Ucrainenii se pregatesc pentru IZBUCNIREA UNUI CONFLICT MILITAR CU RUSIA/ Unitatile militare ucrainene din Crimeea – OCUPATE DE TRUPELE RUSESTI (video). Comandantii aveau ordin SA DESCHIDA FOCUL/ Romania s-ar putea deja INVECINA CU RUSIA in Marea Neagra/ MOLDOVA – “urmarita cu atentie” de SUA-UE

• Digi24:

VIDEO. Atacul armatei ruse asupra unei baze militare ucrainene din Crimeea, surprins de BBC

Ultimele bastioane ale Ucrainei din Crimeea au căzut sub asaltul blindatelor ruseşti şi al tirurilor de mitraliere. Un soldat ucrainean a fost rănit în urma incidentelor, iar dovada violenţelor a fost filmată de o echipă a televiziunii britanice BBC.

Corespondență din Ucraina. Kherson, orașul ucrainean care furnizează apă și electricitate Crimeei

Situaţia este tensionată în Ucraina, unde militarii aşteaptă o eventuală mutare din partea soldaţilor ruşi. Trimisul special Digi24 în Ucraina, Laurenţiu Rădulescu, este în cel mai mare oraş din apropierea graniţei cu peninsula Crimeea. Locuitorii din Kherson se tem că ruşii vor mai face câţiva paşi spre ei pentru a recupera resursele necesare Crimeei.

Kherson, un oraş cu puţin peste 300.000 de locuitori, este cel mai mare oraş din apropierea graniţei cu peninsula Crimeea. Un oraş de importanţă strategică, pentru că de aici Peninsula Crimeea este aprovizionată cu apă şi electricitate.

Este vital ca această regiune să rămână în custodia ucrainenilor. Pe de altă parte, Crimeea, se tem oamenii de aici, ar putea viza acest oraş. Localnicii se tem că în momentul în care Kievul va opri alimentarea cu apă şi electricitate a Crimeei, armata rusă se va îndrepta împotriva lor. Speranţele de pace ale civililor par umbrite de activitatea febrilă a militarilor. Soldaţii ruşi organizează baze puternic înarmate la noua graniţă trasată de Putin cu Ucraina.

„Ruşii mută noaptea tehnica militară. Acolo, în faţă, este graniţa administrativă între peninsula Crimeea şi Kherson. Ei acolo îşi organizează poziţiile de foc. Au tancuri, taburi, maşini blindate, şi noaptea dau cu rachete care luminează zona”, spune un colonel ucrainean.

Fiecare camion în parte, fiecare mașină ce iese dinspre Ucraina inspre peninsula Crimeea este verificată atent. Au existat cazuri în care simpatizanți ai rușilor au trecut de postul de frontieră cu intenția de a se apropia de orașele-graniță ale Ucrainei cu Peninsula Crimeea.

„Aproximativ de pe data de 4 martie până azi au trecut peste 1.800 de locuitori care s-au refugiat din Crimeea. Au plecat cu familiile spre Odessa, Vinita şi Liov unde sunt primiţi de autorităţile locale”, spune colonelul ucrainean. Cei mai îngrijoraţi de înaintarea ruşilor sunt acum civilii şi oficialii din Republica Moldova. Regiunea separatistă Transnistria a cerut Moscovei să facă parte din Federaţia Rusă.

• Gandul: HARTA la zi a războiului rece din Europa. Ucraina se pregăteşte de un conflict armat cu Rusia, iar NATO anunţă „repoziţionarea” forţelor armate. Rusia şi-a mobilizat armata de-a lungul frontierei de est a Ucrainei

Doi miniştri din Ucraina, respectiv cel de Externe şi cel al Apărării, se tem de iminenţa unui conflict armat cu Rusia, care şi-ar fi mobilizat armata de-a lungul graniţei de est a Ucrainei, potrivit serviciilor americane de spionaj. Pe de altă parte, NATO ia în considerare repoziţionarea forţelor militare, pentru o mai bună “capacitate de reacţie”, avertizând totodată că regiunea reparatistă Transnistria riscă să devină noua Crimeea, anexată la finele săptămânii de Rusia.

[…]

Probleme în Transnistria

Rusia a încheiat vineri procedurile pentru anexarea oficială a Crimeei, procedură considerată ilegimită şi nerecunoscută de Vest.

Tensiunile din regiune au început să nască temeri privind situaţia Transnistriei, o fâşie îngustă de teritoriu, cu o populaţie de circa 0,5 milioane de persoane, din estul Republicii Moldova. Transnistria a câştiga, cu sprijinul Rusiei, un scurt război de independenţă după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, însă independenţa sa nu este recunoscută de către comunitatea internaţională.

Locuitorii acestei regiuni separatiste din Republica Moldova au început să aibă probleme în ceea ce priveşte libera circulaţie, transportul mărfurilor şi chiar a medicamentelor, potrivit preşedintelui Parlamentului de la Tiraspoi, Mihail Burla. El a precizat că mai mulţi cetăţeni ruşi şi transnistreni nu au reuşit să treacă frontiera ucraineană, dar şi că transporturi de medicamente importante provenind din Rusia nu au putut fi aduse în Transnistria din cauza refuzului unor companii de transport de a efectua curse pe teritoriul Ucrainei.

“Din păcate, evenimentele din Ucraina au lăsat o amprentă negativă asupra respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, fiind vorba, în special, de limitarea liberei circulaţii a persoanelor şi mărfurilor“, a afirmat el.

Deşciţa, ministrul ucrainean de Externe, s-a arătat la rândul său “foarte preocupat” de poziţia Transnistriei.

“Rusia poate decide să conecteze Transnistria cu Crimeea şi cu Abhazia”, un teritoriu separatist din Georgia ocupat de forţele ruse, “şi să formeze un coridor care ar crea o zonă de destabilizare puternică în Europa“, a avertizat vineri şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că o astfel de situaţie trebuie evitată.

Pentru a sprijini Republica Moldova, liderii europeni au decis, la finele Consiliului European avut loc vineri la Bruxelles, avansarea semnării Acordului de asociere cu vecinii de peste Prut, pentru a se evita ingerinţe ale Rusiei similare cu cele din Ucraina. Acesta ar putea fi semnat până cel târziu în iunie, dar ar putea fi parafat chiar în luna mai, potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu.

Discuţii ruso-americane la Haga

Diplomaţi americani şi ruşi se vor întâlni la începutul săptămânii viitoare la Haga, unde are loc un summit pe tema securităţii nucleare, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.  Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va sta de vorbă cu secretarul de Stat american, John Kerry, a anunţat Ministerul rus de Externe. “Se va discuta despre criza politică internă din Ucraina”, a precizat diplomaţia rusă.

Bazele ucrainene din Crimeea, atacate de membri ai unor miliţii proruse

Comunitatea internaţională nu a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia. Mai mult, o serie de sancţiuni economice şi politice au fost impuse împotriva Rusiei, în încercarea de a menţine integritatea teritorială a Ucrainei. Cu toate acestea, preşedintele Vladimir Putin nu a renunţat la decizia sa. În prezent, situaţia din Crimeea este tensionată. Membri ai unor miliţii proruse au ocupat cu blindate şi arme automate două baze din Crimeea. Mai exact, este vorba despre o bază aeriană din Novofedorivka, vestul peninsulei şi o a doua situată în apropiere de portul Sevastopol.

În bazele de pe teritoriul Crimeei sunt în continuare militari ucraineni. Rusia a anunţat că le permite să plece din unităţi sau să se înroleze în armata rusă. Totodată, în estul Ucrainei, numeroşi protestatari au ieşit în stradă zilele acestea, arborând drapeluri ruse şi cerând reinstalarea în funcţie a fostului preşedinte Viktor Ianukovici. Circa 4.000 de persoane au participat la o astfel de manifestaţie sâmbătă în oraşul rusofil Doneţk, din estul Ucrainei.

• Mediafax:

Putin şi Merkel, satisfăcuţi de trimiterea unei misiuni OSCE în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.

Cei doi lideri au “evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei. “În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei. Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.

Ministrul ucrainean al Apărării: Rusia pregăteşte invadarea întregii Ucraine. Trupele ruse sunt pregătite să atace în orice moment. Ministrul de Externe: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar

Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în “orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.

UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia

Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.

Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

“Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. “Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.

“În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.

“Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev. Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.

Comandant NATO: Forţele Alianţei trebuie repoziţionate, în contextul ameninţărilor Rusiei

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

“Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este “foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. “Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este “foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

“Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în “orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. “Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

• Gandul: Comandanţii navelor militare ucrainene preluate de ruşi aveau ordin să deschidă focul, dar nu l-au respectat

Comandanţii navelor militare ucrainene staţionate în porturi din Crimeea primiseră ordinul de a deschide focul spre forţele ruse, dar nu l-au respectat, admite Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP.  “Situaţia din Crimeea este complexă. În ultimele zile, unele nave militare au fost blocate şi preluate de ruşi, deşi comandanţii aveau ordin de a utiliza armele“, precizează Ministerul ucrainean al Apărării.

“Din nefericire, comandanţii sunt cei care iau decizia la faţa locului. Pentru a evita vărsarea de sânge, nu au recurs la arme”, explică instituţia. Militari ruşi şi voluntari proruşi au ocupat baze militare din Crimeea şi nave militare ale Flotei ucrainene. Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.

• Romania Libera: Marea Neagră. Anexarea prin forţă a Crimeii aduce zonele economice exclusive ale României şi Rusiei periculos de aproape. Cum poate intra România în conflict cu Rusia

Chiar dacă Rusia nu va invada estul şi sudul Ucrainei şi nu va anexa Transnistria, România şi Rusia se vor învecina totuşi, dar nu pe uscat, ci pe mare. După cum se arată în „tratatul de aderare” a Crimeii la Federaţia Rusă, anexarea vine şi cu reclamarea apelor teritoriale ale Crimeii cu tot cu zona economică exclusivă (ZEE) aferentă.

Acest lucru va face ca zona română şi cea rusă să se afle în imediata vecinătate şi nu este deloc clar că ruşii vor respecta arbitrajul de la Haga din 2009, în care România a câştigat jurisdicţia şi drepturile suverane asupra aproape 80% din suprafaţa de 12.200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă, suprafaţă aflată în dispută cu Ucraina.

Analistul Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation, observă într-un articol pentru Eurasia Daily Monitor că în tratatul de aderare a Crimeii la Federaţia Rusă se afirmă că „demarcaţia apelor teritoriale în Marea Neagră este determinată pe baza tratatelor internaţionale încheiate de Federaţia Rusă” şi subliniază că „această formulare vagă pare cel puţin să implice că Rusia consideră că înţelegerile încheiate de Ucraina privind demarcarea cu alte state nu mai sunt valide şi ar putea fi citită ca un indiciu că Rusia ar putea încerca să renegocieze şi să modifice actualele acorduri de demarcaţie”.

Acest aspect interesează în mare măsură România, pentru că, în urma procesului dintre România şi Ucraina la Curtea Internaţională de la Haga, guvernul român a obţinut câştig de cauză prin deciza 100 din 3 februarie 2009 şi i s-a recunoscut suveranitatea a puţin peste 79% din teritoriu de 12.200 de kilometri pătraţi aflaţi în litigiu. Disputa se concentra în jurul statutului Insulei Şerpilor, pe care România o caracteriza drept o stâncă şi pe care Ucraina o considera o insulă care era îndreptăţită la propria platformă continentală.

Insula Şerpilor a rămas în componenţa Ucrainei şi, în principiu, statutul Zonei Economice Exclusive a României nu ar trebui să se modifice din punct de vedere legal, dar acest lucru nu înseamnă că Rusia se va simţi obligată să respecte arbitrajul de la Haga, ceea ce ar aduce România şi Rusia în conflict.

„România Liberă“ a încercat să obţină la sfârşitul săptămânii trecute un punct de vedere din partea secretarului de stat, Bogdan Aurescu, cel care a reprezentat România în dosarul platformei continentale, dar domnia sa nu a fost disponibil. În schimb, surse la nivel înalt din domeniul securităţii naţionale au confirmat că delimitarea zonelor exclusive este o chestiune care preocupă România şi care se află în acest moment în analiză.

Socor remarcă faptul că după anexarea Crimeii, Rusia se va învecina maritim cel puţin cu România şi Turcia, dar şi faptul că nici unul dintre statele riverane la Marea Neagră nu a recunoscut suveranitatea Rusiei asupra Crimeii şi, prin urmare nu pot recunoaşte nici legalitatea extinderii jurisdicţiei ruse în Marea Neagră. „Cu toate acestea, afirmă analistul, anumite înţelegeri informale s-ar putea să apară pentru a evita fricţiunile”. Cu alte cuvinte, o formă oarecare de recunoaştere tacită a anexării va trebui să existe pentru a evita conflictul deschis. Dacă însă Rusia alege să enunţe pretenţii maximale, există puţine şanse ca Moscova să accepte arbitrajul Curţii de la Haga câtă vreme ONU nu recunoaşte formal noile graniţe.

Schimbare de forţe

Pretenţiile ruse vor putea fi susţinute cu o flotă a Mării Negre semnificativ lărgită. Socor remarcă faptul că, odată Sevastopolul aflat în mâinile Moscovei, Rusia nu mai este obligată să-şi limiteze prezenţa militară în Crimeea. În acest sens, analistul citează un anunţ al guvernului rus de pe 12 martie potrivit căruia, începând din 2016, flotei Mării Negre i se vor alătura şase fregate şi şase submarine noi şi, probabil, un număr suplimentar de avioane de luptă. Acestora li se va alătura una din cele două nave Mistral cumpărate de ruşi de la Franţa. Cum prima, botezată Vladivostok, va fi desfăşurată în portul cu acelaşi nume, cea de-a doua, numită Sevastopol, îşi va avea baza în Crimeea. Cum Franţa nu pare dispusă să blocheze vânzarea celor două nave, cel puţin în această fază a sancţiunilor, Flota rusă la Marea Neagră va deveni mai puternică decât a tuturor celorlalte state riverane combinate, afirmă Socor, care remarcă faptul că deja, prin incorporarea navelor ucrainene care au fost capturate, raportul dintre forţele navale ruse din Marea Neagră şi cele turce s-a schimbat din paritate în superioritate.

Cu alte cuvinte, în câţiva ani, forţa rusă va deveni imposibil de contracarat iar Rusia va putea redefini zonele de demarcaţie maritimă şi zonele economice exclusive după cum va dori. Practic, după anexarea Crimeii, Ucraina a rămas cu o zonă maritimă din jurul Golfului Odessa, în vreme ce Rusia a luat locul Ucrainei drept deţinător al celui mai mare teritoriu din Marea Neagră.

O altă problemă poate apărea ca urmare a construcţiei gazoductului South Stream. Ruşii plănuiseră să ocolească zona economică a Ucrainei şi primiseră acceptul Turciei să treacă prin apele lor, dar acum nu mai există nici un motiv pentru acest ocol. Dacă însă Rusia alege să construiască conducta în linie dreaptă până la Varna, atunci va trebui să traverseze apele teritoriale ale României şi nimeni nu poate spune ce se va întâmpla dacă România va refuza. […]

• Hotnews: Alexandr Lukashenko: Anexarea Crimeei este un “precedent rau”, dar ea a fost provocata de ingradirea folosirii limbii ruse

Presedintele belarus Alexandr Lukashenko, cunoscut aliat al Rusiei, a declarat ca tara sa recunoaste de facto apartenenta Crimeei la Rusia, insa considera ca anexarea acestui teritoriu constituie “un precedent rau” in fata caruia statele occidentale sunt neputincioase, relateaza agentiile Reuters si EFE, citate de Agerpres. 

“Astazi Crimeea este parte a teritoriului rus. Ca o recunoastem sau nu, acest lucru nu va schimba nimic”, a indicat Lukashenko intr-o conferinta de presa. “Nu este periculos faptul ca peninsula Crimeea a devenit parte a Rusiei, dar s-a creat un precedent rau”, a adaugat el, dand insa asigurari ca tara sa va continua sa sprijine politica Rusiei.

In acest context, presedintele belarus a acuzat noile autoritati instalate la Kiev in urma inlaturarii presedintelui Viktor Ianukovici ca sunt responsabile pentru secesiunea Crimeei, intrucat i-au determinat pe rusofonii de acolo sa-si doreasca alipirea la Rusia dupa ce folosirea limbii ruse a fost ingradita, prin abrogarea legii privind limbile cu statut regional. “Imediat ce a observat ca lumea slava este sugrumata, Federatia Rusa a decis sa intervina. Autoritatile ucrainene i-au oferit motivul sau, cel putin pretextul”, a sustinut Lukashenko.

Cat despre sanctiunile instituite de statele occidentale impotriva Rusiei, in opinia liderului belarus ele sunt inutile. “Le interzic unor 20 de indivizi sa mearga in Europa? Si ce? Ei (occidentalii) sunt evazivi si se codesc pentru a-si salva imaginea. Sunt incapabili sa faca ceva”, a apreciat el.

Belarusul este condus de 20 de ani cu mana de fier de Alexandr Lukashenko. Acesta din urma a fost frecvent criticat de statele occidentale pentru reprimarea opozitiei. Dar tara sa este dependenta de sprijinul economic si militar al Moscovei. De asemenea, Belarusul este o tara-tampon intre Rusia si NATO, iar armata rusa a dislocat pe teritoriul sau mai multe avioane de vanatoare. Desi cele doua tari sunt integrate substantial economic si politic, relatiile dintre ele au si unele momente de tensiune, dar in general Moscova poate conta oricand pe sprijinul guvernului de la Minsk in chestiunile internationale.

• Romania TV: Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să apere Republica Moldova de Rusia

Uniunea Europeană nu trebuie să permită ca Republica Moldova să devină ”următoarea victimă” a Rusiei, după Ucraina, a avertizat duminică fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker, relatează Welt am Sonntag, citat de Agerpres.

Juncker este candidatul Partidului Popular European (PPE) la președinția viitoarei Comisii Europene.

El a declarat publicației germane că UE ar trebui să semneze rapid un acord de asociere cu Republica Moldova, la fel cum a procedat în cazul componentei politice a unui astfel de acord cu Ucraina.

“După evenimentele din Ucraina, acum este o chestiune de maximă urgență ca europenii să semneze un acord de asociere cu Moldova foarte rapid, adică în următoarele săptămâni”, a spus fostul lider alEurogrupului.

El a susținut cererea președintelui moldovean Nicolae Timofti ca Uniunea Europeană să accelereze acest proces în urma evenimentelor din Ucraina, unde Rusia a reușit să anexeze peninsula Crimeea. ”Trebuie să îi dăm o lecție lui Putin; el trebuie să știe că nu poate face în Moldova ceea ce a făcut în Crimeea’‘, a menționat Jean-Claude Juncker. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să ‘‘stabilizeze Moldova și să o lege de Vest, în caz contrar Moldova putând deveni următoarea victimă a agresiunii ruse”. 

• Gandul: Influentul senator american John McCain îl compară pe Vladimir Putin cu Adolf Hitler: “Rusia ar putea viza Republica Moldova”

Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova, conform BBC. 

“Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain. “Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost “aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain. “Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. “Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.

•  Jurnalul: Sondaj şocant în Marea Britanie: Rusia, mai bună decât UE!

Un sondaj de opinie din Marea Britanie a avut un rezultat alarmant. Majoritatea respondenţilor vede Rusia într-o lumină pozitivă comparativ cu Uniunea Europeană.

În ciuda recentelor tensiuni dintre Rusia şi Ucraina, Moscova pare a fi văzută într-o lumină mai pozitivă decât Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj de opinie realizat online şi dat publicităţii sâmbătă, în Marea Britanie. Astfel, rezultatul sondajului realizat în perioada 7-20 ianuarie, la care au participat 20.000 de respondenţi şi care a fost comandat de lordul Michael Aschcroft (Partidul Conservator), a arătat că mai puţin de o jumătate dintre respondenţi mai au încredere în Uniunea Europeană. 

“Liga celor 27” ocupă, ca nivel de încredere, locul al VI-lea din coada clasamentului în privinţa Parlamentului European, care urmează să organizeze noi alegeri în mai. Pe locul V se află Israelul. Pe poziţia a IV-a (cu două locuri mai jos), se află Uniunea Europeană, iar ultimele locuri se sunt ocupate, în ordine descrescătoare, de Arabia Saudită, Iran şi Coreea de Nord. Rusia, care, recent, a provocat un referendum extrem de controversat în privinţa legalităţii, prin care a determinat populaţia din Peninslă să se rupă de Ucraina şi să devină teritoriu al Federaţiei Ruse, ocupă poziţia a VII-a în clasament, fiind astfel cu un loc înaintea Uniunii Europene. 

Un alt aspect îngrijorător scos în evidenţă de sondaj este acela că britanicii sunt divizaţi şi, totodată, neîncrezători în Uniunea Europeană şi instituţiile ei democratice. Astfel, 41% dintre cei intervievaţi mai sunt de părere că Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană, în timp şi aproape acelaşi procent crede că ar trebui să iasă din acestă structură. În ceea ce-l priveşte pe actualul premier britanic, David Cameron, care le-a promis concetăţenilor săi organizarea, în 2017, dacă va fi reales în urma scrutinului din 2015, organizarea unui referendum privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un alt sondaj de opinie, Survation, publicat de Mail on Sunday, arată că 48% dintre britanici ar vota pentru ieşirea Marii Britanii din UE, 39% dintre repondenţi pentru rămânerea ţării în Uniune, iar 13% sunt încă indecişi. Sondajul Survation a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de adulţi, joi.

Rezultatele acestor sondaje de opinie sunt îngrijorătoare şi l-au făcut pe lordul Ashcroft să afirme că “Marea Britanie se rupe de la mijloc”. (Sânziana Stancu)