverman CT, editors. Preventing transmission of pandemic influenza and other viral respiratory diseases: personal protective equipment for healthcare workers: update 2010. Washington: The National Academies Press; 2010. [Google Scholar]
  6. MacIntyre CR, Cauchemez S, Dwyer DE, et al. Face mask use and control of respiratory virus transmission in households. Emerg Infect Dis 2009;15:233–41. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
  7. Cowling BJ, Chan KH, Fang VJ, et al. Facemasks and hand hygiene to prevent influenza transmission in households: a cluster randomized trial. Ann Intern Med 2009;151:437–46. [PubMed] [Google Scholar]
  8. Smith JD, MacDougall CC, Johnstone J, et al. Effectiveness of N95 respirators versus surgical masks in protecting health care workers from acute respiratory infection: a systematic review and meta-analysis. CMAJ 2016. Mar. 7 [Epub ahead of print]. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
  9. Annex M: Public health measures. In: Canadian pandemic influenza preparedness: planning guidance for the health sector. Ottawa: Public Health Agency of Canada; 2006. [modified 2016 Feb. 12]. Available: www.phac-aspc.gc.ca/cpip-pclcpi/ann-m-eng.php(accessed 2016 Feb. 22). [Google Scholar]
  10. Frequently asked questions — pandemic influenza preparedness. Ottawa: Public Health Agency of Canada; 2012. Available: www.phac-aspc.gc.ca/influenza/pp-faq-eng.php(accessed 2016 Feb. 22). [Google Scholar]

MICHAEL LEVITT, profesor de biologie la Stanford și premiat Nobel: Măsurile de izolare socială NEDIFERENȚIATE sunt o GREȘEALĂ IMENSĂ. Răul făcut de închidere va depăși CU MULT orice salvare de vieți (Video)

#SE-POATE-ȘI-FĂRĂ-IZOLARE-TOTALĂ. Semnal important de la un director al OMS: „SUEDIA reprezintă un MODEL, dacă vrem să ne întoarcem înapoi la o societate în care să nu avem IZOLARE”/ Câteva date despre starea de fapt din Suedia

EXPERT SUEDEZ, consilier al guvernului Suediei și al directorului general al OMS, pentru ”UnHerd”: Strategia privind izolarea totală NU se bazează pe DOVEZI ȘTIINȚIFICE (Video)/ Profesorul suedez polemizează cu „arogantul” NEIL FERGUSON, preconizând o rată a mortalității Covid-19 de doar 0,1%

5 FAPTE ESENȚIALE ignorate de promotorii RESTRICȚIILOR. “The Hill”: Opinia unui profesor de la Hoover Institution, Stanford: “DATELE VORBESC – OPRIȚI PANICA și încetați izolarea totală!”. Factori critici: ÎMPIEDICAREA IMUNIZĂRII POPULAȚIEI, NEGLIJAREA ASISTENȚEI MEDICALE VITALE TUTUROR BOLNAVILOR NON-COVID

OMS NU VREA “RELAXAREA RESTRICȚIILOR prea devreme”, ci „NOUA NORMALITATE” până la vaccin/ Profesor de la OXFORD despre situația din Marea Britanie: RESTRICȚIILE SUNT NE-NECESARE ȘI DĂUNĂTOARE/ Critica modelelor matematice pe care se bazează „lockdown”-ul/ “Cum sunteți manipulați” – IONUȚ APAHIDEANU: ce sunt „ASIMPTOMATICII” și cum numărăm infectații?/ „HIDRA INTERESELOR” COVID

De reflectat la un punct de vedere: UN FIASCO AL SECOLULUI? În lupta contra pandemiei blocăm întreaga lume, riscând o CRIZĂ DE PROPORȚII, fără a avea date fiabile. ANALIZA lui John P.A. Ioannidis, director în cadrul Universității STANFORD

 

 


Categorii

1. DIVERSE, Pandemia de coronavirus/ COVID-19, Studii, oameni de stiinta

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “MASCA CHIRURGICALĂ ESTE NEPOTRIVITĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI INFECTĂRII. Studiu din 2016 publicat în Canadian Medical Association Journal. “Oamenii sunt condiționați să își dorească măști pe baza reprezentărilor mass-media ale pandemiei”

  1. Despre ineficienta măștilor chirurgicale în cazul infecțiilor virale știam de la medicul de familie și alți medici demult. Aceste măști impregnate cu biocid sunt folosite câteva ore în operații, existând chirurgi care devin alergici la ele după un anumit număr de ani. Chiar dacă au biocid aceste măști nu protejează împotriva infecțiilor virale decât într-o mică măsură. Celelalte măști, neimpregnate, cu care este plina piața, sunt wax. Nu au niciun efect privind protecția împotriva virusilor. Sunt bune numai în saloanele de frumusețe. Mai eficiente erau măștile din Evul Mediu, care aveau nasul de metal plin de plante aromatice uscate, ca filtru pentru pentru germenii patogeni.

  2. Pingback: Pompiliu Diplan – Despre mascarada Covid 19 | MĂRTURIE CREȘTIN-ORTODOXĂ
  3. Pingback: ȘI DACĂ MĂȘTILE NU DOAR CĂ NU AJUTĂ, DAR CHIAR DĂUNEAZĂ? Ce spun unele studii și unii medici despre purtarea măștilor pentru combaterea epidemiei/ CUM PROCEDEAZĂ ALTE ȚĂRI CU TERMOSCANAREA?
  4. Pingback: RĂZBOIUL PSIHOLOGIC AL MĂȘTILOR. Un studiu despre EFICIENȚA MĂȘTILOR în stoparea Covid-19 care a stat la baza unor DECIZII PUBLICE este contestat categoric de EPIDEMIOLOGI IMPORTANȚI/ 90% din măștile de protecție verificate de ANPC NU respectă
  5. Pingback: Studiu THE LANCET: carantina, închiderea granițelor și restricțiile NU SUNT ASOCIATE cu reducerea MORTALITĂȚII sau a cazurilor grave de Covid-19/ Epidemiologi Oxford: STRATEGIA 0 CAZURI NU ESTE VIABILĂ; Nu sunt dovezi că MĂȘTILE ar împiedica ci
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare