Patriarhia Romana si cea Rusa VERSUS Patriarhiile Grecesti – O FALIE IN ORTODOXIE?/ PF Daniel premiat de ministrul Gabriel Oprea/ ARCA LUI NOE, GASITA IN TURCIA. Biblia – confirmata/ PATRIARHIA SI INTERNETUL – capra, varza si lupul (Stiri religioase)

3-12-2011 10 minute Sublinieri

Intr-un recent interviu acordat revistei rusesti “Toma” (30 noiembrie 2011, Konstantin Matza) pe tema viitorului Sinod Pan-Ortodox, IPS Nifon al Targovistei arata ca pozitia Patriarhiei Romane este de mentinere si de sustinere cu tarie a principiului consensului in metodologia de luare a deciziilor atat la intrunirile pregatitoare ale comisiei presinodale, cat si in cadrul viitorului Sinod. De asemenea, ierarhul insista si pe aplicarea principiului proportionalitatii la convocarea membrilor participanti la viitorul Sinod Pan-Ortodox.

Mitropolitul confirma, asadar, faptul ca Patriarhia Romana impartaseste pe deplin pozitia Patriarhiei Moscovei in aceste puncte-cheie, iar recenta aniversare a Patriarhului Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii s-a dovedit numaidecat prilejul oportun de intalnire al reprezentantilor celor sapte Biserici Ortodoxe Locale care impartasesc aceleasi pozitii. Punctele lor comune de vedere au fost unificate sub forma unui comunicat, lansat apoi ca un stindard, ca reactie la comunicatul Sinaxei Intaistatatorilor de limba greaca a vechilor Biserici Ortodoxe din Rasarit. Un lucru insa mai da de gandit: Antiohia ‘joaca la doua capete’, sau doar situatia instabila politica din Siria a determinat-o sa faca acest “compromis“?

Cateva din afirmatiile exprimate de mitropolitul Nifon in interviu:

“[…] Este foarte important ca ceea ce formeaza ordinea de zi [a viitorului Sinod Pan-Ortodox – n.m.] sa se bazeze doar pe consimtamantul tuturor Bisericilor Ortodoxe, participante la viitorul Sinod. Si acest lucru ne aduce la problema principala, pe care am discutat-o – metodologia de luare a deciziilor. Unii reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe s-au oferit sa renunte la principiul consensului, acordul universal, si sa puna in schimb in aplicare, votul majoritatii simple. Biserica Ortodoxă Română s-a opus vehement acestui lucru. In procesul politic democratic principiul votarii functioneaza bine. Noi, insa, discutăm despre Biserica, unde totul se schimba, fiindca sunt atinse valori eterne. Consensul este important pentru noi ca simbol al bunelor relaţii între toate Bisericile Ortodoxe. În acest sens, trebuie sa dam un exemplu pentru restul lumii laice ca suntem frati si suntem conectati la un nivel profund. Astfel, in materie de spiritualitate, credinta si liturgica nu ne putem compromite sa luam deciziile prin vot majoritar. În acelaşi timp, Biserica Ortodoxa Romana insista pe aplicarea principiului consensului, nu numai in cadrul viitorului Sinod, dar si in cursul negocierilor din faza pregatitoare.

Un alt punct important il constituie problema reprezentarii Bisericilor in cadrul Sinodului. Avizul final pe această temă nu il avem inca. Biserica Ortodoxa Romana considera ca participanti la lucrarile Sinodului sunt toti episcopii ortodocsi. Aceasta este tradiţia. Dacă nu toţi episcopii, macar toţi episcopii titulari. Este oportun să se recurgă la principiul proporţionalităţii: trebuie să fie luata în considerare dimensiunea Bisericii şi a turmei. În cazul în care la Sinod sunt convocati diferiti episcopi din diferite biserici, acest lucru nu va reflecta viata reala a Bisericii”.

trad.dan.camen.

Articolul integral il puteti citi *(rus) aici: Foma.ru , Pravoslavie.ru

Fragmente: Interfax-Religion.ru , Pravmir.ru , Today.ru

  • Doxologia:

Preşedintele Parlamentului European în vizită la Patriarhul Ecumenic

Adunarea Pan-Ortodoxă a Episcopilor din Insulele Britanice

  • Lumina:

Manifestarea credinţei în Europa Occidentală: Fundamentalism religios

Ne izbim tot mai mult de atitudini radicale atunci când este vorba de manifestarea credinţei, mai ales în Europa Occidentală. Discursuri care incită la ură sau chiar la crimă, replieri defetiste marcate de accente apocaliptice sau lipsa de orientare socială sunt doar câteva caracteristici ale anumitor categorii de manifestare religioasă din Occidentul european.

Într-o declaraţie recentă făcută pe un canal de televiziune suedez, imamul de Rinkeby (un cartier al capitalei suedeze) a declarat public că pentru cei apostaţi de la islam pedeapsa cea mai adecvată este moartea.

Apostazia în islam

Această luare de poziţie publică împotriva apostaţilor de la islam vine pe fondul unor alte emisiuni, prezentate la acelaşi post de televiziune, şi care au avut ca temă descrierea şi popularizarea misiunii de evanghelizare întreprinsă de un grup de somalieni creştini în cartierul mai sus amintit.

Un alt caz, de această dată petrecut în Franţa, a ţinut mult timp prima pagină a ziarelor locale în primăvara acestui an. În localitatea Toulon, din sudul Franţei, justiţia a decis expulzarea imamului responsabil al comunităţii musulmane din zonă. Motivele invocate de judecători au fost violenţa limbajului, precum şi caracteristicile anti-occidentale ale discursurilor liderului religios: îndemnuri la luptă contra creştinilor, devalorizarea imaginii societăţii moderne şi a valorilor sale democratice şi sociale. Incitările repetate la violenţă, precum şi accentul obsesiv pus pe rolul “djihadului” au tras un semnal de alarmă puternic. Justiţia franceză a replicat dur, hotărând expulzarea respectivului imam. Declaraţia ministrului de interne francez este relevantă în acest sens: “Republica franceză respectă şi asigură libertatea religioasă, indiferent de credinţă, rasă sau orientare socială. Însă, în momentul în care un discurs religios predică ura şi crima, considerăm că este de datoria noastră să punem capăt unor astfel de atitudini periculoase”. Decizia ministerială de “expulzare în urgenţă” a fost executată imediat după ce justiţia s-a pronunţat la rândul ei în acest sens.

Frica de Europa

Cazuri de incitare antisocială au loc nu numai în spaţiul musulman. O serie de mesaje care circulă pe internet, provenite din spaţiul crestin-ortodox, îndeamnă la lupta contra prezenţei României, fie în structura NATO, fie în Uniunea Europeană. Pactizarea cu aceste structuri ar fi, în opinia autorilor respectivelor anunţuri, o apostazie mascată, care poate fi reparată doar prin excluderea din sânul Bisericii a celor care aderă la astfel de poziţionări politice. Mesajul antieuropean este îmbrăcat într-o haină apocaliptică bine argumentată care, deşi nu prezintă aceleaşi nuanţe violente ca discursurile imamilor amintiţi mai sus, reprezintă incitări mai mult sau mai puţin voalate la destabilizare.

Sfântul Grigorie Palama şi tensiunile politice din timpul său

Este interesant să observăm un pic atitudinea Sfântului Grigorie Palama în faţa tensiunilor politice şi sociale din timpul său. La o lectură atentă a operelor sale, nu observăm nici incitare la ură religioasă şi nici vreun accent apocaliptic îndreptat contra contemporanelor alianţe politice sau militare, care păstrând proporţiile, nu erau cu nimic mai prejos, cel puţin la nivel de proiecţie şi de idee, decât situaţiile politice şi militare din zilele noastre. Luptele erau mai mult sau chiar la fel de sângeroase, alianţele politice şi militare erau poate la fel de des-creştinate, iar ameninţarea pierderii identităţii creştine era şi atunci destul de prezentă.

Ce spune însă Sfântul Grigorie în prima Omilie, rostită la instalarea sa în Tesalonic? Oraşul fusese devastat de lupte interne, oamenii erau la capătul puterilor, crimele ajunseseră un fapt obişnuit, iar vinovaţii nu erau tot timpul traşi la răspundere: “Suntem fraţi cu toţii întrucât provenim din unul şi acelaşi Domn şi Creator pe Care ni L-am câştigat ca Tată comun. Dar această fraternitate o avem comună şi cu natura lipsită de raţiune şi simţire. Noi însă suntem fraţi, unii cu alţii, ca fii ai lui Adam şi ca unii care singuri suntem făcuţi după chipul lui Dumnezeu. Lucrul acesta ne e comun nouă şi tuturor neamurilor. În mai mare măsură însă suntem fraţi noi, întrucât ne-am născut şi locuim în acelaşi ţinut, dar mai ales pentru că avem aceeaşi Biserică drept mamă şi avem aceeaşi evlavie, al cărei începător şi desăvârşitor este Hristos, Fiul natural al lui Dumnezeu, Care a binevoit să ne fie nu numai Dumnezeu, dar şi Frate şi Tată. Mai mult: El, Hristos, este capul care ne adună într-un singur trup pe toţi şi ne face să fim membre atât unii altora, cât şi ale Lui”.

Nu găsim nici un accent defetist şi nici vreo incitare la adăpostire de tăvălugul apocaliptic provocat de mai-marii vremii sale. Teocentrismul viziunii Sfântului Grigorie Palama este net superior şi incomparabil cu declaraţiile iritate ale anunţurilor ortodoxe apocaliptice care invadează internetul. Nu mai vorbim de faptul că nu există grad de comparaţie cu declaraţiile şi îndemnurile la ură ale unor lideri musulmani, despre care am amintit la începutul articolului.

Sfântul Grigorie Palama este foarte conştient că una dintre cauzele dezbinărilor sociale şi ale intervenţiilor militare este lucrarea păcatului: “Dar, strecurându-se ura între noi prin conlucrarea celui rău, şi izgonind dragostea – asaltându-ne el nu o dată, ci de mai multe ori – şi desfăcând unirea cea dintre noi şi cu Dumnezeu, realizată prin dragoste – nu numai că desface unele de altele părţile componente ale cetăţii, dar le şi opune ca vrăjmaşe pe unele altora, pune-n mişcare fracţiunile politice, răscoalele, neorânduielile şi tumulturile nesănătoase, face din cetăţeni duşmani, dă cetăţii noastre înfăţişarea unei cetăţi ocupate de inamici, ridicând-o într-un chip vrednic de milă, contra ei însăşi şi făcând-o primejdioasă şi duşmană ei însăşi. Astfel că ea, în starea aceasta primejdioasă ia înfăţişarea unei enigme. Căci cine sunt oare cei ce năvălesc asupra cetăţii, răstoarnă casele, jefuiesc bunurile din ele, percheziţionează cu furie sălbatică pe stăpânii lor şi asmută în chip nelegiuit şi inuman contra lor? Oare nu înşişi locuitorii cetăţii? Nu este oare a acestora şi furia năprasnică şi strigătul, şi atacul şi năvala? Şi iarăşi, oare nu cei ce locuiesc cetatea aceasta sunt cei cu ajutorul cărora ea s-a bucurat de atâtea bunuri? O, ce durere! O, ce înfricoşată nenorocire! Cetatea se ridică cu război contra ei însăşi, se loveşte pe sine însăşi, se calcă pe sine în picioare, e doborâtă cu propriile mâini, piere prin propriile fapte de ruşine, după ce oamenii de frunte au fost ucişi şi au ajuns la conducere cei de jos, cei răi. Oare boala aceasta care vă atinge pe voi nu-i mai rea decât aceea a paraliticilor de care vorbeşte Evanghelia? Oare nu-i cu mult mai rea şi mai dăunătoare viclenia decât lenea?”

Sfântul Grigorie nu se opreşte însă la constatarea faptelor. Nu trimite în infern şi nu se panichează în faţa ororilor produse de război. Este conştient că aşezarea lumii acesteia este tributară unui alt duh decât cel al Evangheliei. Însă nu se mulţumeşte, precum mulţi autori de îndemnuri antisociale din zilele noastre, doar să critice sistemul şi să îndemne la repliere defetistă marcată de panică apocaliptică. Iată unul din îndemnuri, care poate fi valabil şi pentru cei care văd la fiecare pas un complot contra credinţei: “Dar să nu vă dezgustaţi ascultând acestea; căci vorbindu-vă n-o fac ca să vă ocărăsc, ci pentru ca, dându-vă seama de boală, acum când ajutaţi de neplăcerile ei aţi devenit prudenţi, să cercetaţi cauza care v-a făcut să vă îmbolnăviţi, şi apoi să doriţi însănătoşirea, căutând cu ardoare s-o câştigaţi şi s-o păstraţi, Dumnezeu fiind Cel Ce v-o dăruieşte şi v-o întăreşte, cum a făcut şi cu paraliticii aceia”.

Nota noastra:

Subiectul este foarte important, crucial chiar pentru noi, crestinii de astazi, insa modul in care e tratat e cel putin superificial (plecand totusi de la o prezumata buna intentie). Spunem acest lucru din doua motive:

1) pentru ca, desi e drept ca exista si in spatiul ortodox derive care instrumentalizeaza in sens zelotist mesajul profetic-apocaliptic precum si critica anti-europeana si anti-occidentala, asta nu inseamna nicidecum ca profetiile apocaliptice si problemele puse de Imperiul European ar fi “simple preocupari lumesti”, ca sa citam un celebru comunicat al Patriarhiei. Profetiile apocaliptice sunt un bun al Bisericii si e vina celor din primele randuri daca le lasa monpolizate de curentul zelotist internautic. Cat priveste Imperiul European, la cat de problematizat este inclusiv de oameni care nu apartin Bisericii, cu iertare, dar trebuie sa dai dovada ori de de o imensa naivitate (sau ignoranta) ori de ipocrizie ca sa nu intelegi despre ce e vorba.

2) pentru ca foloseste pilda si invatatura Sf. Grigorie Palama intr-un mod, iarasi, foarte superficial. Tocmai ca acei ani ai Imperiului Bizantin sunt foarte agitati, ca exista ispita unirii cu catolicii din motive politice (nu in timpul vietii Sf. Grigorie neaparat, insa in acel stadiu al Imperiului) lucru care genera multiple crize in Biserica si societate, pilda Sf. Grigorie este cea a marturisirii cai imparatesti: de lupta duhovniceasca pentru adevarul ortodox in fata curentului filocatolic si apusean (Pr. Dumitru Staniloae il considera pe Varlaam, de fapt, agent al Vaticanului), de implicare in treburile cetatii (foarte implicat in diversele mize ale Imperiului, deci deloc “isihast” in sensul rau, de a ignora problemele societatii vremii sale) si de fermitate in fata derivelor “de-a dreapta”, zelotiste.

Exemple din aceste pilde avem si pe siteul nostru:

Biserica recomandă discernământ și înțelepciune în utilizarea internetului

În legătură cu solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale adresată Patriarhiei Române pentru sprijinirea extinderii accesului la reţeaua de Internet în întreaga ţară, precizăm:

Patriarhia Română apreciază eforturile pe care autorităţile publice le fac pentru facilitarea accesului la Internet a unui număr cât mai mare de români, ca instrument de informare şi comunicare rapidă specific societăţii secolului al XXI-lea. Cultura enciclopedică a Internetului şi posibilităţile sporite de interactivitate în reţea creează noi oportunităţi de învăţare, de schimburi de valori (economice, culturale, sociale şi religioase) şi de depăşire a decalajelor informaţionale între diferite regiuni ale lumii. De aceea, iniţiativele de incluziune digitală fac parte implicit din programele de incluziune socială.

Biserica utilizează ea însăşi mijloacele moderne de comunicare, inclusiv Internetul, în lucrarea sa pastoral-misionară, social-filantropică, cultural-educaţională şi administrativă deoarece acestea sunt instrumente de lucru rapide şi eficiente. Însă lumea virtuală a Internetului poate să influenţeze în mod negativ relaţiile interumane, prin utilizarea fără responsabilitate a libertăţii de acces, poluarea informaţională, posibilitatea controlului şi supravegherii persoanelor, terorismul digital sub masca anonimatului, manipulare ideologică şi cyber-criminalitate. De asemenea, utilizarea excesivă a Internetului expune la pericolul înstrăinării, izolării şi existenţei paralele într-o lume virtuală, ruptă de realitate, cu consecinţe grave asupra comportamentului social.

De aceea, Biserica recomandă echilibru, discernământ şi luciditate în folosirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării, pentru a distinge între bine şi rău şi pentru a cultiva ceea ce este ziditor şi mântuitor. În acelaşi timp, considerăm că este de datoria autorităţilor publice ca, în paralel cu dezvoltarea societăţii informaţionale la nivelul infrastructurii tehnice, să acorde atenţie cadrului etic şi legislativ, pentru ca alfabetizarea digitală şi folosirea Internetului să se facă prin respectarea demnităţii şi libertăţii persoanei şi pentru încurajarea comunicării şi cooperării dintre oameni şi popoare în spiritul valorilor autentice ale culturii şi civilizaţiei umane.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Comunicatul este o reactie la criticile aduse fata de:

AGENDA DIGITALA 2020. Oficial din Ministerul Comunicatiilor: PATRIARHIA ROMANA S-A ANGAJAT SA PROPOVADUIASCA TARII DIGITALIZAREA! Preotii de tara vor predica despre avantajele internetului

… si pare sa spuna, in traducere libera, ca Patriarhia incearca sa impace si capra, si varza, si… lupul. Adica sa fie si lucida, circumspecta si critica fata de tot evantaiul de pericole ale internetului (trantite toate la un loc, fara discriminare), dar si in continuare alaturi de Stat, trup si suflet, pentru implementarea agendei digitale in mediul rural (ca nu cumva bietii tarani sa nu fie cumva si ei prinsi pe deplin in societatea supravegherii generalizate), vazuta, nici mai mult, nici mai putin decat ca o forma de “incluziune sociala”... Ce daca primariile sunt in faliment, ce daca multi nu au apa curenta si atatea necesitati, ce daca nu mai au scoala in sat si nici acces la asistenta sanitara, nu conteaza acestea…. tichie de margaritar digitala sa fie!

Noi, cel putin, poate din cauza pacatelor noastre, asa intelegem acest comunicat: ca o modalitate a Patriarhiei de a “se scoate basma curata” si de a se legitima public pentru programul de “pastoratie pentru internet” la care este impinsa de parteneriatul pagubos cu Statul Big-Brother

Nu sunt totusi cam multe compromisuri pentru o Catedrala?!

Vezi si urmatoarea stire:

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit cea mai înaltă distincţie a Armatei României

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit, astăzi, 1 decembrie 2011, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei din Bucureşti Emblema Onoarea Armatei României, care este cea mai înaltă distincţie onorifică din sistemul de distincţii şi însemne militare româneşti.

Aceasta i-a fost înmânată Patriarhului României de Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei Române.

Ziua Unirii a devenit la români o zi în care amărăciunea dezbinării neamului este însoțită de artificii, panglici și șampanie. Principatele s-au unit, dar românii niciodată.

Ziua Unirii s-a sărbătorit și la Chișinău, mai trist ca niciodată. Premierul Filat a felicitat România și pe toți “cetățenii români”. Eu, ca și alte sute de mii de români din lumea întreagă nu sîntem vizați de această felicitare. Pentru că nu avem cetățenie română. Nici unchiul meu Andrei, care s-a luptat în primul parlament pentru revenirea la alfabetul latin și la steagul tricolor și care a semnat declarația de independență în speranța unirii cu România, tot nu e vizat de felicitarea lui Filat. Nici Paul Goma, care nu are cetățenie română deoarece a fost lipsit de ea de statul socialist roman, tot nu are ce sărbători, din punctul de vedere al lui Filat. E adevărat că Filat nu este un om la gura căruia să te potrivești, dar e premier și de asta am avut parte de cea mai amară zi a Unirii la Chișinău.

Nu avem nevoie de o zi a unirii, ci de o zi a unității. Atunci vom sărbători cu adevărat. Pînă atunci, la mulți ani români cu cetățenie și fără.

Mai multi oameni de stiinta confirma descoperirea unui arheolog amator, care afirma ca a gasit resturile Arcei lui Noe in varful unui munte din Turcia. Conform Bibliei, Arca lui Noe, corabia care a salvat de la disparitie toate speciile planetei, in timpul marelui potop, s-a oprit dupa 40 de zile si 40 de nopti in varful Muntilor Ararat.

Multi istorici si experti in analizarea scrierilor religioase au sustinut ca este vorba de Muntii Urartu din estul Turciei, scrie cotidianul Pravda.

harta turcia

De ani de zile, arheologi amatori sau profesionisti cauta resturile acestei corabii. Entuziasmul lor a crescut, dupa ce un ofiter turc a facut mai multe fotografii aeriene, in care se poate distinge forma unui obiect ciudat, in varful Muntilor Ararat, in anul 1960.

arca lui noe

Un medic American, Ron Wyatt, arheolog amator, a facut din gasirea Arcei lui Noe scopul vietii sale. El a plecat in Turcia, unde a inceput cercetarile, alaturi de cei doi fii ai sai.

Echipa lor a descoperit, la o inaltime de 1.935 metri, resturile fosilizate ale unui obiect facut din lemn, care puteau proveni de la o corabie.

Doi ani mai tarziu, in anul 1986, autoritatile din Turcia au declarat oficial ca este vorba de Arca lui Noe. Anul trecut, un grup de exploratori chinezi si turci aflati in cautarea relicvelor biblice a anuntat la randul sau ca ramasitele gasite in varful muntelui sunt ale Arcei lui Noe.

“Nu suntem 100% siguri ca este vorba despre Arca dar, in proportie de 99,9%, despre ea este vorba”, a declarat Yeung Wing-Cheung, membru al echipei de 15 oameni, citat de Descopera.ro. Echipa a colectat specimene din lemn, iar in urma analizei cu radiocarbon s-a stability ca acestea au o vechime de 4.800 de ani, deci dateaza dintr-o perioada ce coincide cu cea in care se crede ca a avut loc Potopul lui Noe. De atunci, afirmatia lor a mai fost contestata de unii specialisti, dar acum ipoteza este confirmata si de alti oameni de stiinta.

In localitatea sarbeasca Metonita, situata in regiunea Bor, unde traiesc aproape 1.000 de romani, s-a amenajat un paraclis cu hramul “Duminica Tuturor sfintilor”, transmite Agerpres. Protopopul Protopopiatului Ortodox Roman “Dacia Ripensis”, Boian Alexandrovici, a declarat ca este pentru prima oara, dupa aproximativ 200 de ani, cand romanii din aceasta zona istorica vor asculta Liturghia si celalalte sfinte slujbe specifice sarbatorilor de Craciun in limba romana.

“Acest lucru a fost posibil datorita presedintelui Asociatiei de cultura Ariadnae Filum, Zavisa Jurj, care a incredintat spre folosinta Bisericii Ortodoxe Romane o casa in asezarea de crestini romani Metonita”, a spus Alexandrovici. Potrivit sursei citate, Protopopiatul Ortodox Roman al Daciei Ripensis, aflat sub jurisdictia canonica a Patriarhiei Ortodoxe Romane, a organizat parohiile Malainita si Remesiana, Margi si Isacova, Negotin, Aquae si Sarmanovat, Tirnaica si imprejurimile, Bor, Geanova, Dupleana, Clococevat, Metonita, Gorneana, Zlocucea, Busur, Sipicova, Cladova si Cuceva.

“Am facut pasi spre realizarea unuia dintre cele mai indraznete visuri ale romanilor din aceste zone impotriva carora, dupa 1833, s-a pornit un agresiv proces de deznationalizare, acela de a le inalta biserici. Deocamdata avem la Malainita si la Isacova si am amplasat in diferite zone, unde mai putem intalni ruinele unor vechi lacase de cult, un numar de noua troite”, a mai spus pr. Boian Alexandrovici.


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), Ierarhi romani, IPS Nifon al Targovistei, Pagini Ortodoxe, Patriarhul Daniel

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “Patriarhia Romana si cea Rusa VERSUS Patriarhiile Grecesti – O FALIE IN ORTODOXIE?/ PF Daniel premiat de ministrul Gabriel Oprea/ ARCA LUI NOE, GASITA IN TURCIA. Biblia – confirmata/ PATRIARHIA SI INTERNETUL – capra, varza si lupul (Stiri religioase)

  1. Este Patriarhia noastra! oameni buni! voi nu publicati pe internet? iertati, DOAMNE-ajuta+

  2. @Eutihian:

    Publicam pe internet, insa nu facem propaganda Agendei Digitale si nici nu il propovaduim ca mijloc de incluziune sociala si de progres al societatii, inclus in marele pogram Big Brother al e-guvernarii (guvernare electronica)… Pentru noi este un simplu instrument, dar si asa cu mari si periculoase capcane. Sigur ca e Patriarhia noastra, asta nu inseamna ca nu poate gresi…

  3. Pingback: Patriarhul Daniel a primit vizita unei delegatii a Patriarhiei Moscovei. MAI MULTE NECLARITATI SI O POSIBILITATE – AGENDA COMUNA PENTRU SINODUL PANORTODOX? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: INCEPE INTALNIREA PAN-ORTODOXA ORGANIZATA DE PATRIARHIA ECUMENICA. Care sunt temele de discutie? - Recomandari
  5. Pingback: “Sfantul si Marele Sinod Panortodox” – fixat pentru 2016. Alocutiunea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu si cateva intrebari - Recomandari
  6. Patriarhia Romana si cea Rusa VERSUS Patriarhiile Grecesti – O FALIE IN ORTODOXIE?

    Va rog sa ma lamuriti pentru intelegerea corecta a mesajului:

    A) cu privire la afirmatia:
    “… acei ani ai Imperiului Bizantin sunt foarte agitati, ca exista ispita unirii cu catolicii….”, va rog sa precizati
    1. Cine erau “catolicii” din “acei ani”?

    Comentariu personal:
    Eu stiu ca dupa desprinderea celor din Apus de Crestinism, de Calea cea Dreapta [supunindu-se si ascultand de Episcopul Romei], pe acestia Lumea Ortodoxa [care dimpotriva, asculta de Capul sau, Iisus Hristos] i-a identificat drepr “papistasi”, ei fiind “ai Papei” (cu trup, suflet, aver… tot, tot, tot!).
    Mai stiu ca in secolul trecut s-a “politizat” discursul public prin secularizare inlocuindu-se treptat dar neincetat “papistas” cu “catolic”, apreciindu-se ca termenul consacrat “papistas” nu “da bine”, de fapt tinea atentie treaza ortodoxului la actiunile contrare constiintei proprii, a neamului si tarii.
    Este o “cadere” – dupa convingerea mea – alaturarea in a trai in minciuna (stil de viata Apusean, etica imoralitatii, educatia materialist-evolutionista) cu finalitatea pierderii identitatii de sine in turma eretica papistasa ca si dez-radacinarea, stingerea constiintei de tara.
    Si mai stiu ca Biserica Ortodoxa este Catolica si ca nu exista Biserici
    “surori”, tot asa cum nici Iisus Hristos nu a avut un “frate” – Biserica vie constituita din noi, credinciosii ortodocsi fiind “trupul” lui Hristos.

    B) referitor la doua Patriarhii (cea Romana si cea a Moscovei) si sustinerea principiala de catre ele {prin Intai-Statatorii lor), este scris:
    “…pozitia Patriarhiei Romane este de mentinere si de sustinere cu tarie a principiului consensului in metodologia…”
    si
    “… Mitropolitul confirma, asadar, faptul ca Patriarhia Romana impartaseste pe deplin pozitia Patriarhiei Moscovei in aceste puncte-cheie… recenta aniversare a Patriarhului Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii s-a dovedit numaidecat prilejul oportun…”

    1. Nu vad si nici nu am auzit ca Mitropolitul sa fi declarat ceva de genul “… zicem si noi cum zic rusii…”.
    De unde reiese aceasta concluzie? Caci doar aceasta presupunere, in mod logic indreptateste a doua afirmatie, este evident.

    2. Se afirma in text ca acesta (Mitropolitul) “confirma” – ceea ce este altceva decat “afirma”.
    Confirmarea reprezinta “inteles”, concept operand in planul abstract al gandirii, al ideilor.
    Afirmarea reprezinta “actiune”, manifestare obiectiva in planul realitatii fizice.

    Comentariu personal:
    Nu este si perceptarea justa a realitatii faptice.
    Mesajul indus este specific formarii de opinie si nu informarii obiective ceea ce – sincer – nu cred ca este potrivit, … nu este potrivit de loc.
    Spunand mintii altceva decat este in realitate…
    Mai departe se adauga: “asadar” care inseamna si poate fi inlocuit prin “deci”, “si”, “prin urmare”…
    Indraznesc sa [ma] intreb: Urmare a …ce?
    Este vreo “chestie” secreta [nu numai noua, care s-o fi putut afla din articol], .. ceva care “impinge” realitatea pana la confirmarea afirmatiilor puse pe hartie?
    Caci titlul care afirma ca ar exista [unele] Patriarhate “VERSUS” [celelalte] Patriarhate prezinta doar o indoiala – “O FALIE IN ORTODOXIE?”.
    “Restul” – e descris ca fiind “sigur”! Oare?

    3. Poate cineva – fie om/individ sau om/conducator-reprezentant de institutie… “proprietarul” unui principiu?
    [Ma refer la optiunile decizionale (doar doua posibile, logic), “TOTI” ori “O PARTE” propuse a fi puse in discutie inainte de Sinod, asa cum le-ati prezentatt pe site.]

    Detaliez intelegerea mea privind optiunile:
    – CU aplicarea pricipiului “unanimitatii” (activ, toti votand “pentru”) ori consens (pasiv, dubla negare logico-matematica = niciunul nu voteaza “impotriva”);
    – FARA aplicarea principiului “unanimitatii” (ci prin alta modalitate).
    Unde credeti ca se gaseste “pacea” si nu este nevoie de … institutii care sa “asigure pacea sociala”, adica de “sefi”/alesi, taxe si impozite… ?
    Desigur, ne trebuie “… rabdare, rabdare, rabdare… rabdare, rabdare, rabdare…”

    Comentariu personal:
    Principiul de urmat nu cumva se cuvine sa vina din invatatura teologica (unitatea trupului lui Hristos) si traditie ori se poate schimba tot asa cum se schimba puterile trecatoare ale lumii (Divide et Impera)?
    Ca intreg, “trupul” ciopartit nu mai este trup intreg, iar omul/fiinta piere. Simplu.
    Trebuie sa ai alta opinie ca sa nu fii acuzat ca impartasesti cu cineva aceeasi normala si dreapta alegere?

    Observatie:
    Principiul “majoritatii” deriva din asigurarea unei rezistente inferioare la actiuni planificate, sa recunoastem – macar presupus aducatoare de beneficii pentru… majoritate, si in mod imediat, cat mai repede in timpul celor care decid si actioneaza dar si a celorlalti care traiesc efectele deciziei – altfel spus “de azi, pe maine”, schimbator ca si majoritatea,ca si “vremurile”.
    De asta are nevoie traditia credintei care are ca finalitate mantuirea urmand invatatura Hristica fara a schimba o iota?
    … Sau avem nevoie de “consens” = sa FIM in acelasi sens, impreuna si constient, deliberat?
    Nu este usor de ajuns acolo, stiu – cum nu este usor nici sa ierti aproapelui [tau], nici sa te rogi pentru iertarea vrajmasilor….

    4. Considerati ca prin insusirea aceluiasi principiu (de mai sus) (de catre Patriarhiile Romana si cea Rusa)ar exista o alianta, intelegere, subordonare a uneia fata de cealalta?
    Ar trebui sa deducem ca Patriarhiile Romana si cea Rusa s-ar orienta spre dependenta/subordonare … chiar contopire in conditiile in care Intai-Statatorii afirma individual afinitatea cu acelasi principiu?

    Comentariu personal:
    In matematica avem teorema: “doua cantitati egale cu a treia sint egale intre ele” ir referirea la cele doua optiuni posibile logic se situeaza in spatiul abstract, virtual si ne-viu dar accesibil gandirii.
    Optiunile – ca atare – apartin ca manifestare si producatoare de efecte in “viitor”, intr-unul pe care il putem doar imagina!
    Semnifica “posibilitati” de actiune si nu sint entitati reale, doar concepte, intelesuri “create” de mintea omeneasca si nu “fiinteaza”, nu sint “materializate”, nu EXISTA in realitatea fizica, perceptibila.
    Spre deosebire de “concepte”, cele doua Patriarhii apartin “prezentului”, sint concrete, FAC PARTE, sint entitati in spatial realitatii, adica EXISTA in aceasta realitate fizica, perceptibila.
    Nu putem “da viata” ne-viului, sa “legam” omul de idee si sa operam cu oamenii asa cum operam cu ideile!
    Daca 2 dusmani au aceeasi opinie, chiar convingere, ca “tancurile sint bune pentru victorie” asta inseamna ca ei sint aliati sau ca se predau “pe deplin” unul altuia sau ca unul asculta de celalalt?

    5. Se afirma si ca “… s-a dovedit numaidecat prilejul oportun…”
    Ce este “de dovedit”? Tradare, conspiratie, alianta potrivnica Greciei,… ?
    Ce sugereaza cuvantul “nemaidecat”?
    (aniversarea este la dat fixa iar interviul se solicita/acord atunci cand se ivesteocazia.)
    Cine se grabeste fara sa-si lase ragaz?
    Patriarhul Moscovei nu-si poate muta in calendar aniversarea iar interviul solicitat de o publicatie din alta tara IPS Nifon nu se cuvenea si nici justifica a fi refuzat sau amanat pur si simplu, neexistand un motiv pentru aceasta.)

    Comentariu personal:
    Alta forma de “intarire” (prilej + oportun) denota o atentie neobisnuita acordata momentului; prilejul ESTE o oportunitate! tot asa cum o baba ESTE batrana ca de aceea o numim asa, aceasta este semnificatia reala, de asta l-au “inventat” bunii, strabunii nostri.

    6. Se afirma in text “… impartaseste pe deplin”.
    [Ma] intreb: se poate si altfel, “ne – pe deplin” in situatia in care sint doar 2 optiuni = ori x, ori y?

    Comentariu personal:
    … probabil ca in materialitate se poate, nu insa si spiritualitate.
    Ce sa inteleg prin intarirea unei afirmatii – aparent corecte nu si aici insa fiindca opereaza in planul secundar, cu rolul de introducere intr-o tema pe care am aratat-o mai sus a fi falsa.
    Opunerea – data ca certa! – a Patriarhiilor motivand o presupusa, viitoare neintelegere si semanarea “temerii” ca ar apare o

    Comentariu final:
    FALIE in Ortodoxie… sa-mi fie iertat ca nu o intrevad, nu o banuiesc si nici nu o cred posibila.
    Ii respectam pe Greci si ni-s dragi! Ei sunt rudele noastre, dintre-ai lui Ileanu, si ai Greuthingilor/Greucenilor (geti care au traversat Dunarea predandu-se/trecand in regim de feuda sub stapanire romana); ei nu au renuntat la spiritualitatea comuna multi-milenara sublimata prin Ortodoxie.
    Nu ne opunem lor si nu “sapam” vreo falie intre oameni si nici intre Patriarhii, sint absolut convins.
    Altfel spus, mesajul din titlu este dezvoltat metaforic in articol si construieste concluzia:
    Vrei unanimitate ori consens – gata!, tu, roman esti aliat (!) cu rusii VERSUS = impotriva Greciai!!!
    Ma insel? Este afirmatie ori temere personala?

  7. @Gheorghe-altul:

    Va rugam sa puneti intrebari mai clare si mai pe scurt. Efectiv nu am putut sa urmarim argumentatia dvs si hiper-analiza pe fiecare cuvintel in parte din sarmanul nostru comentariu. Daca veti formula intrebarile intr-un mod mai simplu si mai direct, vom raspunde dupa puteri la toate nelamuririle dvs. Si un sfat: incercati sa va raportati la ce am scris, nu la ce va inchipuiti ca am fi intentionat sa inducem prin cine stie ce strategii discursive complicate. Nu avem competente in acest sens si nici nu folosim ocolisuri ca sa spunem ce gandim sau ce vedem.

  8. Pingback: Parintele Savatie despre posibila AGENDA UNIFORMIZANTA A SINODULUI PANORTODOX/ Mesajul Sinaxei Intaistatatorilor Ortodocsi de la Fanar - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare