Țara nedreptatii sistematice. JUDECATORII CARE AU ACHITAT-O PE MARIANA RARINCA CONTESTATI DE DNA. Evolutii halucinante, contorsionari morale, actiuni de intimidare. MECANISMUL DE EXECUTII PUBLICE: activisti – jurnalisti – institutii de forta

31-05-2015 24 minute Sublinieri

momentul_retinerii

  • Hotnews:

DNA cere anularea deciziei magistratilor in cazul Rarinca. Procurorii sustin ca un judecator ar fi fost incompatibil

Directia Nationala Anticoruptie cere anularea deciziei magistratilor in controversatul caz al Marianei Rarinca, femeia acuzata de santaj de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, informeaza Stirile TVR. Potrivit sursei citate, procurorii au formulat o cale extraordinara de atac, contestatia in anulare, pe motiv de incompatibilitate. Ei sustin ca unul dintre membrii completului care a decis achitarea Marianei Rarinca era incompatibil. Este vorba de judecatoarea Risantea Gagescu.

De remarcat ca DNA a facut cererea dupa finalul procesului, fara sa fi cerut recuzarea judecatoarei respective cand a fost stabilit completul de judecata.

Anul trecut, judecatoarea Risantea Gagescu a candidat pentru un post la Inalta Curte de Casatie si Justitie si a fost respinsa de o comisie de la CSM din care facea parte si sefa Inaltei Curti, Livia Stanciu, relateaza Stirile TVR.

In cadrul acelui interviu, cele doua judecatoare au avut un schimb dur de opinii juridice, dupa ce judecatoarea candidata Risantea Gagescu a afirmat ca nu se oboseste sa faca cercetare judecatoreasca si sa administreze probe si ca mai bine achita un inculpat daca nu este suta la suta sigura de vinovatia lui.

Cazul Mariana Rarinca

Saptamana trecuta, un complet de la Curtea de Apel Bucuresti, format din judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, a decis definitiv achitarea Marianei Rarinca, femeia din Galati acuzata ca ar fi santajat-o pe Livia Doina Stanciu. Curtea de Apel a admis apelul femeii, dupa ce aceasta fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare.

Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu, presedintele ICCJ.

In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenintat-o pe Livia Stanciu, cu darea in vileag a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul acesteia.

Potrivit DNA, in schimbul nedivulgarii catre presa a acestor informatii, presupus compromitatoare, Mariana Rarinca i-a pretins sefei ICCJ suma de 20.000 de euro.

“Amenintarile cu divulgarea catre presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vatamate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensatie pentru ‘datorii’ platite de inculpata in numele sotului persoanei vatamate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vatamata a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenintat-o pe persoana vatamata cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vatamata si familia acesteia”, arata DNA la 1 iulie.

Procurorii mai sustineau ca faptele pe care femeia intentiona sa le divulge cu privire la Livia Stanciu si la membrii familiei acesteia sunt imaginare, intrucat nici sefa ICCJ, nici sotul acesteia nu au avut si nu au vreo datorie fata de Mariana Rarinca.

Schimbul de replici de la CSM intre sefa ICCJ si judecatoarea Gagescu, invocat de DNA in contestatia in anulare in cazul Marianei Rarinca

Schimbul de replici dintre sefa ICCJ, Livia Stanciu, si judecatoarea Risantea Gagescu de la interviul CSM pentru promovarea la Instanta Suprema este invocat de Directia Nationala Anticoruptie in contestatia de anulare formulata in cazul Marianei Rarinca, au declarat pentru Agerpres surse judiciare. 

DNA a depus la Curtea de Apel Bucuresti o contestatie in anulare in dosarul in care a fost achitata Mariana Rarinca, femeia care a fost acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu.

CAB urmeaza sa judece contestatia in anulare pe data de 24 iunie.

DNA invoca in demersul sau art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedura penala, respectiv incompatibilitatea judecatorului Risantea Gagescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedura penala, in sensul ca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului ar fi putut fi afectata.

In acest sens, procurorii anticoruptie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia sedintei publice a plenului CSM, intre sefa ICCJ, membru de drept al Consiliului, si judecatorul acestei cauze – Risantea Gagescu, care a candidat pentru functia de judecator la Sectia penala a Instantei Supreme, atasand transcrierea si inregistrarea audio-video a interviului.

Aceleasi surse au aratat ca dialogul direct dintre cele doua a fost pe subiectul ce intelege judecatoarea Risantea Gagescu prin eroare judiciara, discutia plecand de la situatii ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecatoarei respective au parut confuze in raport cu eroarea judiciara si cazurile de casare, pe care le confunda si creeaza ideea clara ca o solutie de achitare este rezultatul erorii judiciare:

“Stanciu Livia: … Da, asta va intrebam: ce intelegeti prin eroare judiciara dvs? Ca sa inteleg si eu… 
Gagescu Risantea: Ma scuzati, nu m-am referit la calea extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu gresit. 
Stanciu Livia: Sau invers. 
Gagescu Risantea: Sau invers – condamnarile. Deci este singura… dar foarte rar, cred ca sunt situatiile foarte rare. Numai atunci as face opinie separata…”. 

Procurorii mai sustin, precizeaza sursele citate, ca judecatoarea a dispus la al doilea termen de judecata (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, in sensul daca insista in solicitarea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de santaj in cea de hartuire, desi aceasta a formulat o cerere scrisa care a fost depusa la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, in sentinta de achitare, instanta nu s-a mai pronuntat pe cererea de schimbare a incadrarii juridice, fie in sensul admiterii, fie in sensul respingerii.

La acelasi termen de judecata, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului in raport cu martorul Conrad George Olaru, care si-a schimbat in cursul judecatii declaratiile si fata de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru marturie mincinoasa la 17 decembrie 2014, insa cererea a fost respinsa de catre instanta ca neconcludenta cauzei.

Un alt argument adus se refera la faptul ca Risantea Gagescu a dispus, la acelasi termen, efectuarea unei adrese catre Livia Stanciu pentru ca aceasta sa formuleze precizari cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice, motivat de faptul ca potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, desi potrivit dispozitiilor citate era necesar a fi citata cu mentiunea daca intelege sa depuna plangere prealabila.

DNA considera ca prin acestea judecatoarea respectiva s-a antepronuntat si ca avea deja formata convingerea cu privire la solutia pe care intentiona sa o dispuna in cauza.

Mariana Rarinca, femeia acuzata de DNA ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a fost achitata saptamana trecuta de judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti, decizia fiind definitiva.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, dupa ce aceasta fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare. […]

Actiunea prin care procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi forteaza anularea deciziei de achitare a Marianei Rarinca – femeia tinuta degeaba 191 de zile in puscarie – este doar o incercare disperata de a spala imaginea oricum patata a presedintei Inaltei Curti, Livia Stanciu, si de a amana eventuala tragere la raspundere a procurorilor si judecatorilor partasi la abuz. Argumentul pe care mizeaza parchetul anticoruptie in cererea sa – lipsa de impartialitate a judecatoarei Risantea Gagescu (foto) de la CAB, cea care a condus completul care a declarat-o nevinovata pe Mariana Rarinca in dosarul deschis la plangerea de santaj a sefei ICCJ – este, asa cum vom arata, doar un pretext pentru a ataca hotararea judecatoreasca. Mai ales ca partea vatamata – in speta, Livia Stanciu – ar fi trebuit sa fie prima care sa acuze partinirea Risantei Gagescu daca ar fi apreciat ca intre ea si aceasta a existat vreun conflict in trecut, fapt care nu s-a petrecut. De asemenea, in situatia in care ar fi avut suspiciuni privind lipsa de impartialitate a presedintei completului care a achitat-o pe Mariana Rarinca, procurorii DNA ar fi trebuit sa o recuze pe Risantea Gagescu in timpul apelului; or, nici acest lucru nu s-a intamplat, “partenerii de nadejde” ai Liviei Stanciu fiind mai degraba preocupati sa ceara instantei sa ii aplice femeii nevinovate o pedeapsa cu executare, mai mare de 3 ani.

Directia Nationala Anticoruptie si-a intemeiat contestatia in anulare pe art.426 lit.(d) teza a II-a din Codul procedura penala, care spune ca “Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate“. Scenariul parchetului spune ca la baza pretinsului caz de incompatibilitate s-ar afla un schimb dur de replici intre sefa ICCJ Livia Stanciu si Risantea Gagescu, incident consumat in sedinta din 16 mai 2013 a Plenului CSM, in care judecatoarea de la CAB a fost audiata din postura de candidata pentru promovarea la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Intrucat nu a izbutit sa treaca de proba interviului, esec ce ar fi fost cauzat de opozitia Liviei Stanciu, dupa cum sustine parchetul, Gagescu s-ar fi razbunat pe sefa ICCJ dand o solutie favorabila Marianei Rarinca.

In realitate, inregistrarea audio-video a sedintei Plenului CSM (atasata cererii de contestatie in anulare) arata ca dialogul dintre Livia Stanciu si Risantea Gagescu, care nu a durat nici 1 minut, a fost unul cat se poate de normal, s-a purtat pe un ton civilizat, dezbaterea fiind una obisnuita in sedintele CSM. Risantea Gagescu a fost intrebata de presedintele CSM Adrian Bordea ce atitudine ar adopta intr-un complet colegial in cazul unei divergente, iar judecatoarea a incercat sa explice ca ar face opinie separata intr-un dosar in care probele conduc mai degraba spre o achitare, iar ceilalti membri ai completului sustin o solutie de condamnare. Livia Stanciu a intevenit in discutie, solicitandu-i candidatei sa spuna ce intelege ea prin eroare judiciara. Nimic mai mult.

Pe de alta parte, surse au declarat pentru Lumeajustitiei.ro ca un alt motiv de incompatibilitate invocat de DNA in contestatia in anulare ar fi acela ca judecatoarea Risantea Gagescu a respins in timpul procesului Marianei Rarinca mai multe cereri ale procurorilor. Si acesta ar fi, in opinia DNA, o dovada a lipsei de impartialitate.

Iata contextul discutiei si schimbul de replici dintre Livia Stanciu si Risantea Gagescu, la sedinta Plenului CSM din 16 mai 2013:

Risantea Gagescu: “Dupa ce analizez probele dosarului, dupa ce explic argumentele juridice celor doi colegi, exista posibilitatea ca eu sa ii determin pe ei sa imbratiseze punctul meu de vedere, sau ei ma determina pe mine sa imbratisez punctul lor de vedere. Nu este nici o problema, voi imbratisa opinia lor…

Adrian Bordea: “Nu ati fi dispusa sa faceti opinie separata?

Risantea Gagescu: “In ceea ce priveste opiniile separate, cred ca… sunt sigura ca la Inalta Curte acestea ar trebui sa fie foarte putine“.

Adrian Bordea: “Da, dar stiti ca in materie penala lucrurile sunt mai, sunt mai…

Risantea Gagescu: “In materie penala, as face opinie separata numai in conditiile in care eu vad intr-un dosar ca este eroare judiciara“.

Adrian Bordea: “Ar fi eroare judiciara din partea celorlalti doi colegi?

Risantea Gagescu: “Nu. In dosar, probele ma conving ca este o eroare judiciara“.

(mai multi membri ai CSM vorbesc in acelasi timp)

Risantea Gagescu: “Da, da, cand exista o eroare judiciara in dosar… Judecatorul are obligatia sa slujeasca legea“.

Livia Stanciu: “Ce intelegeti prin eroare judiciara?“.

(mai multi membri ai CSM vorbesc in acelasi timp)

Risantea Gagescu: “Da, achitare. Cand exista o eroare judiciara…

Livia Stanciu: “Da, eu asta va intrebam, ce intelegeti prin eroare judiciara dumneavoastra? Ca sa pot sa inteleg si eu“.

Risantea Gagescu: “Da… Ma scuzati, nu m-am referit la o cale extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate ca nu m-am exprimat eu gresit“.

Livia Stanciu: “Sau invers“.

Risantea Gagescu: “Sau invers, sau invers, spre condamnare.

Livia Stanciu: “Am inteles“.

Risantea Gagescu: “Deci, este singura, dar foarte rar, cred ca sunt situatiile destul de rare. Numai atunci as face o opinie separata“.

Livia Stanciu: “Am inteles“.

Adrian Bordea: “Apreciati ca o eroare judiciara ar fi si o hotarare care nu a ramas definitva“.

Risantea Gagescu: “Nu“.

Contestatia lui Kovesi a ajuns la unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o in arest pe Mariana Rarinca: judecatoarea Cristina Craiu

Oficiali ai Curtii de Apel Bucuresti au dezvaluit pentru Lumeajustitiei.ro numele celor doi judecatori de la Sectia a I-a penala care vor analiza, la 24 iunie 2015, admisibilitatea contestatiei prin care DNA cere anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca. Astfel, alaturi de judecatoarea Mihaela Nita, din complet face parte si unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o in arest preventiv pe Mariana Rarinca in perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014. Este vorba despre Cristina Carmen Craiu, judecatoarea care, la 8 iulie 2014, a respins contestatia formulata de Mariana Rarinca impotriva incheierii din 3 iulie 2014 a judecatorului Andi Malaliu, de la Tribunalul Bucuresti, mentinand-o astfel in arest pe femeia acuzata pe nedrept de santaj. Cristina Craiu are insa obligatia de a se abtine de la judecarea cererii DNA, data fiind suspiciunea mai mult decat rezonabila ca are un interes personal in dosar. Decizia din 8 iulie 2014 – prin care Craiu i-a respins Rarincai Mariana contestatia impotriva masurii arestarii preventive – s-a dovedit a fi o solutie nelegala odata cu achitarea femeii, astfel ca judecatoarea este evident tentata sa admita contestatia in anulare a parchetului, numai in acest fel putand infirma nelegalitatea propriei solutii. De altfel, prezenta oricarui judecator care s-a pronuntat pe arestarea Marianei Rarinca in completul care va examina cererea DNA, indiferent daca se numeste Cristina Craiu sau altcumva, este vadit incompatibila cu rigorile Art.6 par.(1) din Conventia europeana a drepturilor omului.

Prezentam minuta Incheierii din 08.07.2014 a judecatoarei Cristina Craiu:

Incheierea nr. 466 din 8.VII.2014 – In temeiul art.205 Cod procedura penala respinge, ca nefondata, contestatia formulata de inculpata RARINCA MARIANA impotriva Incheierii de sedinta din camera de consiliu din data de 3 iulie 2014 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala. In temeiul art.275 alin.2 Cod procedura penala obliga pe contestatoare la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata In sedinta publica, azi, 8 iulie 2014. Document: Incheiere – masuri preventive (faza de UP) 466/2014 08.07.2014“.

Dosarul „Livia Stanciu vs. Mariana Rarinca” a generat un adevărat tsunami în Justiţie. Motivul pentru care se încearcă, totuşi, muşamalizarea acestui caz este faptul că Livia Stanciu riscă o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 5 ani pentru „inducerea în eroare a organelor judiciare”, potrivit art. 268 din Noul Cod penal.

Zilele trecute, Mariana Rarinca a anunţat că achitarea sa de către Curtea de Apel Bucureşti după ce a fost acuzată de şantaj la adresa Liviei Stanciu, preşedinta ÎCCJ, nu o face să renunţe la acţionarea în judecată a celor care au obligat-o să stea 191 de zile în puşcărie, deşi, cum s-a dovedit în instanţă, era nevinovată.

Livia Stanciu poate fi acuzată de inducerea în eroare a organelor judiciare

Pentru cei care se întreabă de ce a riscat Livia Stanciu să declanşeze acest scandal care poate duce la pierderea funcţiei sale şi chiar la scoaterea din rîndul magistraţilor, precizăm că domnia sa ştia foarte bine că, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod penal, infracţiunea de „DENUNŢARE CALOMNIOASĂ” nu mai există, întrucît a dispărut odată cu dezincriminarea infracţiunii de calomnie.

Totuşi, Noul Cod Penal al României păstrează sub altă formă denunţul calomnios împotriva cuiva, sub titlul„INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE”, prevăzut la art. 268. Să vedem mai întîi textul acestui articol, urmînd apoi să analizăm dacă există la dosarul cauzei elemente care să se încadreze în prevederile art. 268 din Noul Cod Penal:

Sînt aici trei chestiuni care trebuie să fie lămurite:

1. Trebuie să existe o sesizare penală în care o persoană să fie acuzată că a comis o faptă, ştiind că aceasta nu este reală. În „Dosarul Rarinca”, ştim că există o asemenea Plîngere, depusă de Livia Stanciu în data de 6 iunie 2014 la DNA, căreia i s-a dat imediat curs. În această plîngere, aşa cum se scrie în Rechizitoriul cauzei, Livia Stanciu o acuza pe Mariana Rarinca, fosta secretară a soţului său, Andrei Stanciu, că „a ameninţat-o cu darea în vileag către presă a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru persoana vătămată şi pentru soţul acesteia, dacă persoana vătămată nu îi remite suma de 20.000 de euro, faptă săvîrşită în scopul obţinerii de către inculpată în mod injust a unui folos patrimonial”. Odată cu achitarea Marianei Rarinca, instanţa a constatat prin sentinţă definitivă că fapta nu s-a comis. Chiar documentele de la dosar, inclusiv probele obţinute prin folosirea martorului sub identitate protejată, arată că Mariana Rarinca nu a solicitat de la Livia Stanciu decît sumele datorate de familia acesteia în perioada în care era angajată prin contract! Cu alte cuvinte, condiţiile prevăzute al art. 268, al. 1 par a fi îndeplinite întrucît chiar şi în mesajele SMS de la dosar se vede că Livia Stanciu era informată în mod repetat despre ce reprezintă suma solicitată, care nu era de 20.000 euro, aşa cum se scrie în Plîngere, ci aproximativ suma de 2.400 euro. Deci Livia Stanciu ştia că acuzaţia sa era nereală! Pedeapsa prevăzută de al. 1 este „închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”!

2. La dosar există însă declaraţia martorului Radu Stanciu, fratele soţului şi cumnatul Liviei Stanciu, care declară că Mariana Rarinca i-ar fi spus că preşedinta ÎCCJ i-ar datora suma de 20.000 euro, sumă care nu rezultă din nici o altă probă. De menţionat că şi Rechizitoriu se consemnează că martorul spune că această sumă este „compensaţie pentru datorii plătite în numele lui Stanciu Andrei”! Cu toate acestea, şi procurorii şi judecătorii primei instanţe n-au ţinut cont de această precizare, ci au interpretat că suma ar reprezenta un folos patrimonial în vederea şantajului! Dacă se va dovedi că aceste probe au fost ticluite, ele ar putea duce la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la al. 2 al art 268, care face ca pedeapsa să fie alta, adică „închisoare de la 1 an la 5 ani”, fără varianta amenzii!

3. Livia Stanciu ar fi putut să scape de acuzaţia de „Inducere în eroare a organelor judiciare”. Al. 3 al art. 268 îi conferea această variantă dacă, şi după ce depusese plîngerea, s-ar fi răzgîndit şi ar fi declarat că plîngerea sau probele sînt nereale. Totul, însă, trebuia făcut „înainte de reţinerea, arestarea sau punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a făcut denunţul sau plîngerea”. Din dosar ştim însă că urmărirea penală a început chiar în ziua depunerii Plîngerii (4.06.2014), Mariana Rarinca fiind apoi reţinută şi arestată în 10.06.2014. Cu alte cuvinte, singura variantă de a nu putea fi anchetată penal potrivit art. 268 nu mai există!

Dacă n-ar fi fost achitată, Mariana Rarinca risca 9 ani de închisoare

În spaţiul public au apărut şi teorii care vorbesc despre faptul că nu DNA ar fi avut competenţa de anchetare a Plîngerii Liviei Stanciu, ci DIICOT. De altfel, chiar Mariana Rarinca se întreba la emisiunea „Sinteza zilei” de ce îi este aplicată şi prevederea art 13, ind. 1 din Legea 78/2000. La acestă nelămurire a contribuit şi judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, care a scris pe blogul său şi a susţinut şi la TV că Livia Stanciu n-ar fi depus Plîngerea în calitate de preşedintă a ÎCCJ, ci doar de simplu cetăţean!

Să lămurim lucrurile. În Rechizitoriul acestui dosar se precizează: „Rarinca Mariana, cercetată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de ŞANTAJ, prevăzută de art. 207, alin. 2 şi alin. 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 13, ind. 1 din Legea 78/2000. Iată ce conţine art. 207 din Noul Cod penal:

Se observă că pedeapsa pentru infracţiunea de şantaj, aşa cum este prevăzută la al. 3, este „închisoarea de la 2 la 7 ani”! Numai că Marianei Rarinca i se aplică şi prevederile art. 13, ind. 1 din Legea 78/2000, care îi măreşte pedeapsa cu o treime, ducînd maximul peste 9 ani de închisoare! Dar ce prevede acest înspăimîntător art. 13 indice 1, de care se teme, pe bună dreptate, Mariana Rarinca? Iată-l, împreună cu art. 1 din Legea 78/2000 la care face trimitere:

Aşadar, Livia Stanciu, ca magistrat cu multă experienţă, ştia foarte bine în momentul depunerii plîngerii împotriva fostei secretare a soţului său că femeia ar putea lua peste 9 ani de închisoare: 7 ani pentru şantaj plus 2 ani şi 3 luni pentru că persoana vătămată avea o funcţie publică în cadrul unei autorităţi publice! Aşa se explică de ce nu a trecut în plîngere suma de 2.400 euro, pe care o datora femeii, ci suma ireală de 20.000 euro. De altfel, potrivit unei declaraţii recente,procurorul de şedinţă a cerut instanţei pedeapsa maximă pentru Mariana Rarinca, adică de 9 ani şi 3 luni!

Văzînd aceste texte de lege şi consultînd Rechizitoriul cauzei, se vede cu ochiul liber chiar şi de către un nespecialist că datele arată că Livia Stanciu nu a depus plângerea în calitate de simplu cetăţean, cum bate cîmpii judecătorul Cristi Dănileţ, ci în calitate de „persoană cu funcţie publică în cadrul unei autorităţi publice”, altfel nu s-ar fi aplicat prevederile art. 13.1 din Legea 78/2000! În aceste condiţii, apare întrebarea: nu ştia acest lucru judecătorul Cristi Dănileţ, membru CSM, sau toată dezinformarea sa de pe blog şi de la TVR avea scopul de a muşamaliza acest caz chiar înainte ca el să fie discutat în CSM? Şi, una peste alta, nu este gestul său o ante-pronunţare care îl face incompatibil cu prezenţa sa între cei care vor judeca la CSM conotaţiile acestui scandal?

Cînd încheiam articolul, aflu că DNA a introdus contestaţia în anulare faţă de sentinţa de achitare pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. O decizie cît se poate de proastă, care va amplifica şi mai mult scandalul declanşat deja. Vă daţi seama ce presiune este pe judecătorii care vor primi spre judecare această solicitare a DNA? Nu era oare mai simplu ca Livia Stanciu să ceară scuze Marianei Rarinca şi să-i returneze femeii datoria pe care o are? Se pare însă că exact teama de eventualele consecinţe despre care am scris mai sus îi determină pe cei care au instrumentat acest caz să ia măsuri pripite, ca nu cumva să ajungă ei înşişi în faţa judecătorilor.

Fostul judecător CSM Adrian Toni Neacșu a scris, pe pagina sa de Facebook, care este practica în CSM pe “o temă pe care se dă alarma”.  

“Într-o Cronică de la Consiliul Superior al Magistraturii, pe care nu o voi scrie probabil niciodată, aș spune că există o forță sinistră de reacție rapidă pe orice temă se dă alarma, din care fac parte cam aceleași persoane, instituții publice, instituții de presă, diplomați și așa ziși reprezentanti ai societatii civile.

Se lucrează coordonat, sub o comandă unică, întotdeauna pe aceleași canale media și întotdeauna pregătind terenul pentru acțiuni judiciare în forță.

În deschidere este trimis pentru a pregăti terenul unul din fanfaronii fără egal ai sistemului judiciar, un saltimbanc care are singura misiune de a induce îndoiala și de a testa gradul de acceptabilitate din partea opiniei publice. Urmeaza jurnaliștii de salon, simbriașii fără onoare ai internetului și sfârșește prin a fi pus în mișcare mecanismul greoi dar nemilos al instituțiilor.

Ce se întampla zilele acestea am văzut de nenumarate ori din interior în ultimii ani. Pentru mine lucrurile sunt clare, s-a dat semnalul, clovnul a fost trimis la televiziuni, jurnaliștii au fost asmuțiți, urmeaza execuțiile sumare ale sistemului”,  scris fostul judecător al CSM, Adrian Toni Neacșu.

Lumeajustitiei.ro solicita asociatiilor profesionale ale magistratilor si judecatorilor din tara sa analizeze daca nu este cazul sa se declanseze din nou o procedura de revocare a lui Cristi Vasilca Danilet (foto) din CSM, care in loc sa apere independenta Justitiei pune la stalpul infamiei victima unei erori judiciare, compromitand prin aceasta nu doar imaginea CSM, ci si a Justitiei in ansamblul sau. Disperat sa o spele pe Livia Stanciu in scandalul “Rarinca Gate”, judecatorul Cristi Vasilica Danilet mai ca a scos-o vinovata pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ si achitata definitiv. Mai mult, Danilet, invitat joi seara 28 mai 2015 la TVR, a acuzat ca Rarinca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu in complicitate cu anumiti jurnalisti. Practic, in loc sa ceara sanctionarea procurorilor si judecatorilor care au tinut un om nevinovat 6 luni in spatele gratiilor, Vasilica Danilet a anuntat ca CSM va verifica toti magistratii implicati in acest caz, inclusiv judecatorii care au dat solutia de achitare.

Disperarea lui Vasilica Danilet si reactia furibunda a acestuia confirma practic faptul ca mafia de la varful Justitiei pune la cale executia judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti. Este o informatie facuta public si de jurnalistul Ion Cristoiu:

Miercuri, 27 mai 2015, ma intrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecatorii care au indraznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi inhatati de Binomul SRI-DNA?! N-au trecut nici doua zile de la aceasta intrebare si raspunsul se conturează deja: Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrala a Statului de Drepti, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecatori. Deocamdata e doar pregatirea psihologica. Mai ceva ca in perioada campaniei electorale, cand Binomul si-a reactivat toti adormitii din presa, din politica si din Justitie, rand pe rand jurnalisti nu numai de la site-uri care nu sunt altceva decat Unitati militare, dar si de la ziare si televiziuni de stiri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalaga, s-au napustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca”.

Revenind la Cristi Vasilica Danilet, prezentam cateva din declaratiile facute de acesta la emisiunea “Vorbeste liber” de la TVR. Comentariile va apartin.

Doamna Stanciu a actionat in calitate de persoana fizica si nu in calitate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Demersurile care s-au facut in dosar nu s-au facut de catre dumneaei ca presedinte de Curte Suprema, s-au facut de dumneaei ca persoana vatamata. Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze”.

(…)

Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga.

(…)

Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?

Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.

Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?

Nu, nu, nu… Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange…

Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta…

Dar eu de unde sa stiu?

Moderator: Doamna este achitata…

In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? Pentru ca e clar ca sunt subiectiv in cauza pe care eu o initiez, dar pana la urma asta e rostul Justitiei, nu sa-mi dea dreptate, problema era daca ii dadea dreptate doamnei Stanciu, sau mie, sau altora. (…) Ea a actionat in calitate de persoana care tocmai sesizase organele de urmarire penala ca s-a comis o infractiune cu privire la ea. Ce era sa spuna in spatiul public, am sesizat organele de urmarire penala dar nu este infractiune? Si mie daca mi se intampla maine sa fiu palmuit sau batut pe strada, voi reclama si voi spune in mod public, am fost…s-a comis o infractiune impotriva mea”.

(…)

Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar… De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40”.

*Vedeti aici declaratiile judecatorului Cristi Vasilica Danilet

Atît pe cristoiublog.ro, cît și în Evz, am definit drept politicianist gestul lui Călin Popescu Tăriceanu de a-i cere lui Klaus Iohannis demiterea Liviei Stanciu și a Codruței Kovesi pentru abuzurile staliniste comise în cazul Mariana Rarinca.

Și cînd ziceam asta nu mă refeream doar la imposibilitatea constituțională a președintelui de a demite magistrați, ci la adevărul, cruntul adevăr, că pe  Tabloul de la Cotroceni îl doare fix în ramă de ce i s-a întîmplat unui cetățean al României  al cărei președinte se pretinde el a fi.

Viața de a doua zi, joi, 28 mai 2015, m-a confirmat.

Într-un text de pe Facebook, Klaus Iohannis respinge cererea lui Călin Popescu Tăriceanu.

Că o respinge n-ar fi nimic grav.

Grav e faptul că președintele zis și al tuturor românilor nu  arată un moment preocuparea față de situații precum cea a Marianei Rarinca, situații care nu sunt rare în Justiția noastră tot mai abuzivă.

Păi cum dracu să  măcăne măcar Klaus Iohannis în chestiunea RarincaGate, cînd:

Livia Stanciu l-a făcut președinte al României, amînînd în mod anticonstituțional judecarea Procesului de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis pînă după alegeri. Drept răsplată, prima vizită a lui Klaus Iohannis a fost la președinta ÎCCJ pentru a da semn Structurilor  că e, împreună cu capii Binomului SRI-DNA, partenera sa  de  președinție.

Și pentru ca amărîtul de Horia Georgescu, fostul șef al ANI, să nu se întrebe cu voce tare cum de a  ajuns președinte Incompatibilul, Binomul SRI-DNA, sprijinit de ÎCCJ, aflată în proprietatea Liviei Stanciu, l-a vîrît la zdup. Cum a vîrît-o și pe Elena Udrea, care a început să vorbească despre diversiunea prin care Structurile  și-au atîrnat în cuiul de la Cotroceni Tabloul preferat.

În fața valului de indignare stîrnit de nesimțirea cu care e tratat un abuz în statul nostru zis și de drept, Klaus Iohannis a fost asigurat de Noua Securitate că lucrurile se aranjează.

Spre stupoarea tuturor, Livia Stanciu nu numai că n-a schițat o scuză pentru ticăloșia de a trimite la pușcărie o nevinovată, pentru că așa a vrut coafura ei, dar mai mult a răspuns cererilor privind demisia de onoare cu un tupeu – rar întîlnit ar spune cei care nu știu că Livia Stanciu a fost timp de 9 ani o vajnică procuroare ceaușistă- obișnuit aș zice eu care știu cum se purta un procuror în Sistemul comunist. De ce a impus-o în 2009, peste voința CSM de atunci, Traian Băsescu, luptătorul anticomunist, președintă a ÎCCJ pe o fostă procuroare comunistă, ne va răspunde fostul președinte. Nu acum, ci atunci cînd va ajunge și el în spatiile gratiilor, ca și Mariana Rarinca. Spun asta, pentru că – se pare- politicienii noștri au nevoie de măcar o zi de arest preventiv pentru a înțelege ce înseamnă a ajunge la pușcărie pe nedrept.

Cum răspunde Livia Stanciu?

Cerînd CSM să ancheteze acest caz în care nu se știe vinovată?

Susținînd că n-a cerut DNA să comită abuzuri, ea adresîndu-se procurorilor ca simplu cetățean?

Nu.

Livia Stanciu, președinta celui mai important for de Justiției dintr-o țară membră a UE, răspunde declarînd că CSM îi va ancheta pe cei care susțin că ea trebuie să demisioneze!

De 25 de ani, de cînd urmăresc balamucul postdecembrist,n-am mai întîlnit un asemenea tupeu la un personaj public prins în ofsaid.

Ca să nu mai spun că n-am mai întîlnit un asemenea bătut peste fund, cu palma, în semn de sfidare de mahala a opiniei publice.

Pe ce se bazează tupeul Liviei Stanciu?

Nu numai pe faptul că Klaus Iohannis îi e dator vîndut.

Fără ea, Klaus Iohannis își pierdea și funcția de primar al Sibiului.

Ea se bazează și pe rolul cheie pe care-l joacă în răfuiala mafiotă poreclită luptă împotriva corupției.

Miercuri, 27 mai 2015, mă întrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecătorii care au îndrăznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi înhățați de Binomul SRI-DNA?!

N-au trecut nici două zile de la această întrebare și răspunsul se conturează deja:

Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrală a Statului de Drepți, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale  arestarea celor doi judecători.

Deocamdată e doar pregătirea psihologică. Mai ceva ca în perioada campaniei electorale, cînd Binomul și-a reactivat toți adormiții din presă, din politică și din Justiție, rînd pe rînd jurnaliști nu numai de la site-uri care nu sînt altceva decît Unități militare, dar și de la ziare și televiziuni de știri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalagă, s-au năpustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca.

Tot ceea ce compun  cei care au dat buzna din cazarmă la țipătul trompetei de alarmă are un singur scop:

Să  convingă opinia publică de la noi că:

Judecătorii care au achitat-o pe Mariana Marinca sunt parte, alături de aceasta, la o vastă afacere de corupție prin care corupții vor să blocheze   lupta împotriva corupției.
Toți cei care, ca mine, s-au ridicat împotriva unui abuz stalinist comis de persoane care se cred deasupra legii sunt în sluga borfașilor, vorba lui Dan Tapalagă.

Firește, aceleași personaje – de la controversatul Cristi Danileț pînă la matinala Ioana Ene Dogioiu – au scuipat în ochi pe oricine a încercat pînă acum să pună la îndoială deciziile Justiției. Ba mai mult, cum de cuteza cineva să sugereze doar, cu mîna la gură, speriat de ce a putut să-i treacă prin cap, că o sentință e cu cîntec, Gașca de la CSM se și sesiza și comunica, huruitor, că respectivul a afectat independența Justiției.

Acum, un complet de la Curtea de Apel a achitat o nevinovată. A dat o sentință, mă rog. Aceiași apărători ai dreptului Justiției de a da o sentință sar acum în bocanci, își trag uniforma și răcnesc împotriva sentinței.

Deja, Divizia Presă a Binomului SRI-DNA vorbește de o conspirație împotriva Justiției, de o punere la îndoială a statului de drept, de o lovitură de stat.

Argumente de sergenți majori mesianici pentru a-și justifica abuzurile staliniste,  de a căror nostalgie suferă!

Nu-i exclus ca toți cei care nu spunem altceva decît că Scandalul Rarinca trebuie să ducă la demisia de onoare a Liviei Stanciu să fim deja puși sub ascultare  de către SRI, cu mandat cerut și obținut pe loc de la ÎCCJ,  pe motiv că atentăm la siguranța națională.

În acest Scandal apărătorii Marianei Rarinca invocă sentința de achitare de la Curtea de Apel București pentru a semnala că o femeie nevinovată a stat șase luni în pușcărie. N-o cunosc pe Livia Stanciu. N-o cunosc pe Mariana Rarinca. Am o părere proastă despre Antena 3. Nu sînt un apropiat al site-ului Lumea Justiției, cel care a dus campania împotriva nedreptății căreia i-a căzut victimă Mariana Rarinca.

Am citit și răscitit documentele anchetei penale și ale procesului în primă instanță.

Au fost publicate pe Lumea Justiției.

Documentele, nu considerațiile lui Răzvan Savaliuc, nici predicile lui Mihai Gâdea, nici mărturiile victimei.

Trebuie să fii sau idiot sau colaborator al Noii Securități ca să nu vezi că totul pute.

Pute a conflict personal între două femei rezolvat de una dintre ele – Livia Stanciu – prin trimiterea celeilalte la închisoare din simplu motiv că una dintre ele e partenera de nădejde a DNA.

Graba cu care Mariana Rarinca a fost luată pe sus, încătușată și aruncată în pușcărie (5 zile după depunerea plîngerii penale!), ascunderea de către procuror a probelor, refuzul de a ține cont de documentele  prezentate de Mariana Rarinca în sprijinul tezei că e o pricină de bani, ținerea ei în arest preventiv și după ce a fost trimisă în judecată (în numai 20 de zile de la declanșarea anchetei) spun clar, fără echivoc, că e vorba de un incredibil abuz comis de Statul român de dragul unei singure persoane:

Livia Stanciu.

În plîngerea penală, Livia Stanciu invocă suma de 20.000 de euro ca sumă cerută de șantajistă de la ea.

În realitate, era vorba de 2.400 de euro.

De ce a pus Livia Stanciu 20.000 de euro și nu 2400?

Păi una e 2.400 și alta 20.000 de euro.

Pentru a dovedi că Mariana Rarinca e o șantajistă care vrea s-o stoarcă pe Livia Stanciu de 20.000 de euro, DNA angajează un agent provocator. Dîndu-se drept Livia Stanciu, acesta îi trimite SMS-uri prin care o tot întreabă despre ce sumă e vorba, în speranța că i se va răspunde: 20.000 de euro. Mariana Rarinca îi răspunde, printr-un SMS interceptat de SRI și trecut la dosar, că nu i-a cerut niciodată 20.000 de euro, că vrea doar datoria de 2.400 de euro. Orice procuror din lumea asta, din Burundi chiar, la o asemenea probă, mergea la Codruța Kovesi și-i spunea:

Șefa, nu merge! Femeia spune clar, chiar și la provocarea noastră, că nu i-a cerut 20.000 de euro. Hai s-o lăsăm Dracului! Spuneți-i dvs doamnei Livia Stanciu că nu merge.

Nu s-a întîmplat așa ceva.

Procurorii n-au ținut cont nici măcar de probele obținute de ei înșiși.

Au mers mai departe cu ancheta și cu solicitarea de arest preventiv chiar și după ce Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată.

Deși sînt un adversar al Codruței Kovesi, în acest caz principala responsabilă nu atît de condamnarea unei nevinovate, cît mai ales de compromiterea Justiției e Livia Stanciu.

Livia Stanciu e cea care a depus ceea ce se numea pe vremuri denunț calomnios.

Și nu din greșeală, ci dinadins, pentru a o trimite pe Mariana Rarinca la închisoare.

Dacă ne uităm un pic la Caz vom pricepe că e vorba de un conflict între două femei care-l depășește pe cel al pricinei de bani.

E mai mult decît curios că pînă la moartea soțului Andrei Stanciu, Mariana Rarinca a fost prietena familiei. Mai mult, în timp ce Livia Stanciu era la București, ea a rămas cu soțul acesteia la Galați. În 2009, Traian Băsescu, într-una din rătăcirile sale în materie de oameni, a impus-o pe Livia Stanciu președintă a ÎCCJ, împotriva opțiunii CSM. A fost atunci un mare scandal mediatic. Ar fi fost pentru Mariana Rarinca prilejul de a o șantaja pe Livia Stanciu. De ce n-a făcut-o?

Pentru că pricina dintre cele două n-are nici o legătură cu banii.

Are legătură cu Shakespeare.

Cum tot cu Shakespeare, geniul al iscodirii frustrărilor din sufletul unei femei, au legătură și arestarea Elenei Udrea  și arestarea Alinei Bica de către Codruța Kovesi.

Peste tot în lume în astfel de cazuri, Livia Stanciu își dădea demisia de onoare. Fie și pentru că a tîrît Justiția într-un Scandal compromițător.

Dacă ar fi șovăit, ar fi fost convinsă.

Nici vorbă de așa ceva la noi, deși orice minte lucidă spune că demisia de onoare a Liviei Stanciu ar fi benefică:

1. S-ar stinge imediat Scandalul.

2. Ar fi salvată și Codruța Kovesi.

3. S-ar întări încrederea în Justiție.

4. Ar reabilita-o și pe Livia Stanciu.

N-am nici o îndoială că Scandalul e folosit din plin de dușmanii Luptei împotriva corupției pentru a-și rezolva problemele lor cu Justiția.

Demisia de onoare a Liviei Stanciu ar tăia avîntul acestor forțe.

În locul acestui gest, absolut firesc din punctul de vedere al Rațiunii de stat, Binomul SRI-DNA escaladează abuzurile:

Judecătorii care au achitat-o pe Mariana Rarinca sînt terfeliți de ofițerii acoperiți din presă, CSM nu mișcă un deget, Klaus Iohannis sare în ajutorul Liviei Stanciu.

Se pune întrebarea?

Sînt idioți?

Nu, nu sînt idioți.

Sînt bandiți!

Un om normal s-ar întreba:

Bine, bine și ce dacă demisionează Livia Stanciu?

Trece ÎCCJ de partea corupților?

O iau razna judecătorii de la ÎCCJ?

Dispare independența Justiției?

Stă statul de drept din România într-o singură persoană?

Sînt întrebările puse de un om normal.

Binomul SRI-DNA nu și le pune.

Cum s-o sacrifice pe Livia Stanciu?

Întîi și-ntîi că e riscul ca ea să spună cum l-a făcut pe Klaus Iohannis președinte prin amînarea la ordinele ei a procesului.

Apoi, prin Livia Stanciu se rezolvă răfuielile politice mafiote prezentate drept luptă împotriva corupției.

Și totuși, mai ales după incalificabilul răspuns dat joi de fost procuroare comunistă, demisia de onoarea se impune și mai mult.

Dacă mă întreabă cineva ce se va întîmpla mai departe eu aș răspunde că Binomul SRI-DNA nu va da un pas înapoi.

A pus mîna pe cătușe și nu va renunța la ele în veci.

Dacă renunță, cătușele vor ajunge în mîinile  celeilalte grupări mafiote.

Multă lume jubilează că DNA a depus o contestație în anulare împotriva sentinței Curții de Apel București prin care Mariana Rarinca a fost declarată nevinovată, după ce a stat 191 de zile în arest preventiv. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, cere anularea sentinței, fiindcă o bănuiește pe judecătoarea Risantea Găgescu că ar fi vrut să se răzbune pe judecătoarea Livia Stanciu, care i-ar fi barat drumul spre ÎCCJ. Dacă această bănuială ar fi adevărată, pe judecătoarea Risantea Găgescu s-ar putea s-o pască excluderea din magistratură. Aș înțelege bucuria cu care au întîmpinat acest recurs cei care vor ca DNA să aibă dreptate, ținînd seamă de speranțele noastre că DNA va izbîndi în lupta sa cu balaurul marii corupții. Dar dacă te faci că nu vezi copacii din cauza pădurii, bucuria asta s-ar putea să se întoarcă împotriva noastră.

O primă întrebare. Procurorii DNA nu puteau s-o recuze pe Risantea Găgescu atunci cînd au aflat că face parte din completul de judecată? Au așteptat mai întîi sentința și de-abia după aceea și-au dat seama că judecătoarea avea motive să se antepronunțe în acest caz?

Ceea ce mi se pare mai greu de înțeles e că toți cei care se bucură de această contestație uită că Risantea Găgescu n-a fost singura care a declarat-o inocentă pe Mariana Rarinca. La fel ca ea a decis și celălalt judecător din acest proces, Damian Dolache, împotriva căruia DNA n-a găsit nici un motiv de contestare.

O a doua întrebare, pe care și-au mai pus-o și alții. După ce Livia Stanciu, judecătoarea de la ICCJ, a declarat că DNA și Înalta Curte sînt de aceeași parte a baricadei, n-ar fi trebuit ca CSM să ia dosarul Rarinca de la DNA și să-l dea altui parchet, care nu se află de aceeași parte a baricadei cu judecătoarea Livia Stanciu?

A treia întrebare. Cum au stabilit procurorii de la DNA că Livia Stanciu are dreptate, cînd a acuzat-o pe Mariana Rarinca de un șantaj prin care femeia i-ar fi cerut 20.000 de euro, sau o dă în vileag în presă, în timp ce Rarinca susține că nu i-ar fi cerut decît o datorie de nici 2.000 de euro spunîndu-i judecătoarei că, dacă nu-i dă banii, se va adresa presei? Dacă ăsta e șantaj, atunci toți cei care se adresează presei pentru a se plînge că datornicii lor nu le dau banii ar trebui să fie luați la cercetări de DNA.

A patra întrebare. Cînd CSM-ul, căruia i s-a adresat Mariana Rarinca, i-a clasat plîngerea femeii, nu s-a antepronunțat?

A cincea întrebare. Cînd Vasilică Dănileț a apărut la un post de televiziune pentru a explica de ce o decizie definitivă nu e definitivă, acest membru al CSM pe care confrații lui judecători l-au recuzat fără succes, nu s-a antepronunțat și el? N-a încercat Vasilică Dănileț să influențeze Justiția, cu această pledoarie de avocat al DNA și al Liviei Stanciu, înainte ca inspecția judiciară să se pronunțe?

O femeie stă 6 luni la pușcărie, fiindcă o judecătoare nu a vrut să-i plătească o datorie și a reclamat-o că a șantajat-o, când femeia cerea, de fapt, ce i se cuvenea. Se dovedește că femeia e nevinovată. O femeie ca oricare alta, care ar putea însă să fie mama voastră, sora sau soția. Grosul politicienilor încearcă să întoarcă moacele în altă parte, să se spele pe mîini.

Nu vă luați după interesații care încearcă să arunce asupra chestiunii nori de fumigene, au intenția să manipuleze, fie ca să-și justifice stelele de pe epoleți, fie din socoteli meschine, fie dintr-o cruntă prostie sau din incultură juridică. Femeia este nevinovată, a fost abuzată de sistem.

Cazul Mariana Rarinca ar trebui să scoată oamenii pe străzi, ca să se arate unor persoane că nu orice este permis, că aleșii n-au fost votați ca să se cufurească în pantaloni și să răstălmăcească evidențele după cum le convine, că au fost aleși și să apere cetățenii de samavolnicii, că n-ai voie să te joci discreționar cu viața celor de lângă tine.

Asta este România anului 2015, a nedreptății sistemice. Dar intelectualii cu vizibilitate tac, văd. Nu e treaba lor, ei protestează doar când sunt atinși în propriile interese ori hăulesc în grup împotriva creșterii părului pe pieptul melcilor. Nu e țara în care vreau să trăiesc. N-am cum să-mi exersez calmul când sistemul terorizează o femeie simplă. N-am cum să tac când nedreptatea e asimilată politicii statului.


Categorii

1. DIVERSE, Justitie, Noile totalitarisme, dictatura si reeducare, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “Țara nedreptatii sistematice. JUDECATORII CARE AU ACHITAT-O PE MARIANA RARINCA CONTESTATI DE DNA. Evolutii halucinante, contorsionari morale, actiuni de intimidare. MECANISMUL DE EXECUTII PUBLICE: activisti – jurnalisti – institutii de forta

  1. Un lucru tot e bun in toate astea: odata cu arestarea Elenei Udrea au inceput sa iasa la iveala lucrurile astea, monstrul de pe fundul apei. Stiam ca exista, dar nu prea ne era clar cum arata si cat de mare e.

    Nu raman rugaciunile fara efect. Pas cu pas, pas cu pas…

  2. Sistemul ermetic, ca o celula tipica unei miscari totaliare?

    „Daniel Morar şi Codruţa Kövesi au ermetizat sistemul“

    „Magistraţii sunt nişte oameni extrem de orgolioşi. Sunt puţini şi sunt atacaţi din toate părţile. Le sunt interzise foarte multe lucruri: […]

    Diferenţa din 2002, de pe vremea noastră, a PNA-ului, faţă de ce se întâmplă acum la DNA este următoarea: la noi, sistemul nu era ermetic. Existau foarte multe breşe. Daniel Morar şi Codruţa Kövesi au ermetizat sistemul. Înainte, sistemul avea breşe, nu aveai încredere să vorbeşti cu nimeni. Acum, cu cât îi ataci mai mult pe procurori, cu atât ei se strâng ermetic: «Suntem atacaţi, dar suntem împreună».Ca trupele militare care înaintează în bloc. Nu mai eşti lăsat singur în flash-urile ziariştilor. Acum, preşedintele ţării dă un mesaj, Codruţa Kövesi dă un mesaj, serviciile de informaţii dau mesaje, presa dă mesaje, Ambasada SUA dă mesaje.

    Sistemul reacţionează“. Alexandru Chiciu, fost procuror PNA

    http://adevarul.ro/news/societate/serial-e-mintea-procurorilor-anticoruptie-bucuriile-temerile-frustrarile-celor-i-au-incatusat-marii-corupti-1_556c7da8cfbe376e35d1cc67/index.html

    Sigur, trecem peste detaliul ca “flashurile ziaristilor” inseamna, practic, aducerea in fata opiniei publice a operatiunilor procurorilor.

  3. http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Fostul+sef+al+DNA+atac+la+SRI

    Daniel Morar, fostul şef al DNA şi actual judecător al Curţii Constituţionale susţine că Serviciul Român de Informaţii şi-a încălcat atribuţiile atunci când unul dintre reprezentanţii săi a vorbit despre activitatea justiţiei.

    „La fel cum o declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă”, spune Daniel Morar.

  4. Dar in acest conflict institutional, presedintele ales, alesul Klaus, el cam ce parere are?

    A, da, era sa uit: pai, ce parere sa aiba? Trebuie dizolvat Parlamentul! Cat de simplu, cat de democratic, cat de nemtesc!

  5. Pingback: “DOSARUL” PONTA si “ambasadele” care conduc colonia România folosind “ghioaga” binomului SRI-DNA/ PAS CU PAS IN “SARABANDA COINCIDENTELOR” CATRE DEMOLAREA COMPLETA A DEMOCRATIEI? | Cuvântul Ortodox
  6. Pingback: “DOSARUL” PONTA si “ambasadele” care conduc colonia România folosind “ghioaga” binomului SRI-DNA/ PAS CU PAS… IN “SARABANDA COINCIDENTELOR” CATRE DEMOLAREA COMPLETA A DEMOCRATIEI? | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: MONSTRUL BICEFAL SI BABUINIZAREA ROMANIEI. Cum s-a ajuns la o tara controlata de Servicii, Procurori si Ambasade/ PRINSI IN “CAMPUL TACTIC” AL SRI – reactii slugarnice ale CSM si ale ministrului Justitiei/ VAL DE DENUNTURI LA DNA/ SPRE U
  8. Pingback: SFARSITUL DEMOCRATIEI SI JUDICIAROCRATIA. Despre decizia Curtii Supreme din SUA de a generaliza CASATORIILE HOMOSEXUALE | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: JUSTITIA “STATULUI DE DREPT” ISI DA PE FATA MECANISMELE MAFIOT-TOTALITARE. Contestatia in anulare a DNA in cazul RARINCA a fost ADMISA | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: O JUSTITIE CA INTR-O TARA BANANIERA: obdienta fata de politia secreta si manipulare brutala a dosarelor. JUSTITIA RAMANE “CAMPUL TACTIC” AL SRI, VIA CSM/ Halucinantele malversatiuni din CAZUL RARINCA – o operatiune marca “BINOMULUI
  11. Pingback: COLAPSUL IMINENT AL SISTEMULUI SANITAR: medicii de la Spitalul Judetean de Urgenta din Buzau se pregatesc de DEMISIE IN MASA!/ CONDITIILE RUSINOS DE INUMANE DIN ARESTUL PREVENTIV SI PENITENCIARELE ROMANIEI. “Statul de drept” român, condamnat
  12. Pingback: Printre preferatii Ambasadei SUA, alaturi de Kovesi, Livia Stanciu, MRU: REMUS CERNEA/ “AMBASADELE” – PUTEREA REALA IN ROMANIA/ “CAMPUL TACTIC”: Procese pe baza de ANGAJAMENTE intre JUDECATORI si SRI/ MONICA MACOVEI a pierdut
  13. Pingback: O judecatoare acuza. Dana Gârbovan despre ABDICAREA DE LA DREPTURILE OMULUI SUB PRETEXTUL LUPTEI ANTICORUPTIE SI PERICOLUL LEGII BIG BROTHER/ Si anticoruptia ucide: in numele “PROFITULUI” si “PRIVATULUI” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare