NEAM SARAC IN TARA DIGITALIZATA: Romania, intre putinele tari cu infrastructura pregatita pentru “INTERNETUL DE MAINE”

Media UE era de 74%, însă ce este important aici este că, în 2006, doar 26% din familiile autohtone dețineau un calculator, față de 60% la nivel european. Așadar, diferențele au scăzut semnificativ. În același timp, 47% dintre români folosiseră internetul în ultimele trei luni, o proporție mai mare decât cea înregistrată în Grecia (41%) și Bulgaria (42%) și similară cu cele din Portugalia (47%) și Italia (48%). În plus, potrivit unui studiu Cisco, în 2010 viteza medie de download în rețelele broadband din România era de 14 Mbps, față de 6 Mbps, cât era media în rândul celor 72 de țări mediu și puternic dezvoltate luate în calcul. România a fost inclusă, astfel, în rândul celor 14 state în care infrastructura de profil este pregătită pentru „Internetul de mâine“.

Conform unui raport al rețelei de servere CDN Akamai, în primul trimestru al acestui an, viteza medie de conectare a fost, pentru utilizatorii de internet din România, de 6,6 Mbps, ceea ce ne situează pe locul 5 la nivel mondial. Și accesul la serviciile de cablu TV sau DTH („direct to home“) TV este mai mare în România decât în alte țări de pe continent. Astfel, potrivit datelor Ministerului Comunicațiilor, aproape 80% din gospodării beneficiau de astfel de dotări, față de doar 40% în Portugalia, spre exemplu.

Reprezentanții Orange cred că, în ceea ce privește tehnologiile IT&C, România face parte din plutonul fruntaș al țărilor europene. „Penetrarea serviciilor de comunicații mobile a atins 140% (115% dacă se iau în calcul doar SIM-urile active – n. red.), confirmând apetitul românilor pentru mijloacele și tehnologiile de comunicare moderne“, afirmă ei. Într-adevăr, procentajul este mai mare decât cel înregistrat în state ca Franța, Spania, Austria ori Belgia (ajutat, ce-i drept, și de rata mai slabă de penetrare a telefoniei fixe). În sprijinul imaginii mai puțin obișnuite a țării noastre ca vârf de lance în tehnologie, angajații gigantului telecom dau ca exemplu faptul că prima rețea EDGE din Europa a fost introdusă în România chiar de Orange.

Tot mai automatizați

Iar dovezile că românii sunt mai prieteni cu tehnologia modernă decât s-ar crede nu se opresc aici. În cel puțin 50 de orașe din România funcționează în prezent sisteme automate de achiziționare a biletelor pentru transportul în comun sau CFR sau de plată a parcării, infochioșcuri și ghișee informatizate pentru achitarea taxelor și impozitelor. În plus, în țara noastră sunt active cam 11 milioane de carduri bancare și funcționează peste 10.000 de ATM-uri. La acest capitol, în ciuda slabei penetrări a serviciilor bancare în mediul rural, ocupăm locul opt în Europa (sincronizat cu locul șapte ocupat după numărul de locuitori), înaintea unor țări precum Olanda, Belgia, Austria, Cehia sau Ungaria. Mai mult, unele bănci locale au introdus ghișee automate pentru plăți sau schimburi valutare.

Există unele sisteme care, deși acum câțiva ani ar fi părut SF pentru o țară ca România, azi sunt deja banale. „Relaţia românilor cu tehnologia modernă a devenit o nevoie vitală“, spune Anca Crahmaliuc, marketing & communication manager în cadrul SIVECO România. „Cine se gândea înainte de 2001 că admiterea în licee nu se mai poate face altfel decât automatizat? Sistemul dezvoltat de noi pentru Ministerul Educaţiei (ADLIC) acum zece ani a intrat în conștiința colectivă drept un lucru absolut natural“, arată ea. Alte proiecte dezvoltate de companie, cum ar fi sistemul informatic utilizat de APIA pentru plata subvențiilor europene către fermieri sau cel integrat de evidență a asiguraților CNAS și a pacienților, joacă și ele roluri importante.

„Dincolo de a fi o sintagmă pretenţioasă, societatea informaţională arată cât de abili suntem la nivel individual de a utiliza tehnologia modernă, fie că e vorba de a ne plăti taxele online, de a ne înregistra electronic, de a plăti de acasă facturi prin internet, de a învăţa după manuale digitale, de a face rezervări online, de a obţine cu uşurinţă informaţii în format electronic etc. Oamenii se adaptează uşor la bine, pentru că acest bine aduce avantaje concrete, rapide, reale“, explică Anca Crahmaliuc.

Tehnologie de miliarde

Structura exporturilor României spune și ea multe despre evoluția tehnologică a României. În primele patru luni ale anului, firmele autohtone au vândut peste hotare produse din clasa „Mașini și dispozitive mecanice; aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat și reprodus sunetul și imaginile“ în valoare de peste patru miliarde de euro. Ele reprezintă 28% din totalul exporturilor românești în perioada ianuarie-aprilie 2011 și, împreună cu „mijloacele și materialele de transport“ în valoare de 2,1 miliarde de euro, totalizează 42,5% din mărfurile comercializate în străinătate. Spre comparație, în tot anul 2007, companiile locale au exportat produse din prima categorie în valoare de 6,5 miliarde de euro și mijloace de transport în valoare de 3,5 miliarde de euro. Ambele categorii reprezentau atunci 34% din totalul exporturilor.

„Este absolut real că în anumite zone din infrastructura IT și telecom stăm relativ bine și chiar foarte bine uneori comparativ cu celelalte state europene“, afirmă omul de afaceri Marius Ghenea. El dă ca exemplu cazul vitezei medii de transfer pe conexiunile broadband sau faptul că în majoritatea hotelurilor și restaurantelor din România găsim conexiuni wireless gratuite, ceea ce în străinătate nu se întâmplă întotdeauna. „Totuși, deși am făcut pași importanți în ultimii ani la acest nivel, senzația mea este că nu exploatăm cum trebuie acest atu la nivel de business“, crede Ghenea. El mai spune că există în continuare, din păcate, două Românii: cea din ce în ce mai bine dotată tehnologic a orașelor mari și cea mult mai puțin dezvoltată a zonei rurale și a orașelor mici. „Cu toate acestea, și la țară poți avea surprize plăcute. Am fost, de pildă, în școli unde mai bine de jumătate dintre elevi aveau computer acasă, ceea ce acum câțiva ani ar fi părut de neconceput“, arată antreprenorul.

Și reprezentanții Orange România au remarcat o întârziere a uniformizării gradului de tehnologizare între mediul urban și cel rural. Aceasta, cred ei, ar putea fi surmontată prin încurajarea investițiilor în zonele rurale, creșterea nivelului de echipare IT&C în mediul școlar și stimularea parteneriatelor public-private în vederea accesării fondurilor europene destinate acestui domeniu.

Lupta pentru azi și mâine

În opinia fostului șef al Microsoft România, Silviu Hotăran, ar trebui să scăpăm de tendința de a ne concentra asupra lucrurilor negative, punctându-le pe cele pozitive. „Fiecare dintre noi poate fi o poveste de succes și, de la un număr inițial mic de astfel de exemple, sub efectul bulgărelui de zăpadă, rezultatele ar fi mai bune decât credem“, afirmă acesta. El povestește că, pe vremea când se afla în fruntea filialei române a gigantului american, a avut printre provocări crearea unei percepții corecte despre România la nivelul Microsoft. „Și am reușit asta, lucru dovedit și de sosirea în țara noastră a lui Bill Gates în 2007, când am fost una din cele trei state europene vizitate. Pot spune cu siguranță că Bill Gates a plecat cu o impresie foarte bună despre România“, spune Hotăran.

Nu înseamnă că trebuie să uităm că țara noastră este, în continuare, una dintre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate țări din UE. Nici să trecem cu vederea eșecurile cu care este presărat drumul spre tehnologizare, de la celebrul program e-Romania până la achiziția pe bandă rulantă de către instituțiile publice a unor softuri inutile, neperformante sau prea scumpe. Și nici să ne îmbătăm cu apă rece, pentru că provocările de-abia acum vin.

„Deși avem o industrie I&C foarte dezvoltată raportat la restul societății, nu trebuie să neglijăm faptul că sunt din ce în ce mai puțini cei pe care școala îi pregătește să lucreze în domeniu“, spune Varujan Pambuccian. El crede că problema generală la nivel euro-atlantic este că tinerii vor cu toții să fie funcționari, fie în multinaționale, fie la stat. „Nu putem fi un popor de funcționari. Dacă nu produci, și mai ales dacă nu ești bun în domeniile de înaltă tehnologie, pe termen mediu soarta ți-e pecetluită“, crede el.

78% din casele românilor sunt conectate la un sistem de televiziune cu plată – cablu TV sau DTH (televiziune prin satelit), potrivit datelor oficiale

47% dintre români au utilizat internetul în ultimele trei luni. Proporția este mai mare decât cea înregistrată în țări din zonă, precum Grecia sau Bulgaria

Cel puțin din punct de vedere tehnologic, România este mult peste țările din jur. Cu toate acestea, ne place să credem că lucrurile stau exact pe dos. Varujan Pambuccian, deputat, membru al Comisiei pentru Tehnologia Informației.