TTIP. Desi Germania si Franta resping la nivel oficial PARTENERIATUL TRANSATLANTIC, negociatorul-sef al UE declara ca LIBERALIZAREA COMERTULUI dintre SUA si UE merge mai departe/ ADEVARATII ASISTATI SOCIAL: GUVERNUL CIOLOS FINANTEAZA MULTINATIONALELE

30-08-2016 13 minute Sublinieri

cal-troian-ttip

Totuşi, astăzi şi o veste foarte bună: tratatul TTIP dintre UE şi SUA, care ar fi consfințit preeminența corporațiilor în raport cu statele europene in chestiuni de drept comercial, a eşuat.

Reamintesc doar că principala susținătoare a acestui tratat abuziv este, la noi, fosta procuroare comunistă Monica Macovei, o unealtă veche a corporatocrației şi o vedetă politică între intelectualii neoliberali/băsişti din GDS sau proveniți din colegiul Noua Europă.

Guvernul francez a anunţat că va cere Comisiei Europene încetarea negocierilor asupra proiectului de Tratat de liber-schimb transatlantic (TTIP) la două zile după ce vice-cancelarul german, Sigmar Gabriel, a spus că respectivele negocieri “au eşuat”, pentru că “noi, europenii, nu trebuie să cedăm în faţă exigenţelor americane”. TTIP este o propunere a unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Amercii ce poate duce la liberalizarea a o treime din comerţul mondial, fapt ce ar crea milioane de locuri de muncă. Susţinătorii afirmă că acordul ar duce la o creştere economică multilaterală, în timp ce criticii spun că ar creşte puterea corporativă şi ar face să fie mai dificil pentru guverne de a reglementa pieţele de utilitate publică. SUA şi Uniunea Europeană negociază Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii de trei ani şi ambele părţi se aşteptau să ajungă la o concluzie în 2016, dar între parteneri există divergenţe în mai multe domenii, inclusiv agricultura. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două pieţe prin reducerea barierelor tarifare şi non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică şi standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.

“Franţa nu mai acordă sprijin politic acestor negocieri şi cere încetarea lor”, a declarat ministrul francez pentru Comerţul Exterior, Matthias Fekl, la postul de radio RMC, citat de “Les Echos”. Acesta a justificat decizia Franţei prin faptul că negocierile respective, purtate din partea UE de Comisia Europeană în numele statelor membre ale Uniunii, “suferă de un dezechilibru în favoarea părţii americane”. “Americanii nu ne oferă nimic sau doar nişte firimituri… ceea ce nu este normal în negocierile dintre aliaţi”, a spus Fekl, adăugând că “relaţiile actuale nu sunt la înălţime între Europa şi SUA”. “Trebuie oprite clar şi definitiv” şi reluate mai târziu, “pe baze bune”. Această poziţie a Franţei va fi exprimată cu prilejul unei întâlniri a miniştrilor Comerţului Exterior ce se va ţine luna această la Bratislava, capitală ţării ce deţine preşedinţia semestrială a Consiliului European.

Duminică, ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, social-democrat, a declarat că “negocierile cu SUA au eşuat de facto, chiar dacă nimeni nu vrea să admită acest lucru”. Potrivit lui Gabriel, care este şi vice-cancelar, după cele 14 runde de discuţii pe tema TTIP, cele două părţi nu au reuşit să cadă de acord asupra unui singur subiect din cele 27 de capitole care sunt discutate.

În replică, Bruxelles-ul insistă că negocierile pe tema acordului TTIP progresează.Comisia Europeană face progrese constante în negocierile care se derulează în prezent cu privire la TTIP. Chiar dacă discuţiile comerciale au nevoie de timp, procesul continuă. Ultima rundă de negocieri a avut loc la mijlocul lunii iulie la Bruxelles”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Negociatorul şef al Uniunii Europene pentru discuţiile cu SUA privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, Ignacio Garcia Bercero, a contrazis luni afirmaţiile ministrului german al Economiei. Întrebat dacă afirmaţiile făcute de Sigmar Gabriel sunt adevărate, Ignacio Garcia Bercero a răspuns: “Nu. Amintiţi-vă de ceea ce spunea Mark Twain”. Una din expresiile atribuite faimosului scriitor american este “zvonul despre moartea mea este exagerat”.

La cea de-a 14-a întâlnire ce a avut loc în luna iulie, la Bruxelles, pe masa tratativelor s-au aflat nouă documente conţinând propunerile europene. La începutul lunii octombrie va avea loc cea de a 15-a sesiune de negocieri americano-europene, în Statele Unite, pentru continuarea discuţiilor. Însă, au apărut probleme legate de agenda electorală a Franţei şi a Statelor Unite, ceea ce poate determina întârzieri, dar şi complicaţii legate de personalităţile ce vor ajunge la preşedinţie. Partidele de stânga din Europa (ministrul Gabriel din Germania este social-democrat) se arată inflexibile în privinţa condiţiilor incluse într-un acord de liber-schimb transatlantic. “Propunerile vice-cancelarului se aseamănă perfect cu declaraţiile mele de până acum… Ştim însă că există o dezbatere foarte dură în cadrul marii coaliţii germane şi că dna Cancelar (Angela Merkel, n.r.) se situează pe o altă poziţie decât cea a noastră”, a spus ministrul Fekl pentru “Le Monde”. Preşedintele Hollande şi premierul Valls şi-au exprimat în ultimele săptămâni opoziţia faţă de stadiul actual al negocierilor TTIP. Pentru majoritatea specialiştilor europeni în dosarul TTIP, relevă analiştii economici de “Les Echos”, este deja sigur faptul că o încheiere a acordului TTIP până la sfârşitul acestui an “este mai mult decât compromisă”.

DW: Adio, TTIP. Dar care ar fi alternative?

“O largă alianţă îndeamnă germanii să protesteze faţă de Parteneriatul Transatlantic de Liber Schimb TTIP (UE-SUA), dar şi faţă de acordul CETA (UE-Canada), în cadrul unei demonstraţii de amploare ce ar urma să fie organizată pe 17 septembrie la Berlin. La manifestare vor fi reprezentate numeroase ONG-uri, Biserica şi asociaţii sociale. Ba chiar şi partidul Alternativa pentru Germania (AfD) îşi manifestă intenţia de a li se alătura. Cu toate acestea, organizatorii demonstraţiei s-ar putea scuti de efort, iar oamenii ar putea rămâne la casele lor. Căci TTIP nu va deveni realitate. Cel puţin nu în viitorul apropiat.

Sigmar Gabriel este primul membru al cabinetului Merkel care a rostit “acest adevăr”, susţine DW, iar această declaraţie poate fi atribuit formaţiunii sale politice. “Căci Gabriel este şeful social-democraţilor şi mai ales aripa stânga a partidului se inflamează când vine vorba de TTIP şi CETA. Ministrul Economiei, care tocmai şi-a anunţat dorinţa de implementare a acordului deja negociat cu Canada, vrea să puncteze în faţa tovarăşilor de partid şi să le aşeze TTIP în bătaia puştii. Pură retorică de campanie electorală. Căci Gabriel vrea să-şi salveze pielea”, scrie Deutsche Welle. “Sigmar Gabriel pretinde că ar fi ministrul care luptă pentru locuri de muncă în Germania. Cu acest fals argument a sfidat orice rezerve antitrust şi a permis fuziunea lanţurilor comerciale Edeka/Kaisers-Tengelmann – decizie analizată, între timp, de către judecătorii celei mai înalte instanţe din Germania. Iar acum, ca ministru al Economiei într-una dintre cele mai importante ţări exportatoare ale lumii, să îngropi acordul cu unul dintre cei mai importanţi parteneri de afaceri, locurile de muncă se pare că nu mai sunt aşa de importante. Păi nu-i o ipocrizie?”, se mai spune în comentariul DW.

“SUA sunt în campanie electorală. Donald Trump este un adversar declarat al acordului şi nici Hillary Clinton nu s-a remarcat până acum cu cine ştie ce declaraţii pro TTIP. Dimpotrivă. Chiar şi dacă ar fi pentru parteneriatul cu europenii, Clinton ar trebui să ţină seama de reacţia multor susţinători ai rivalului său din partid, democratul Bernie Sanders.

Iar în acest punct ajungem, de fapt, la nucleul problemei. Mulţi americani, simpatizanţi ai lui Sanders, dar mai ales susţinătorii lui Trump, se consideră victime ale globalizării. În realitate, nici demonstranţii din Germania nu sunt contra Parteneriatului în sine, ci vor o formă de globalizare mai echitabilă. Căci, în actuala împrejurare, globalizarea a dus numai la câştigători şi perdanţi. Şi în multe ţări occidentale învinşii au fost lăsaţi să se descurce singuri. Lucrul acesta dă apă la moară populiştilor şi, pe de altă parte, duce la o creştere a protecţionismului. Iar producţia se va reîntoarce în ţările industrializate, unde dezvoltarea tehnologică permite, între timp, în anumite sectoare, producţie la preţuri mai mici chiar şi comparativ cu ţările cu un nivel de salarizare extrem de scăzut. Linii robotizate. De exemplu, producătorul de articole sportive Adidas nu-şi mai finisează încălţămintea în Vietnam, ci într-o fabrică din Germania, cu ajutorul roboţilor”, se arată în comentariul DW. Ce ar însemna lucrul acesta pentru ţările aflate în curs de dezvoltare şi pentru economiile emergente? Dar pentru marile ţări exportatoare ca Germania? “Hillary Clinton este cea care şi-a întrebat auditoriul de ce trebuie ca aparatura de înaltă precizie să fie de producţie germană, câtă vreme America are cei mai buni muncitori din lume.

TTIP a murit! Adversarii preconizatului parteneriat pot sărbători. Dar care ar fi alternativa? Pentru Europa cea aflată oricum în criză, un blocaj al pieţei ar fi cea mai proastă variantă posibilă”, este concluzia editorialului DW.

Scurt istoric

Barierele economice dintre UE şi SUA sunt deja relativ scăzute, nu numai datorită participării în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), dar şi datorită unor acţiuni mai recente, cum ar fi acordul UE-SUA Open-Skies şi eforturile depuse de Consiliul Economic Transatlantic. Bruxelles-ul susţine că realizarea unui acord comercial transatlantic ar putea duce la creşterea comerţului dintre ţările respective cu până la 50%. Însă relaţiile economice sunt uneori tensionate, existând dispute comerciale frecvente între cele două economii, multe dintre acestea aduse în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Anumite versiuni de zone de schimb liber transatlantice au deja fost propuse în anii 1990 şi mai târziu în anul 2006 de către cancelarul german Angela Merkel, în urma neînţelegerilor de la seria de discuţii Doha legate de comerţul mondial. Dar protecţionismul prezent de ambele părţi ar putea constitui un obstacol în calea unui acord ulterior. Acesta a fost propus pentru prima dată în 1990 când, la scurt timp după încheierea Războiului Rece, Comunitatea Europeană (12 ţări) şi SUA au semnat o “Declaraţie transatlantică.” Aceasta a solicitat menţinerea în continuare a NATO, precum şi pentru a summit-urile anuale, reuniunilor bianuale a miniştrilor de stat, precum şi întâlnirile frecvente între personalităţi politice şi funcţionari de rang înalt.
Având în vedere că nivelul taxelor vamale între Statele Unite şi UE sunt deja scăzute, Centrul Regatului Unit pentru Politica de cercetare economică estimează că 80% din potenţialele câştiguri economice din acordul TTIP depind de reducerea normelor duplicate dintre UE şi SUA pe diferite domenii, de la siguranţa alimentară la piese auto.

O evaluare economică realizată în martie 2013 de către European Centre for Economic Policy Research estimează că un astfel de acord global ar duce la creşterea anuală a PIB-ului cu 68-119 miliarde de euro în UE până în 2027 şi o creştere anuală a PIB de 50-95 miliarde de euro în SUA, pe acelaşi interval de timp. De asemenea, raportul estimează că o variantă redusă a acordului concentrată numai asupra tarifelor vamale ar genera o creştere anuală a PIB-ului în UE de 24 de miliarde de euro până în 2027 şi o creştere anuală de 9 miliarde de euro în SUA. În cazul în care aceste venituri sunt împărţite în mod egal între persoanele afectate de TTIP, “venitul anual suplimentar pentru o familie de patru persoane” s-ar majora cu “545 de euro în UE” respectiv “655 de euro în SUA”.

Unele propuneri pentru o zonă de liber schimb transatlantic îi poate include de partea americană pe membrii din Acordul Nord-American de Comerţ Liber (Canada şi Mexic) şi de partea europeană, pe cei din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). Mexicul are deja un acord de liber schimb cu EFTA şi UE, în timp ce Canada are unul cu EFTA şi negociază unul cu UE. Aceste acorduri ar putea fi puse în practică de un acord UE-SUA, mărind potenţialurile zonei de liber schimb.

Direcţiile comerţului

Bunuri

Servicii

Investiţii

Total

UE spre SUA

€260 miliarde €139.0 miliarde €112.6 miliarde €511.6 miliarde

SUA spre UE

€127.9 miliarde €180 miliarde €144.5 miliarde €452.4 miliarde

Ce înseamnă TIPP pentru România

Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström, a spus în 2015, într-o conferinţă, despre poziţia României cu privire la TTIP că 130 de oraşe şi localităţi din România exportă deja în SUA, iar peste 60% din exportatorii români peste ocean sunt IMM-uri, şi că parteneriatul Transatlantic ar ajuta toate aceste firme prin reducerea taxelor şi tarifelor de acces pe piaţa americană. “Multe companii româneşti exportă indirect în SUA, prin alte ţări. Produse româneşti, piese sau componente, ajung în alte ţări europene de unde pleacă apoi mai departe în SUA. Ar beneficia de pe urma TTIP”, a declarat Malmström.

Oficialul european a dat exemplu companii româneşti care exportă deja în SUA şi suferă de pe urma taxelor vamale, de la care mulţi dintre concurenţii lor sunt exceptaţi şi au astfel avantajul unor preţuri mai competitive. De asemenea, comisarul european a spus că există companii româneşti care vor să exporte în SUA, dar sunt descurajate de taxele vamale prohibitive, obstacol care ar putea să dispară prin TTIP.

“Antibiotice Iaşi este un lider global pentru muai multe medicamente cheie. Deja exportă în SUA şi în alte părţi ale lumii. TTIP poate ajuta pentru că, pentru a garanta cele mai ridicate standarde de siguranţă şi calitate, compania trebuie să urmeze un set de practici de producţie. Sunt aceleaşi în Europa şi SUA, dar inspectorii din SUA şi cei din UE nu îşi recunosc reciproc munca, deci compania trebuie să fie inspectată de două ori în acelaşi fel, pe aceleaşi standarde, ceea ce nu creşte siguranţa dar dublează costurile. TTIP ar elimina astfel de suprapuneri”, a mai spus Cecilia Malmström.

Un sondaj amplu realizat în rândul companiilor şi IMM-urilor din ţară a relevant care sunt interesele firmelor din România în acordul TTIP. Acestea vizează, conform Economica.net:

– Eliminarea tarifelor la exporturile de încălţăminte în SUA, care pot ajunge până la 37,5% în funcţie de tipul de produs;

– Eliminarea tarifelor la exporturile de produse ceramice în SUA, sector afectat puternic de concurenţa cu producătorii asiatici din cauza tarifelor mari, prohibitive, presupuse de accesul pe piaţa americană – între 8,5% şi 28%;

– Industria de software, engineering şi alţi prestatori de servicii din România doresc eliminarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detaşaţi în interes de serviciu;

– România consideră că are şanse să găzduiască centre de date pe teritoriul său, având în vedere anvergura industriei IT locale. Astfel, negociatorii români la TTIP vor încerca să obţină eliminarea eventualelor obligaţii de localizare a datelor la nivel naţional în alte state, măsuri care ar limita şansele de creştere a sectorului IT din România;

– Industria auto din România, de departe cel mai mare exportator, vrea ca standardele şi reglementările să fie omogenizate sau recunoscute reciproc între SUA şi UE, pentru a facilita accesul producătorilor de piese şi accesorii auto (dispozitive de iluminare, geamuri, ştergătoare de parbriz, pneuri, baterii, centuri de securitate, oglinzi retrovizoare etc.) pe piaţa americană;

– Industriile energo-intensive româneşti, în particular industria chimică, au probleme în a concura pe piaţa SUA din cauza energiei foarte ieftine de care beneficiază companiile americane din domeniu. Astfel, România vrea liberalizarea deplină a comerţului cu energie, în special cu gaz lichefiat (LNG), ceea ce ar duce şi la reechilibrarea preţurilor pe cele două maluri ale Atlanticului.

Negocierile pentru acordul comercial de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite au eşuat, iar vina ar aparține părți americane, a declarat duminică ministrul german al economiei.

Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministrul german al Economiei: „Potrivit evaluării mele, negocierile cu Statele Unite au eşuat de facto, deşi nimeni nu vrea să o recunoască. Au fost 14 runde de negocieri pentru 27 de capitole şi nu a existat nicio declaraţie comună. Iar asta se întâmplă pentru că Statele Unite, de exemplu, vor lucruri pe care le refuză Canadei. Statele Unite sunt furioase pentru faptul că noi, Uniunea Europeană, ajungem la o altă înţelegere cu Canada pentru că americanii nu au vrut asta. Nu trebuie să ne permitem să ne supunem propunerilor americanilor. În Europa avem modul nostru de a trăi împreună, iar principiul precauţiei, pe care l-aţi menţionat se înscrie aici şi este înscris şi în preambulul acordului cu Canada.”

Dar care sunt divergențele care nedepășite au dus la blocarea discuțiilor, trei ani de la demararea acestora, în iulie 2013 la Washington? Publicația franceză Les Echos identifică nu mai puțin de șase capitole majore unde părțile par a fi vorbit limbi diferite

Primul ar fi sectorul serviciilor. În timp ce europenii doresc excluderea serviciilor audiovizuale din discuții, Statele Unite vrea să exludă serviciile financiare, mai precis reglementarea acestora. Europenii au o concepție mai largă asupra a ceea ce înseamnă companie financiară, iar Statele Unite nu ar dori și o deschidere a pieții muncii.

Urmează achizițiile publice. Statele Unite privește cu reținere dorința europenilor de a avea acces la achizițiile publice din SUA la toate nivelele și impun o așa zisă anexă anti-corupție.

Divergențele se întâlnesc și în zona telecomunicațiilor. SUA se focalizează pe traficul de date și pe centrele de date, iar europenii își îndreaptă atenția spre serviciile în bandă largă.

În zona taxelor vamale, TTIP ar duce la eliminarea integrală a taxelor vamale pentru 97% din volumul schimburilor comerciale dintre părți, cu un procent de 87% reducere imediată. Sunt prevăzute perioade de tranziție cuprinse între trei și șapte ani însă se consideră că efectele pozitive sunt debalansate în sensul că americanii ar beneficia mai mult și mai repede de această eliminare a taxelor. Debalansarea ar fi și o consecință a insistenței SUA de a menține taxele vamale la exporturile europene de autoturisme timp de șapte ani.

Opinii diferite există și în privința măsurilor sanitare/fitosanitare și asupra agriculturii. În domeniul OMG (organisme modificate genetic) urmează să fie înființate echipe comune care să negocieze și să identifice în timp riscurile posibile. În domeniul viticulturii UE cere SUA să renunțe la 17 denumiri de vinuri folosite în SUA precum Chablis, Burgundy, însă SUA respinge cu putere propunerea UE.

Acordul a cărui negociere ar fi trebuit să se încheie în 2014 urma să aducă UE un surplus al PIB de 120 miliarde de euro, SUA un plus de 90 miliarde euro, iar restului lumii 100 de miliarde de euro. Acordul a fost întâmpinat însă și cu puternici critici, în special în Europa. Opozanții au acuzat o secretomanie nedemocratică în jurul discuțiilor privind TTIP. Ei au mai afirmat că adoptarea unui astfel de tratat ar elimina controlul public și legislativ în domeniile respective și ar întâri puterea marilor corporații.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM: “Anul trecut, valoarea ajutoarelor de stat pentru companiile cu capital străin a fost de 146 milioane euro, în timp ce susţinerea societăţilor româneşti a constat în finanţarea a zece proiecte ale Ministerului Economiei, cu circa 36 milioane de euro”
* Blănculescu: “Ajutorul de stat – una dintre măsurile cu cele mai bune rezultate”
Acordarea ajutoarelor de stat companiilor cu acţionariat străin este un subiect controversat, oamenii de afaceri români susţinând că statul, în timp ce finanţează multinaţionalele, nu îi sprijină pe antreprenorii autohtoni. Este cunoscut faptul că firmele străine ocolesc legea, transferându-şi profiturile în afara ţării, pentru a nu plăti în România impozite pe profit.
Recent, inspectorii Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) au verificat activitatea unei multinaţionale din domeniul farma şi au constatat un prejudiciu de 44,49 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro), cauzat bugetului de stat prin sustragere de la plata TVA.
 Acum, guvernul Cioloş a ales să sprijine un număr de şase mari companii private cu o sumă totală de 621 de milioane de lei, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care a selectat Pirelli, Arctic, Clariant Products, Robert Bosch, Safe Med International şi Alu Menziken, dintr-un număr de 36 de societăţi comerciale, pentru acordarea unor ajutoare de stat.
Cea mai mare sumă, de 163 milioane lei, urmează să fie primită de producătorul de electrocasnice Arctic, care va utiliza banii pentru realizarea unei noi fabrici de electrocasnice.
  “Ajutorul de stat este una dintre măsurile care au înregistrat cele mai bune rezultate, prin investiţiile realizate, tehnologiile dezvoltate, crearea de forţă de muncă etc.”, susţine consultantul economic Ionel Blănculescu.
Referitor la finanţările anunţate de MFP, domnia sa ne-a declarat: “Vorbim despre repartiţia pe acest an a finanţării din pachetul aferent perioadei 2014-2020. Este vorba despre un program naţional care se numeşte «Ajutor de stat», aprobat şi de Uniunea Europeană, prin care statul concură la realizarea unor obiective mari. Acum au fost deblocate fondurile pentru 2016. Criteriile pentru ca o companie să se încadreze pentru obţinerea unei finanţări de acest gen sunt dimensiunea resurselor umane şi dezvoltarea de echipamente”.
Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), a subliniat, recent, că, anul trecut, valoarea ajutoarelor de stat pentru companiile cu capital străin a fost de 146 milioane euro, în timp ce susţinerea societăţilor româneşti a constat în finanţarea a zece proiecte ale Ministerului Economiei, cu 160 milioane lei: “Trebuie să punem accent pe inovaţiile româneşti, pe industria româneas¬că şi să ieşim din producţia de buncăr (producţia de buncăr înseamnă că, în timp ce cifra de afaceri din Argeş este de două mai mare decât cea din Iaşi, contribuţia la PIB a judeţului Iaşi este dublă faţă de cea a judeţului Argeş). Capitalul românesc, care înseamnă 10-12 miliarde euro investiţii anuale în România, faţă de 2-3 miliarde – investiţiile străine – trebuie să devină o prioritate a preocupărilor noastre zilnice”.
Companiile cu capital românesc întâmpină mai multe probleme, având nevoie de intervenţia statului, consideră Cristian Pârvan.
La rândul său, Ionel Blănculescu susţine că acţionariatul nu reprezintă un criteriu în baza căruia firmele să obţină ajutor de stat. “Dacă îndeplinesc condiţiile, atunci şi companiile 100% româneşti pot obţine ajutor de stat. Nu contează tipul acţionariatului. De altfel, sunt firme autohtone cu acţiuni în societăţi off shore”, ne-a spus domnia sa.
Referitor la finanţarea celor şase companii de mai sus, reprezentanţii Ministerului de Finanţe au precizat, ieri, într-un comunicat: “Din 36 de proiecte de investiţii au fost selectate şase în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele şase cereri de acord pentru finanţare şi anunţate rezultatele finale”.
Cele 36 de companii au solicitat ajutor de stat pentru investiţii în valoare totală de 5,47 miliarde lei. Finanţarea solicitată s-a ridicat la un total de 1,98 miliarde lei, în condiţiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei, mai arată reprezentanţii MFP.
Aceştia menţionează că a început şi evaluarea proiectelor înscrise în schema de sprijin pentru noi locuri de muncă, adăugând: “Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele şase cereri de acord pentru finanţare şi anunţate rezultatele finale. (…) Punctajul s-a realizat pe baza criteriilor de evaluare prevăzute de HG nr. 807/2014: valoarea investiţiei, tipul investiţiei iniţiale, locaţia realizării investiţiei, rentabilitatea cifrei de afaceri (în cazul întreprinderilor în activitate), valoarea capitalului subscris şi vărsat (în cazul întreprinderilor nou înfiinţate)”.
În cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea creării de locuri de muncă, 22 de cereri au fost înregistrate de Ministerul Finanţelor Publice în perioada 8-22 august 2016, potrivit surselor citate. Acestea au precizat că, în baza respectivelor investiţii, ar putea fi create 3.653 de locuri de muncă, repartizate pe regiuni.
Evaluarea cererilor şi a documentaţiei necesare în prima etapă se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la data încheierii sesiunii.

Jianu, CNIPMMR: “Se constată acutizarea discrepanţei între capitalul autohton şi cel străin”
*  Guvernul pregăteşte un program de ajutor de stat destinat întreprinderilor cu capital românesc
Se constată acutizarea discrepanţei între capitalul autohton şi cel străin, evidenţiază Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa menţionează că această discrepanţă reiese din datele statistice, adăugând că, dintre primele 100 de firme exportatoare, doar trei sunt româneşti, ponderea capitalului străin în economie fiind de aproximativ 60%).
Florin Jianu ne-a declarat: În egală măsură, vorbim de excese administrative (controale fiscale diferenţiate şi discriminatorii cu privire la IMM-urile româneşti) sau de o lipsă de finanţare acută a companiilor autohtone. În acest context, se impune crearea unui program de ajutor de stat destinat investiţiilor IMM-urilor cu capital românesc în domenii strategice de dezvoltare, program care să permită un prag al investiţiilor accesibil IMM-urilor: două milioane de euro, cu o rată de finanţare-cofinanţare de 50%-50%. Măsura se va regasi în Programul de Guvernare al Mediului de Afaceri, program pe care îl vom lansa la începutul lunii septembrie, program în care protejarea capitalului autohton este unul din obiectivele pe care le solicităm guvernanţilor în perioada 2016-2020″.

*


Categorii

1. DIVERSE, America, Corporatism, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “TTIP. Desi Germania si Franta resping la nivel oficial PARTENERIATUL TRANSATLANTIC, negociatorul-sef al UE declara ca LIBERALIZAREA COMERTULUI dintre SUA si UE merge mai departe/ ADEVARATII ASISTATI SOCIAL: GUVERNUL CIOLOS FINANTEAZA MULTINATIONALELE

  1. Pingback: UN JAF COLOSAL IGNORAT DE ”STATUL DE DREPT”. MILIARDE DE EURO scoase ANUAL din România de multinationale, retailuri si banci prin inginerii financiare si offshoruri | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare