Dar sa ajunga in asemenea hal incat sa citeze, acuzator, simple vorbe aruncate impotriva BOR, este ceva nou. Sa spui despre un proces atat de vast cum este inscrierea la ora de religie ca e consecinta presiunilor si manipularilor BOR sau sa preiei o declaratie politica a unei oarecare ca sa ai ce scrie de rau despre Catedrala inseamna sa devoalezi ceea ce a fost acest raport de la bun inceput: o arma politica de inspiratie sovietica.
Biserica Ortodoxă Română apare ca personaj negativ, ca în fiecare an, în raportul Departamentului de Stat. De data aceasta este acuzată de către Institutul Elie Wiesel pentru faptul că „oficiali” ai acesteia au făcut declarații de laudă „la adresa unor persoane din Mișcarea Legionară și a unora condamnate pentru crime de război”. De asemenea, sunt menționate și binecunoscutele cazuri în care autoritățile locale au fost somate de către Institutul Wiesel să redenumească străzile și obiectivele ce purtau numele poetului Radu Gyr și ale filozofului Mircea Vulcănescu.
Este ultragiant să susţii, în anii 2000, că nişte articole pro-antonesciene, pro-mussoliniene şi pro-hitleriste sînt echivalente cu crime de război – precum se întâmplă în cazul lui Vintilă Horia. Ultragiantă este şi vînătoarea lui Mircea Vulcănescu, un democrat, un patriot şi un umanist. Aceste atribute sînt confirmate de întreaga lui viaţă, inclusiv de activitatea sa pe cînd funcţiona ca tehnician al guvernului Antonescu. A sfîrşit tragic şi iată-l, astăzi, vînat drept criminal de război.
În contextul Anului 2017, declarat Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Patriarhia Română susține și îndeamnă la cinstirea și cultivarea memoriei tuturor celor care s-au jertfit pentru apărarea valorilor creștine și naționale, între care se numără personalități autentice ale culturii și spiritualității românești precum Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, membrii „Rugului Aprins”, precum Părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Benedict Ghius, Alexandru Mironescu, Vasile Voiculescu și alții.
„Nu putem trece, însă, peste un detaliu de cultură elementară: Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluci reprezentanți ai generației interbelice, autorul unor cărți capitale precum Dimensiunea românească a existenței – face parte în mod firesc din patrimoniul spiritual al României. Cine îi contestă valoarea dă dovadă nu numai de rea-voință, dar mai cu seamă de o ignoranță pe care nici o împrejurare actuală nu o poate justifica. Mircea Vulcănescu merită mult mai mult decât ca un liceu obscur dintr-un colț al Bucureștiului să-i poarte numele; el își merită locul printre membrii postmortem ai Academiei Române, cum la fel merită ca măcar o universitate din țară să-i poartă numele.
Nu am găsit nimic rău în biografia lui, de la felul în care şi-a trăit viaţa, până la modul în care a încheiat-o în temniţa Aiudului, prin acele cuvinte testamentare: „Să nu ne răzbunaţi!”, toate ne fac să-l considerăm un martir şi un reper spiritual al Neamului nostru. Iar din perspectiva satului, faptul că noi în anii ’30 am avut asemenea ţărani care puteau să influenţeze atât de profund viaţa unui mare om politic şi a unui om de cultură, este un motiv de mândrie şi ne-am simţit datori faţă de el.
Abordarea aspectelor extreme din istorie nu trebuie să se facă în spirit extremist.
În prag de centenar, România are nevoie de reconcilierea deplină cu propria sa istorie.
Considerăm că o dezbatere publică, un dialog între cele două părți, ar fi condus cu certitudine, la o înțelegere a fenomenului și găsirea unor soluții constructive.
Suntem conștienți de nume mari ca ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurmbrand, episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, părintelui greco-catolic Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, poetului Radu Gyr și soției sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu între mulți alții care au pătimit în temnițe. Se impune așadar ca această zi să fie cinstită și declarată ca zi națională a acestor martiri care și-au adus darul înaintea istoriei, care s-au jertfit ei pentru ca nouă să ne fie mai bine.
Parcă suntem mai dezbinați ca niciodată, mai apăsați de griji și de năpaste ca niciodată și mai dezorientați ca niciodată. Suntem îndemnați să ne desconsiderăm înaintașii și să ne depreciem valorile esențiale, cele care ne dau identitatea, care ne dau sensul și rostul de a alcătui o națiune. Dacă vrem să ne apărăm familia, suntem arătați cu degetul și considerați „proști” sau „fundamentaliști”. Dacă ne apărăm Biserica, suntem acuzați că am fi „retrograzi” și că am vrea să tragem țara în Evul Mediu. Observăm, cu mare mâhnire, cum ne pătrunde și ne stăpânește, sistematic, o ură de sine și de tot ce e al nostru.
Anul ăsta îmi par chiar mai ‘la zi” aceste rânduri decât în 2015, când le scriam. Fiindcă, între timp, presiunea s-a întețit pe toate canalele iar subversivul, propaganda și manipularea au atins cote neîntâlnite până acum. De parcă fiecare an ce ne apropie de centenarul Marii Uniri îi îndârjește și îi strunește pe cei care vor să nu prindem suta de ani împreună, în granițele României. Dar…
Administratorul firmei Legende Vii a fost pus urmărire penală pentru producerea și comercializarea de tricouri cu Radu Gyr, Mircea Vulcănescu şi părintele Calciu-Dumitreasa! Asta e țara ca afară? Asta e țara normală? Ăsta e statul de drept? Reprimarea liberei exprimări?
Institutul pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel” nu a adus în faţa justiţiei sau a opiniei publice nici una dintre persoanele care au conceput, au semnat sau au pus în practică legile anti-evreieşti din perioada 1940-1942. Unele sunt încă în viaţă! Legile acestea au permis discriminarea sau chiar deportarea evreilor din România în lagăre de exterminare. Institutul pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel”, instituţie guvernamentală plătită din bani publici, se încăpăţânează să hăituiască intelectualii judecaţi şi trimişi în puşcării de Tribunalele Poporului în anii ’45-46.
Legea este un abuz măcar pentru faptul că pedepseşte la uitare şi re-incriminează oameni care NU au aparţinut mişcării legionare, dar care au fost încălţaţi în anchetă, de către anchetatorii-torţionari ai fostului regim, cu apartenenţa legionară – aşa cum este cazul multor foşti deţinuţi politic.
Caz unic în Europa, legea stipulează chiar un organism – nespecificat – care să monitorizeze (citeşte cenzureze) Internetul în vederea identificării celor care îndrăznesc să posteze păreri care nu convin cuiva. Mai rău – nu este prevăzut niciun organism care să decidă dacă textele publicate sunt propagandă sau fapte reale, cercetare istorică – deşi aud, stupefiat, la emisiunea B1 că de acest lucru s-ar ocupa Institutul „Ellie Wiesel”, parte direct implicată, care printr-o astfel de poziţie ajunge un soi de para-justiţie.
Ca să rezum: legea stabileşte reincriminarea en-masse a unor nevinovaţi laolaltă cu vinovaţi de crime de război – condamnaţi pe drept sau pe nedrept de către Tribunale ale Poporului, instaurate de stalinişti, pe baza unor decizii ale unui regim criminal, pe care le re-validăm – şi pe care îl re-validăm, deşi fusese implementat cu ajutorul tancurilor unui alt regim criminal (U.R.S.S.) care reuşise să înşele o lume întreagă devenind din agresor (în 1940) agresat şi „aliat”. Totul se face cu cenzurarea Internetului despre care respectivii aliaţi se laudă că vor să-l ţină liber, la presiunea unor instituţii private, care devin arbitrii şi emit judecăţi. Totul din considerente morale faţă de memoria unor victime.
Dan Puric s-a referit şi la proiectul de lege care priveşte catalogarea unor mari scriitori şi duhovnici ai României drept legionari. “Dacă ajungi la mormântul părintelui Justin Pârvu ajungi să fii considerat legionar… Au ajuns să vorbească urât despre Mircea Vulcănescu… Păi Vulcănescu a făcut ani grei de puşcărie şi a murit în închispoare spunând: SĂ NU NE RĂZBUNAŢI. Cum poate fi Vulcănescu criminal?“
Noptile trecute au fost condamnati cei care au fost in temnitele comuniste si noi nu mai avem voie sa vorbim despre ei, despre jertfa lor, despre Sfantul Inchisorilor, despre Mircea Vulcanescu, despre cei care au patimit la Aiud, la Gherla, la taiat de stuf in Braila, nu mai avem voie sa ne pomenim intelectualii, ca suntem pasibili de pedeapsa, conform legilor in vigoare si hotararilor de guvern care se scot peste noapte…
Prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare, nu mă îndoiesc că se aşează temelia unei Instituţii nemaivăzute în ţara noastră din anii stalinismului, o poliţie a gîndurilor, a convingerilor, a opiniilor. Se revine, ca în anchetele securităţii la prezumţia de vinovăţie, iar vinovaţii, chiar dacă şi-au ispăşit pedeapsa, continuă să plătească şi după moarte. De acum încolo există pericolul rescrierii istoriei noastre recente, după partitura Securităţii, care a aruncat de-a lungul existenţei ei cu eticheta “legionar” în stînga şi-n dreapta. Devenită peste noapte infamantă şi chiar potenţială miză într-o incriminare penală şi socotită brusc, printr-un stufos dispozitiv de restrîngeri ale unor drepturi constituţionale, drept un serios atentat la siguranţa naţională, acuzaţia de legionarism tinde să se transforme într-un factor inhibitor inclusiv al diferitelor manifestări ale tradiţiei noastre naţionale. Ca să nu mai vorbim de comemorarea rezistenţei anticomuniste şi a eroilor ei, multora nemaiputîndu-li-se rosti numele şi omagia jertfa.
Cum este posibil ca un ministru al guvernului Antonescu, ce are atributii decizionale si raspundere superioara subordonatilor sai, sa fie reabilitat, iar un subsecretar de stat sa ramana condamnat? Ambii fiind condamnati pentru acelasi lucru, anume declararea de razboi URSS-ului, conform sentintei?
Fiind răspunsul la o solicitare a SUA, acest act legislativ a fost inclus în sfera securității, prin urmare ea reprezintă o „lege Big Brother a istoriei” căreia i se oferă și mijloace de aplicare din același registru: nu doar prin intermediul Parchetului, ci chiar al seviciilor secrete.
“Credința nu i se poate lua acestui popor, dar se încearcă și se tulbură apele și, îți dai seama că au rămas aceiași care încearcă (…) Ar trebui să mulțumim martirilor, celor care au murit în închisorile comuniste, să le cerem iertare. Ei au întreținut, ei au suflat în tăciunii credinței tot timpul, cu propria viață și de asta se încearcă cu disperare ca toți martirii noștri să nu fie scoși la suprafață. De asta se încearcă cu disperare ca să îi judece, în continuare, după dispozițiile staliniste”, a mai spus Dan Puric.
Documentarul ne ajută să înțelegem faptul conform căruia capitalismul nu este o poveste romantic-moralizatoare cu greieri, furnici și stat de drept, ci una cu stăpâni, sclavi și deziderate ale marilor puteri impuse prin forța armelor, în care statul joacă un rol activ în demantelarea brutală a ordinii socio-economice precapitaliste și în instituirea și conservarea represiv-coercitivă a noii ordini economice.
“Ai auzit cum m-a strigat? ”Criminalul”. Omul de o blândețe deosebită și de o omenie îngerească era numit criminal, desigur, după cum era calificat prin sentintă: ”criminal de război”. În ce situație ingrată ne găseam amândoi și mai toți deținuții …
Mircea Vulcănescu: CE AŞTEPT DE LA ŞCOALĂ PENTRU COPIII MEI Articol publicat în numărul 69 (Octombrie 2014) al revistei Familia Ortodoxă
Mircea Vulcanescu, al treilea de la stanga la dreapta, la ASCR, anii ’20 interbelici Mircea Vulcanescu despre legionarism. Lamuriri Mircea Vulcanescu a fost, in opinia noastra, crestinul complet al veacului interbelic romanesc. A gandit pana la capat intr-o vreme a …
Asadar, procesul ICA in care a fost implicat Dan Voiculescu a luat sfarsit, ultimul complet de judecata transand pe repede inainte, intr-o vineri din luna august, in care mai toata lumea e in vacanta. Condamnarile sunt socante si fara precedent, …
Reprezentarea uneia din torturile la care a fost supus Mircea Vulcanescu Adevarul/ Pr. Marcel Radut: Repetata răstignire a Sfinţilor Închisorilor Comuniste – Martirul Mărturisitor Mircea Vulcănescu: „Să nu ne răzbunaţi!” Se rejudecă şi se condamnă public marile personalităţi culturale şi spirituale …
Petitieonline: Nu demolați statuia lui Mircea Vulcănescu! Aflu de la doamna Măriuca Vulcănescu, fiica unuia dintre cei mai strălucitori intelectuali interbelici români – Mircea Vulcănescu (născut în 1904, în București – decedat în 1952, în închisoarea din Aiud) – despre …
Reintregirea.ro: Decernare post-mortem a titlurilor de cetatean de onoare: Arhimandritului Justin Parvu, preotului Ilarion Felea si savantului Mircea Vulcanescu, la Aiud Maine, 17 februarie, de la ora 11.00 la Primaria Municipiului Aiud va avea loc ceremonia de decernare post-mortem a titlurilor …
1931. Vrancea. Țăran român și coșciugul său (sursa foto) IrinaMonica: Despre Pungesti, țăranul român ca „purtător al crucii” și cel mai brutal atac din istorie la adresa sa Motto: „Iubiţi ţăranul român, care este purtătorul crucii!” (Horia Bernea) Gândindu-mă la ceea ce …
Lumea monahilor: Neomartirii comunismului. Dialog cu Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi cu Sorin Lavric, scriitor Pe 31 august Biserica Romano-catolică l-a beatificat pe prinţul Vladimir Ghica născut la Constantinopol într-un sfârşit de …
DE CE NU NE CANONIZAM MARTIRII? Inregistrarea emisiunii Panorama de duminica, 1 septembrie – Antena 3, realizata de Oana Stanciulescu, invitati: presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, Octav Bjoza; Marius Ghilezan, redactor sef Bookiseala.ro; Razvan Zamfir, redactor-sef Ghimpele. Tema: De ce …
Roxana Iordache: O ZI CRUCIALĂ PENTRU ROMÂNI, IGNORATĂ. ROG SF. SINOD AL B.O.R. SĂ DECIDĂ CRUCE ROŞIE PENTRU SĂRBĂTOAREA SFINŢILOR BRÂNCOVENI Sfinţii Brâncoveni au fost martirizaţi în zi de Adormirea Maicii Domnului, acum 299 de ani. De aceea, Sf. Sinod al Bisericii …
Am semnalat anterior (Blogul ActiveWatch ataca Razboi intru Cuvant: “VREAU RAZBOI, FARA SCRUPULE, FARA MILA”. Revista băsistă Kamikaze: “SOLUTIA CU CRESTINII HOMOFOBI: VIOLENTA, NU ARGUMENTE!”) dezlantuirea extrem de agresiva a unui oarecare activist Cornel Vilcu – de la o organizatie de …
Colonizarea culturală a României/ Familia Ortodoxa nr. 46 Am văzut, în numărul trecut, cum a fost pusă la colț și ”disciplinată” Biserica de elita modernizatoare a României în sec. XIX și la începutul sec. XX. Arătam acolo că fenomenul de …
Lumea fierbe in jurul nostru, dar acest lucru e prea putin, se pare, pentru a ne misca din usuratatea cu care ne traim istoria – atat istoria mare, a neamului, cat si pe cea “mica”, a propriei noastre vieti. Sa …
Jurnalul: Marius Oprea: “Avem şanse să găsim rămăşiţele lui Mircea Vulcănescu!” Istoricul Marius Oprea face ce şi-a propus. Cât a condus Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a indentificat, practic, victime ale sistemului totalitar, a aflat nume de torţionari şi criminali …
