”BINECUVANTARE SAU POLUARE? PAMANT LUCRAT SAU PAMANT PUSTIIT?” Pastorala de Craciun a Patriarhului Daniel – receptata de mass-media neoliberala drept ”PASTORALA ANTI-SIST”

16-12-2013 10 minute Sublinieri

captura-basilica

  • Hotnews: 

Patriarhul Daniel in pastorala de Craciun: Ce transmitem generatiilor viitoare? Binecuvantare sau poluare?

Tema protectiei mediului apare consistent in pastorala de Craciun transmisa de Patriarhul Daniel si publicata pe site-ul oficial al Patriarhiei Romane. In contextul protestelor impotriva explorarii gazelor de sist, mesajul conducatorului Bisericii Ortodoxe Romane echivaleaza cu o pozitie oficiala a Bisericii in privinta unei teme controversate, care are atat posibile efecte de mediu cat si geopolitice.

Ce transmitem generatiilor viitoare? Binecuvantare sau poluare? Pamant lucrat si sfintit sau pamant degradat si pustiit?”, scrie Patriarhul Daniel.

Trecerea de la misterul Craciunului la obligatia protejarii naturii este facuta in pastorala Patriarhului Daniel printr-o referire la Geneza: “intrucat lumea a fost creata din dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stapan peste tot pamantul (Cf. Facerea 1, 28), ne revine responsabilitatea pentru intreaga natura, care trebuie mereu cultivata ca dar al lui Dumnezeu, pentru noi si pentru generatiile viitoare”.

Apoi, pastorala conducatorului Bisericii Ortodoxe Romane il citeaza consistent pe parintele Dumitru Staniloae:

„Natura nu-si indeplineste rolul ei fara om, sau printr-un om care lucreaza contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea si otravirea naturii, omul face imposibila existenta sa si a semenilor sai. Astfel, natura nu este numai conditia existentei omului singular, ci si a solidaritatii umane. Natura apare intr-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rau semenilor sai, dezvoltandu-se sau ruinandu-se el insusi din punct de vedere etic sau spiritual”. 

Continua apoi Patriarhul Daniel: “Intre creatie si Creator, intre dar si Daruitor exista o legatura de viata, pe care Sfanta Scriptura o descrie ca fiind: „legamantul vesnic dintre Mine (Dumnezeu) si pamant si tot sufletul viu din tot trupul ce este pamant” (Facerea 9, 16). Daca noi consumam totul si degradam totul din natura (creatie), dovedind lipsa de respect sau nerecunostinta fata de Creator si nepasare fata de darurile primite de la El, ce transmitem generatiilor viitoare? Binecuvantare sau poluare? Pamant lucrat si sfintit sau pamant degradat si pustiit? Totusi, putem transmite generatiilor viitoare si bogatie si intelepciune, daca gandirea noastra este creatoare de valori, iar vointa noastra este promotoare a coresponsabilitatii si a cooperarii practice la nivel national si planetar”.

Pastorala va fi citita in toate bisericile ortodoxe romane la liturghia de Craciun, Patriarhul Daniel facand referire si la calitatea sfanta a pamantului: “Mantuitorul Iisus Hristos Se naste in pestera, in interiorul pamantului, ca sa sfinteasca si pamantul. Desigur, El a venit in lume ca sa sfinteasca mai ales sufletul si trupul omenesc, nascandu-Se ca om din Fecioara Maria”.

Subiectele zilei: […] Pastorala anti-sist introdusa in predica de Craciun de catre Patriarhul Daniel […]

Pastorala anti-sist introdusa in predica de Craciun de catre Patriarhul Daniel. IPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, va aminti, in Pastorala de Craciun de anul acesta, despre iubire, bunatate, dar si despre protejarea naturii, in contextul in care satenii de la Pungesti se lupta in continuare cu jandarmii pentru a impiedica exploatarea gazelor de sist. “Intrucat lumea a fost creata din dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stapan peste tot pamantul (Cf. Facerea 1, 28), ne revine responsabilitatea pentru intreaga natura, care trebuie mereu cultivata ca dar al lui Dumnezeu, pentru noi si pentru generatiile viitoare”, a scris Patriarhul Daniel. Mesajul celui dintai parinte va fi citit in toate lacasurile de cult ortodoxe din Romania, de la bisericile din catune pana la Mitropolie, la liturghia din ziua de Craciun, scrie Adevarul.

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va aminti, în Pastorala de Crăciun de anul acesta, despre iubire, bunătate, dar şi despre protejarea naturii, în contextul în care sătenii de la Pungeşti se luptă în continuare cu jandarmii pentru a împiedica exploatarea gazelor de şist. […] Patriarhul Daniel se foloseşte de cuvintele unui mare părinte al ortodoxismului românesc, Dumitru Stăniloaie, pentru a le transmite credincioşilor să nu „otrăvească“ natura. […]

MESAJE DE CRĂCIUN. Patriarhul Daniel a publicat, pe site-ul Patriarhiei, pastorala de Crăciun din acest an. Şeful Bisericii Ortodoxe insistă, în mesajul său, pe tema protecţiei mediului, în contextul protestelor împotriva explorării gazelor de şist. „Ce transmitem generaţiilor viitoare? Binecuvântare sau poluare? Pământ lucrat şi sfinţit sau pământ degradat şi pustiit?”, scrie Patriarhul Daniel, care indică, astfel, că se opune exploatării acestor resurse.[…]

† DANIEL, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor, har, milă şi pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părinteşti binecuvântări.

„Vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul” (Luca 2, 10 – 11)

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Astăzi, Biserica binevesteşte pentru tot poporul bucuria cea mare a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Izvorul bucuriei depline şi netrecătoare (Cf. Ioan 17, 13).

Sărbătoarea Naşterii Domnului este sărbătoare mare a bucuriei, la care participă cerul şi pământul, după cum prevestea Psalmistul zicând: „Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul… de faţa Domnului, că vine…!” (Psalmi 95, 11-12). Creaţia întreagă participă la această bucurie negrăită, întrucât ea este regăsirea bucuriei pe care au trăit-o Adam şi Eva în Rai, înainte de a cădea în neascultare şi înstrăinare de Dumnezeu. Din momentul în care protopărinţii noştri au păcătuit şi au fost alungaţi din Rai, lumea a devenit „o vale a jeluirii”, cum o numeşte psalmistul David (Cf. Psalmi 83, 6) (Monahul TEOCLIT DIONISIATUL, „Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi”, traducere de Cristina Rogobete şi Adrian Marinescu, Editura Bizantină, Bucureşti, 2002, p. 156). Însă, prin smerită ascultare, Fecioara Maria a născut, ca om, pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul omenirii. De aceea, ea este numită „bucuria şi împăcarea lumii”; „De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura (creaţia)…, din care Dumnezeu S-a întrupat şi Prunc S-a făcut…”, se spune în cărţile noastre liturgice (Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, Axionul).

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au meditat adânc asupra înţelesului Tainei Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos şi au tâlcuit apoi în dogme ale credinţei şi în cântări liturgice lumina spirituală care se revarsă din taina iubirii lui Dumnezeu pentru lume, arătată în Naşterea lui Hristos.

Cântările Sărbătorii Naşterii Domnului ne arată că întruparea sau înomenirea lui Dumnezeu-Cuvântul, din Fecioara Maria, are ca scop ridicarea omului pământesc, stricat prin păcat şi moarte, la viaţa cerească, nestricăcioasă şi veşnică:

„Cerul şi pământul astăzi s-au unit, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit şi omul la ceruri s-a suit. Astăzi este văzut cu trup pentru om Cel din fire nevăzut” (Mineiul pe Decembrie, Naşterea Domnului, 25 decembrie, Vecernie, Litie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005, p. 434).

„Pe cel după chip şi asemănare văzându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât şi S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei fără schimbare, ca într-însul să înnoiască pe Adam cel stricat” (Ibidem).

Hristos Domnul, Care S-a născut, ca om, în peştera din apropierea Betleemului, este Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu, Cel în Care, prin Care şi pentru Care au fost făcute cerul şi pământul, adică întreg universul, lumea nevăzută a mulţimilor de îngeri şi lumea văzută a mulţimilor de stele. Acest adevăr îl mărturisesc Sfinţii Apostoli, mai ales Sfântul Apostol Pavel şi Sfântul Apostol Ioan.

Astfel, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Coloseni, spune despre Hristos: „Întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Coloseni 1, 16). Iar Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul ne spune că: „Toate prin El (Hristos) s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 3-5).

Fericitul Augustin († 430) descrie taina Naşterii Domnului, în cuvintele următoare: „Fiu al lui Dumnezeu născut din Tată, fără mamă, Fiu al Omului, născut dintr-o mamă, fără tată: El, marea vedere a îngerilor şi micuţ în vederea oamenilor; Cuvântul, Dumnezeu Cel mai înainte de toţi vecii, făcut trup la timpul hotărât de El; Făcătorul soarelui şi făcut trup sub soare; rânduind, din sânul Tatălui, tot mersul veacurilor şi dăruind, din sânul mamei Sale, sfinţire acestei zile mari; rămânând în sânul părintesc, deşi iese din el; înţelept mai presus de orice cuvânt şi copil ca înţelepciune; umplând lumea şi stând culcat în iesle; conducând stelele şi alăptându-se de la pieptul mamei; atât de mare, ca Dumnezeu şi, atât de mic, ca rob, fără ca această smerenie să micşoreze cu ceva grandoarea Sa, nici ca această grandoare să copleşească în vreun fel smerenia. (…) El nu S-a închis deloc sub veşmântul unui trup micuţ, primit din sânul unei Fecioare, ci, continuând a împărtăşi îngerilor înţelepciunea Sa, ca hrană, ne îngăduie nouă să gustăm cât de bun este Domnul” (FERICITUL AUGUSTIN, Sermo, 187, 1; trad. G. Humeanu, Les plus beaux sermons de S. Augustin, t. 3, Paris, 1934, pp. 51-52; citat în art. „Noël”, în: Dictionnaire de spiritualité, t. XI, Beauchesne, Paris, 1982, col. 387).

Faptul că lumea văzută şi nevăzută a fost creată prin Fiul, înseamnă că Fiul este Mijlocitorul între Dumnezeu Tatăl şi lumea creată, adică, prin El, lumea îşi împlineşte rostul ei de a fi lumină creată şi podoabă de frumuseţe a iubirii lui Dumnezeu, pentru Fiul şi pentru toţi oamenii.

În limba română, cuvântul „lume” conţine ideea de lumină (din latinescul lumen = lumină), iar în limba greacă, cuvântul „cosmos”, adică lume, univers, conţine ideea de podoabă, de frumuseţe. Lumea a fost creată prin Fiul deoarece, prin El, cerul şi pământul trecător se vor preface în cerul nou şi pământul nou despre care vorbeşte cartea Apocalipsei (cap. 21, 1).

Faptul că lumea nevăzută a îngerilor şi lumea văzută sau cosmosul întreg au fost create pentru Fiul, înseamnă că lumea este dar al Tatălui, către Fiul, pentru ca Fiul, întrupându-Se în lumea creată, să o lumineze spiritual, să o sfinţească prin jertfa Sa şi să o aducă pe aceasta, ca dar al Fiului, către Dumnezeu-Tatăl, adică să facă din ea dar de mulţumire, o Euharistie a toată existenţa, oferită lui Dumnezeu-Tatăl, şi să-i înveţe pe oameni să mulţumească lui Dumnezeu „pentru cele pe care le ştim şi pe care nu le ştim; pentru binefacerile cele arătate şi nearătate” (Liturghier, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, Rugăciunea Sfintei Jertfe (Anaforaua), Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2012, p. 172). De ce să mulţumească? Pentru ca omul, care crede în Fiul, să primească un dar şi mai mare, şi anume viaţa veşnică.

Întrucât lumea a fost creată din dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul (Cf. Facerea 1, 28), ne revine responsabilitatea pentru întreaga natură, care trebuie mereu cultivată ca dar al lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.

Părintele Dumitru Stăniloae spunea, în acest sens: „Natura nu-şi îndeplineşte rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, ci şi a solidarităţii umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual” (Pr. prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, ediţia a doua, p. 223). Între creaţie şi Creator, între dar şi Dăruitor există o legătură de viaţă, pe care Sfânta Scriptură o descrie ca fiind: „legământul veşnic dintre Mine (Dumnezeu) şi pământ şi tot sufletul viu din tot trupul ce este pământ” (Facerea 9, 16). Dacă noi consumăm totul şi degradăm totul din natură (creaţie), dovedind lipsă de respect sau nerecunoştinţă faţă de Creator şi nepăsare faţă de darurile primite de la El, ce transmitem generaţiilor viitoare? Binecuvântare sau poluare? Pământ lucrat şi sfinţit sau pământ degradat şi pustiit? Totuşi, putem transmite generaţiilor viitoare şi bogăţie şi înţelepciune, dacă gândirea noastră este creatoare de valori, iar voinţa noastră este promotoare a coresponsabilităţii şi a cooperării practice la nivel naţional şi planetar.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

La Taina Naşterii lui Hristos participă cerul şi pământul, steaua şi peştera, oraşul şi pustia: „Betleeme, pregăteşte-te, cetate a Sionului, cântă! Bucură-te, pustie, care ai vestit de mai înainte bucuria; că steaua merge înainte în Betleem, vestind pe Hristos, Cel ce vine să Se nască; şi peştera primeşte pe Cel întru totul neîncăput, iar ieslea se împodobeşte, ca să primească Viaţa cea veşnică” (Mineiul pe Decembrie, ziua 20, Utrenia din 23 decembrie, Stihoavnă, p. 327). „Ce vom aduce Ţie, Hristoase? Că Te-ai arătat pe pământ ca un om, pentru noi. Fiecare din făpturile zidite de Tine mulţumire aduce Ţie: îngerii cântarea, cerurile steaua, magii darurile, păstorii minunarea, pământul peştera, pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioara. Dumnezeule, Cel ce eşti mai înainte de veci, miluieşte-ne pe noi!” (Mineiul pe Decembrie, Naşterea Domnului, 25 decembrie, Vecernie). Mântuitorul Iisus Hristos Se naşte în peşteră, în interiorul pământului, ca să sfinţească şi pământul. Desigur, El a venit în lume ca să sfinţească mai ales sufletul şi trupul omenesc, născându-Se ca om din Fecioara Maria.

Iisus S-a născut în peşteră ca într-o biserică de sub pământ, iar apoi a fost aşezat în iesle ca într-un altar de binecuvântare a pâinii.

Betleem înseamnă în limba Sfintei Scripturi „casa pâinii”. Iisus Cel născut în peşteră ca om, şi aşezat în iesle este pâinea cerească oferită oamenilor ca hrană în Sfânta Euharistie. Deci, sfinţirea omului prin hrănirea lui cu Trupul şi Sângele lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, este înţelesul adânc al tainei punerii sau culcării pruncului Iisus în iesle. De aceea, icoana Naşterii Domnului în peşteră se află permanent la Proscomidiar, unde se pregătesc darurile (pâinea şi vinul) pentru Sfânta Euharistie.

Naşterea Domnului aduce mare bucurie şi binecuvântare celor ce veghează. Iisus Se naşte în peşteră şi este culcat într-o iesle, noaptea, pe când dormeau locuitorii Betleemului. La marginea oraşului se află în stare de veghe doar păstorii oilor. Acestor oameni simpli şi veghetori li se arată cete de îngeri întru lumină şi cântare (Cf. Luca 2, 8-13), ca ei să vadă cum Dumnezeu schimbă pe cele smerite în slavă, iar singurătatea lor o preface în bucurie. Oameni din afara oraşului sunt chemaţi să devină cei dintâi prieteni ai familiei sărace şi străine, pe care Dumnezeu o binecuvântează prin naşterea Fiului Său ca om pentru mântuirea oamenilor. Magi de la Răsărit, de la distanţe mari, vin să vestească iudeilor că, tocmai în ţara lor, S-a născut un Prunc-Rege de Care depinde mersul astrelor. Darurile împărăteşti oferite Pruncului sărac, născut într-o peşteră şi culcat în iesle, au fost aduse de departe, dintr-o ţară străină, pentru a arăta iubirea lui Dumnezeu pentru Pruncul născut din Mamă săracă, neajutorată de cei de aproape, de acelaşi neam. De aceea, Sfântul Ioan Evanghelistul spune: „Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 11).

Astăzi, când foarte adesea iubirea sau bunătatea din inimi este înlocuită cu răutatea sau nepăsarea, când faptele bune se împuţinează, iar cele rele se înmulţesc, când puţini oameni se îmbogăţesc, iar foarte mulţi sărăcesc, Evanghelia Naşterii lui Hristos-Domnul ne cheamă pe noi, creştinii, care purtăm numele lui Hristos, la multă rugăciune şi priveghere, la multă responsabilitate şi multă lucrare a faptelor bune. Părinţii veghează la leagănul copiilor, dascălii veghează la educarea tinerilor, profesorii veghează la formarea studenţilor, medicii veghează la vindecarea bolnavilor, conducătorii înţelepţi veghează la bunul mers al cetăţii, iar preoţii veghează la mântuirea sufletelor credincioşilor.

Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia. Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfântă a Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: credinţa şi speranţa, iubirea şi dărnicia.

Bunătatea inimii sau bogăţia spirituală a sufletului nostru se arată în cuvinte şi fapte. Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului egoist cu bunătatea şi bogăţia sufletului generos pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu şi legătura cu El prin rugăciune şi veghe (atenţie) sporită.

Dreptmăritori creştini,

Întrucât rugăciunea este izvor de bucurie, de sănătate şi mântuire, să priveghem la cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2013 spre 1 ianuarie 2014, să înălţăm rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu în anul 2013 şi să-I cerem ajutorul Său în toată lucrarea cea bună şi folositoare pe care o vom săvârşi în anul nou 2014. Amintim aici că anul viitor, 2014, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română. Se are astfel în vedere importanţa Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru experienţa duhovnicească a fiecărui creştin.

De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin împreună cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu, şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de evlavioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de preţuire a moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti.

Dorim ca lumina sfântă a Sărbătorilor Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou şi Botezului Domnului să vă aducă tuturor pace şi sănătate, bucurie şi ajutor, pentru a trăi viaţa ca dar al lui Dumnezeu, cultivat prin credinţă şi fapte bune!

Tuturor vă adresăm urările tradiţionale „Sărbători fericite!” şi „La mulţi ani!”

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părinteşti binecuvântări,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

thumb500_d2f691169280ef7b9074bbdcbbd47015


Categorii

1. DIVERSE, Gazele de sist, Pastorale, Patriarhul Daniel, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

14 Commentarii la “”BINECUVANTARE SAU POLUARE? PAMANT LUCRAT SAU PAMANT PUSTIIT?” Pastorala de Craciun a Patriarhului Daniel – receptata de mass-media neoliberala drept ”PASTORALA ANTI-SIST”

  1. Doamne miluieşte, iartă şi mântuieşte pe IPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Amin.

  2. Este foarte interesanta pozitia ierarhiei BOR in problema gazelor de sist. Mai ales daca ne gandim ca foarte rar patriarhul nostru ia o atitudine transanta in vre-o chestiune.

    In plus, din cate am auzit, in Timis a existat cel putin o intrunire cu preotii din zona la care s-a discutat despre pericolul exploatarii gazelor de sist. Iar aceasta intrunire a fost organizata de ierarhul locului!

    Ar fi o raritate daca BOR chiar ar lua apararea poporului in problema asta.

  3. De multe ori am fost tentat sa-l judec pe Patriarhul nostru si de cateva ori am si facut-o.
    Dupa aceea, mi-am dat seama ca am gresit. Nu stiu, dar pot cel putin sa imi inchipui, ce presiune enorma este asupra lui.
    Ma gandesc ca, chiar daca uneori o “ia pe alaturi”, de multe ori face declaratii demne de un Patriarh Ortodox.
    Probabil ca incearca sa jaloneze printre presiunile lumesti si diavolesti, incercand in acelasi timp sa pastreze ortodoxia curata.
    Dumnezeul nostru Iisus Hristos sa aiba grija de el si de noi toti.

    Iar despre pamant lucrat sau pamant pustiit, de un lucru sunt aproape sigur: cei care nu vor accepta pecetea vor avea parte doar de pamant pustiit.

    Sunt unii care cred ca, atunci cand va veni vremea pecetei, nu o vor accepta si se vor debarasa de sistem, traind izolati. Isi inchipuie ca vor manca fructe salbatice, vor vana si vor bea apa din puturi, fantani sau izvoare. Dar Dumnezeu ne spune foarte clar ca , toti cei care nu vor accepta pecetea, nu vor avea acces la nimic. Tot ceea ce exista pe planeta aceasta, inclusiv apa potabila si orice sursa de mancare, va fi in posesia sistemului antihristic.
    Pentru cei care nu vor accepta pecetea si cu credinta fierbinte in Dumnezeu vor pleca in pustie, eu cred ca Dumnezeul nostru insusi le va da mancare si apa.
    Tot El ne-o da si acum, doar ca atunci, cei care vor apuca acele vremuri si vor fi tari in credinta, vor vedea cu ochii lor infaptuirea minunilor.

    “Este o REALITATE: in Romania, un numar covarsitor de oameni traiesc in conditii de auto-suficienta: pot, prin resurse proprii sa se hraneasca tot anul, sa vanda produse pentru a cumpara altele necesare, au sursa de APA in curte, le mai lipseste doar sa aiba si energie gratis ca sa fie complet INDEPENDENTI de un sistem (guvern)… iar asta explica oarecum si indiferenta romanilor la ce se intampla.

    Ei, aceasta NU MAI ESTE REALITATEA in multe state din vest! Si atunci, te intrebi, cat de importanta este APA pentru a mentine aceste sute de mii de gospodarii independente? Sa ne amintim ca din ianuarie se numara cate vaci/oi, etc are fiecare, ba chiar si mp de solare din curte spre a fi impozitate!

    Intradevar, nu prea pot sa controleze cat castiga un taran, cate legaturi de ceapa si ridichi a vandut… Si ajungi la aceeasi concluzie, Agricultura si Turismul (mai exact agro-turismul) au un potential URIAS in Romania, si se pot dezvolta prin resurse proprii oamenilor, independente de stat! Ei bine, asta nu se vrea! Oamenii din Romania sunt mai liberi decat intelegem noi, comparativ cu SUA, chiar UK. Aceasta libertate poate fi luata in termen de cateva luni, prin explorari dupa gaze de sist! “Hopa, scuze… tocmai v-am otravit apa”…”

    Articol intreg: http://dambovita.net/index.php/2011-08-07-02-51-05/item/273-apa-miza-inrobirii

  4. Deocamdata e doar o luare de pozitie.Patriarhia are impact mare prin trustul sau de presa si prin o eventuala mobilizare a preotilor din teritoriu.Ramane de vazut daca e doar o reclama sau urmeaza si fapte.Apele se agita in tara si oamenii au mare nevoie sa stie ca sunt aparati.Numai ca exista mereu mirajul revolutiei si a iesirii neorganizate si violente in strada.Nimeni nu invata din greselile generatiei de sacrificiu din decembrie 1989.

  5. Dumnezeu sa-l binecuvinteze pe parintele nostru Patriarh.DOAMNE AJUTA.

  6. Vai ce de erori: IPS Daniel, şeful/conducătorul Bisericii, un părinte al ortodoxismului în locul Ortodoxiei, pastorala sa se va citi în toate bisericile ortodoxe din România (ei uite că p-aici se va citi pastorala IPS Laurenţiu)- cam departe de Biserică scriitornicii de la Adevărul, Hot News şi alte alea.
    Îmbucurătoare poziţia păr Daniel faţă de cele ce se petrec în ţară ref la bogăţiile ei din subsol, subscriu şi totodată atrag atenţia că poziţia vine mai ales din învăţătura creştină pe care o practică/propovăduieşte păr Daniel şi mai puţin din angajament ecologic sau patriotic militant.
    Oricare ar fi sursa, bine este dacă suntem şi vom fi alături de păr Daniel, Patriarhul, întotdeauna, sprijinindu-l întru Christos în poziţia pe care o deţine ca ierarh ortodox (şi nu şef al bisericii (“ortodoxiste”).

  7. LA MULTI ANI,cu bucurii si inpliniri duhovnicesti,parintelui nostru PATRIARH.DOAMNE AJUTA.

  8. “La romani,poporul crede ca poile,seceta,grindina,anii bogatiei ori ai saraciei,sanatatea si bolile depind de curatia morala a poporului.
    Este cea mai veche si cea mai rodnica credinta a tuturor popoarelor de pe pamant.
    Pentru oamenii curati,natura este buna,pentru pacatosi,ca si pentru necurati,natura este razbunatoare.
    Natura este deci oglinda omului.Asa cum este omul,asa il infatiseaza si natura,prin sine.
    Nu exista o lege a egoismului in natura.Numai egoistii,cand egoismul lui ajunge la culme,isi privesc fata schimbata in oglinda lumii si pun uraciunea lor pe seama oglinzii.
    Dar cand a raspuns oglinda de uraciunea fetei,pe care trebuie s-o arate asa cum este?
    Pentru oamenii sufletesti,descoperirea inselarii de sine este punctul in care se termina o lume si incepe o alta lume.”
    “Natura este jertfa omului.
    Cati oameni s-au jertfit pentru natura?
    Iar natura se jertfeste-de regula-toata pentru om.
    Natura este facuta sa invete omul,sa-l destepte si sa-l arate in toate amanuntele,sa-l faca constient de sine,apoi sa dispara.
    Natura se afla toata in om,intreaga,fara abatere.Ea se afla in om ca deplinatate a vietii,iar in afara de om,ca simbol al vietii.”
    (Invataturi despre bine si rau-Sf. Nicolae Velimirovici)

  9. Pingback: PUESTI – urmatoarea TINTA a CHEVRON. “Dezbaterea publica” despre GAZELE DE SIST tinuta in huiudieli/ Seful CHEVRON Romania s-a intalnit cu IPS TEODOSIE - Recomandari
  10. http://www.doxologia.ro/pastorala/iisus-hristos-lumea-se-innoieste-impartasindu-se-de-sfintenie

    […]

    Sfintele zile de sărbătoare trebuie să ne dea puterea înţelegerii că viaţa aceasta este o pregătire, aici pe pământ, pentru viaţa de dincolo. Nimeni pe acest pământ nu este veşnic, datoria noastră este aceea de a trăi ca şi cum mâine ar trebui să plecăm de aici.

    Anul care peste câteva zile îl vom încheia a fost un an rodnic, cu bogate recolte pentru cei ce au trudit lucrând pământul care ne ţine şi ne hrăneşte pe toţi. Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru cele primite!

    Anul Nou îl aşezăm împreună cu rugăciunea fierbinte, ca Dumnezeu, izvorul vieţii să-L binecuvinteze cu sănătate, ploi timpurii şi târzii, să ne ferească de rău, să ne păstreze în bine şi să ne dea puterea de a birui prin bine, răul prezent pretutindeni!

    La trecerea dintre ani şi în prima zi a Noului An, să ne întâlnim în bisericile noastre pentru a afla mângâiere, pentru milă şi ajutor de la Dumnezeu, izvorul vieţii noastre!

    O viaţă creştinească este una decentă, cu roada credinţei şi a faptei celei bune care-I urmează. Devenind fiii şi fiicele Bisericii, vom observa cât de uşor multe din greutăţile şi încercările vieţii noastre îşi găsesc soluţia cea mai bună, doar sub ajutorul şi binecuvântarea lui Dumnezeu.

    În ciuda provocărilor, a ispitelor ce s-au abătut peste noi, prin puterea Mântuitorului Iisus Hristos vom birui.

  11. Pingback: PASTORALE IMPORTANTE ALE CRACIUNULUI 2013. Chemare la solidaritate cu crestinii prigoniti ai Siriei si la propovaduirea adevarurilor de credinta - Recomandari
  12. Pingback: PATRIARHUL DANIEL: Familia este persecutata foarte mult de o mentalitate consumista si individualista - Recomandari
  13. Pingback: PASTORALELE CRACIUNULUI 2014. “Oare suntem noi, cei de azi, autorii ultimului act din tragedia neamului nostru romanesc?” DESPRE PRIGOANA RELIGIEI, DUHUL BETLEEMULUI SI REZISTENTA FATA DE CULTURA ANTI-HRISTICA - Recomandari
  14. O adevarata “insula” de PET-uri s-a format in mijlocul raului Olt, in zona barajului de acumulare de la Draganesti-Olt, in urma ploilor din ultima vreme.
    Luciul apei la barajul din localitate este acoperit de tone de PET-uri, aduse cel mai probabil din amonte, de afluentii raului, in urma precipitatiilor abundente de saptamana trecuta.
    http://www.ziare.com/mediu/poluare/o-insula-de-pet-uri-s-a-format-in-mijlocul-raului-olt-poluarea-nu-a-fost-nici-acum-indepartata-de-hidroelectrica-1525619

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare