MITA URIASA PENTRU DIGITALIZAREA SANATATII SI A CARDULUI ELECTRONIC. In afacere au fost implicate si multinationale si servicii secrete. Ce nu spune presa mainstream
Lucian Duta, fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) din perioada guvernarii PDL, este acuzat de DNA ca a luat mita de 8,6 milioane de euro de la firme care au realizat sistemul informatic al asigurarilor de sanatate (SIUI). Duta a fost pus sub control judiciar pe cautiune, stabilita la 4,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat DNA.
Lucian Duta este suspectat ca a luat mita 8,6 milioane de euro de la reprezentantii a doua firme de software, pentru incheierea si derularea unor acte aditionale la contractele privind Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurarilor de Sanatate, implementarea Cardului National de Asigurari Sociale de Sanatate si interconectarea cu Sistemul Informatic Unic Integrat, precum si contractul de furnizare de servicii privind implementarea prescriptiei electronice.
Reamintim ca de realizarea SIUI s-a ocupat HP (lider de consortiu si furnizorul hardware), impreuna cu Siveco (dezvoltatorul soft si al sistemului ERP), STS a asigurat comunicatiile speciale, iar SRI asigura securitatea cibernetica. Din comunicatul DNA nu reiese care este firma care i-ar fi dat lui Duta presupusa mita.
Comunicatul difuzat de DNA:
“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și control judiciar pe cauțiune, cu fixarea unei cauțiuni de 4.500.000 de lei față de inculpatul DUȚĂ NICOLAE LUCIAN, la data faptelor președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale).În ordonanța de dispunere a controlului judiciar pe cauțiune întocmită de procurori există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2012, inculpatul Duță Nicolae Lucian, în calitate de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având atribuții de ordonator de credite, a pretins și primit, în mod repetat, de la reprezentanții a două firme de software, foloase necuvenite pentru a asigura semnarea și derularea în bune condiții a unor contracte/acte adiționale încheiate de instituția pe care o reprezenta cu societățile respective, după cum urmează:
– 5.000.000 euro, în legătură cu încheierea și derularea unui act adițional la contractul pentru realizarea unui Parteneriat pentru Proiectarea, Construirea și Operarea unui Sistem Informatic Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate din România,
– 2.400.000 euro pentru a susține încheierea și derularea unui act adițional la contractul pentru realizarea unui Parteneriat pentru Proiectarea, Construirea și Operarea unui Sistem Informatic Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate din România, extindere C.A.S.A. – O.P.S.N.A.J.,
– 200.000 euro în legătură cu încheierea și derularea unui acord – cadru de servicii, având ca obiect furnizarea soluției informatice de implementare a Cardului Național de Asigurări Sociale de Sănătate și interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat,
– 1.000.000 euro în legătură cu încheierea și derularea contractului pentru furnizarea de servicii privind implementarea prescripției electronice.
Sumele de bani au fost remise inculpatului Duță Nicolae Lucian fie în numerar (în mai multe tranșe) fie prin virament în contul unei firme pe care acesta o controla (prin operațiuni economice ce au la bază contracte fictive de prestări servicii).
Din sumele de bani virate în contul firmei controlate de Duță Nicolae Lucian au fost efectuate o serie de plăți în favoarea acestuia, spre exemplu: contravaloarea unor bilete de avion, cazare la alte hoteluri din țară și străinătate, precum și plăți pentru achiziționarea un teren în mun. București, într-o zonă rezidențială exclusivistă, pe care a fost emisă autorizație de construire pentru P+4.
Inculpatului Duță Nicolae Lucian i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Inculpatul Duță Nicolae – Lucian va depune o cauțiune în valoare de 4.500.000 lei, care va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei de 4.500.000 lei, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție. Cauțiunea se va depune în termen de 10 zile. Inculpatului Duță Nicolae – Lucian i se atrage atenția că nedepunerea cauțiunii atrage înlocuirea măsurii cu alta mai gravă.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Duță Nicolae – Lucian trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și la Secția 2 Poliție București ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Secția 2 Poliție București cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Secția 2 Poliție București, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
d) să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent;
e) să nu se apropie de persoanele menționate în ordonanță și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale.
f) Inculpatului Duță Nicolae – Lucian i se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Nota noastra
Daca DNA acuza o mita de peste 8 milioane de euro, care ar fi profitul scos din afacerile cu informatizarea sistemului sanitar? Si daca asa a fost cazul cu CNAS, ce ne impiedica sa presupunem ca si in celelalte cazuri tot pe baza de mita uriasa s-a facut informatizarea?
Intrebarea este perfect valida si pentru toate celelalte programe de informatizare si digitalizare a serviciilor publice, cele mai importante dintre ele fiind legate si de datele noastre personale.
Recent, spre exemplu, s-a repus pe tapet problema buletinelor electronice, dar si a intentiei SRI de a conjuga baze de date pentru a eficientiza monitorizarea.
Cu exceptia programului SRI SII Analytics, facut din bani europeni, restul programelor sunt facute pe baza de achizitii publice, cu licitatii si cu competitori privati, cei mai multi potentati locali (gen UTI) sau multinationali, ca HP, cum e cazul de fata.
Asistam, asadar, la o combinatie de interese intre capitalismul globalist digital, raptori locali si securism upgradat tehnologic. Miza e uriasa: profituri de zeci de milioane de euro din contracte pe bani publici (in sanatate divide-ul fiind strident intre dotarea reala a sistemului sanitar si tichia de margaritar tehnologica), date personale aflate la dispozitia te miri cui, “transparentizarea” societatii in beneficiul structurilor de securitate si control.
Atunci cand ONG-urile critice fata de aceste programe au criticat modul in care e facuta informatizarea si scopul acesteia, mass-media a tacut malc. Exista o ideologie a digitalizarii care nu e chestionata si chestionabila, desi interesele …corupte sunt evidente, iar atentatul la intimitate se vede de pe Luna.
Faptul ca DNA acuza o mita in aceasta speta nu va aduce, insa, atingere, nici ideologiei digitalizarii, nici increngaturii de interese nelegitime sau atingerii aduse drepturilor civice.
Altfel, apropo de caz, o intrebare se impune: cum adica, intr-un caz de siguranta nationala, cum ar trebui sa fie digitalizarea asigurarilor de sanatate, in care sunt implicate oficial si STS si SRI, se umbla cu mite de milioane de euro? Adica serviciile nu stiau de mita? Atunci sunt incompetente. Nu reprezinta nicio garantie pentru nimic. Iar, daca stiau…
PS 1: mita de 8,6 milioane de euro pentru un sistem care se blocheaza exasperant de des?!
PS2: aceasta coruptie nu cumva ucide sistemul sanitar mai tare decat aia cu #colectiv?
Interesant!Sunt prinsi cu mita-n buzunare si tot se mai gasesc urmasi ai MITEI.