SFANTA SI MAREA VINERI a sfintelor si infricosatelor patimiri ale Domnului. RASTIGNIREA SI INGROPAREA LUI HRISTOS. Predica IPS Teofan la Denia celor 12 Evanghelii: “Sa nu participam la rastignirea lui Hristos prin faptele noastre”

18-04-2014 14 minute Sublinieri

***

***

Sfantul Ioan Gura de Aur:

Cuvânt la Cruce şi la tâlhar

CUVÂNT LA CRUCE ŞI LA TÂLHAR,

PENTRU A DOUA VENIRE A LUI HRISTOS

ŞI PENTRU A NE RUGA ADESEORI PENTRU VRĂJMAŞI

Astăzi Domnul nostru Iisus Hristos este pe Cruce şi noi prăznuim, ca să cunoşti că Crucea este praznic şi sărbătoare duhovnicească.

Mai înainte Crucea era lemn de osândire, iar acum s-a făcut lucru de cinste.

Mai înainte era semn de osândire, iar acum pricină de mântuire.

18. rastignirea 1

sursa: http://nastemarcel.webgarden.ro/menu/galerie/icoane-pe-lemn

Aceasta ni s-a făcut nouă aducătoare de nenumărate bunătăţi, ne-a izbăvit din înşelăciune, aceasta, întru întuneric şezând noi, ne-a luminat, aceasta, învrăjbiţi fiind noi cu Dumnezeu, ne-a împăcat, înstrăinaţi fiind ne-a împrietenit, departe fiind, aproape ne-a adus.

Aceasta este surparea vrajbei, întărire a păcii şi vistierie de nenumărate bunătăţi. Pentru aceasta nu ne mai rătăcim în pustietăţi, căci Calea cea adevărată am cunoscut-o.

Nu mai petrecem afară de curţile împărăteşti, că am aflat Uşa.

Nu ne mai temem de săgeţile cele aprinse ale diavolului, că am aflat Izvorul.

Nu mai sântem în văduvie, că am aflat Mirele.

Nu ne temem de lup, că avem pe Păstorul cel bun, “că Eu, sunt Păstorul cel bun”.

Nu ne cutremurăm de tiranul, că stăruim aproape de Împărat.

Şi pentru toate acestea prăznuim, săvârşind pomenirea Crucii. Căci şi Pavel a poruncit să prăznuim pentru Cruce. „De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi… ci cu azimile curăţiei şi ale adevărului”. Apoi adăugând pricina, a adăugat : „Că Paştile noastre, Hristos, pentru noi S-a jertfit(I Cor. 5, 8, 7).

Vezi cum pentru Cruce porunceşte să prăznuim? Căci pe Cruce S-a jertfit Hristos. Şi unde este jertfă acolo este surpare a păcatelor, acolo împăcare a Stăpânului, acolo praznic şi bucurie. Paştile noastre, Hristos, pentru noi S-a jertfit. Şi unde S-a jertfit? Pe Cruce înaltă. Nou este jertfelnicul acestei Jertfe, pentru că şi Jertfa este nouă şi slăvită.

Acesta era şi Jertfă şi Preot. Jertfă după trup, iar Preot după duh. El a adus şi S-a şi adus. Ascultă cum pe acestea amândouă le-a arătat Pavel:

„Căci orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni” (Evr. 5, 1).

Pentru aceasta trebuia să aibă ceva ca să aducă. Şi iată El se aduce pe Sine. Iar în altă parte zice:

„Tot aşa şi Hristos, după ce a fost adus odată jertfă, ca să ridice păcatele multora… Se va arăta celor ce cu stăruinţă îl aşteaptă spre mântuire (Idem 9, 28).

Iată că aici, a fost adus, iar acolo El pe Sine S-a adus. Vezi cum şi Jertfă şi Preot S-a făcut, iar Crucea a fost jertfelnic.

rastignirea intre talhariŞi pentru care pricină nu în biserică se aduce Jertfa, ci afară de cetate şi de zidurile ei? Ca să plinească cele zise: Că între cei fărădelege S-a socotit” (Isaia 53, 12).

Şi pentru care pricină pe Cruce înaltă se junghie şt nu sub acoperământ? Ca să curăţească firea aerului, nefiind deasupra acoperământ, ci numai cerul. Căci cu adevărat se curăţea aerul jertfindu-se Mielul pe lemn înalt. Dar se curăţea şi pământul, că pe el pica Sânge din coasta Lui. Pentru aceasta nici sub acoperământ, nici în Templu S-a jertfit, ca să nu facă iudeii jertfa a lor şi să nu socoteşti că numai pentru neamul lor se aduce. Pentru aceasta afară de cetate şi de ziduri.

S-a jertfit, ca să cunoşti că de obşte este Jertfa, că pentru tot pământul este aducerea şi pentru toţi este curăţirea, nu în parte, cum era la iudei. Iudeilor le-a poruncit Dumnezeu să lase pământul şi într-un singur loc să aducă jertfe şi să se roage, pentru că tot pământul era necurat de fumul şi mirosul spurcatelor jertfe elineşti, care se aduceau pe el. Iar fiindcă a venit Hristos şi toată lumea a curăţit, orice loc ni l-a făcut loc de rugăciune.

Pentru aceasta şi Pavel cu îndrăzneală sfătuieşte, ca fără de frică să se facă rugăciuni pretutindenea, zicând: ,,Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte…” (I Tim. 2, 8).

Ai văzut cum s-a curăţit lumea. Că pretutindeni putem să ridicăm mâini sfinte, fiindcă tot pământul s-a făcut sfânt şi mai sfânt decât sfintele cele dinlăuntru ale Templului. Căci acolo s-a jertfit un miel necuvântător, iar aici unul duhovnicesc. Şi pe cât este mai mare jertfa, pe atât mai mare şi sfinţenia. Pentru aceasta Crucea este praznic.

Voieşti să cunoşti şi altă ispravă a ei? Raiul, care cinci mii de ani şi mai mult a fost închis, astăzi ni l-a deschis. În ziua şi în ceasul acesta pe tâlhar l-a băgat în rai.

Două isprăvi a făcut Dumnezeu: întâi că a deschis raiul, apoi pe tâlhar l-a băgat înăuntru. Astăzi ne-a dat nouă patria cea veche, astăzi ne-a întors pe noi în cetatea cea părintească şi a dăruit firii omeneşti casa. Astăzi, zice, vei fi cu Mine în rai” (Lc. 23, 43). Ce zici? Eşti răstignit şi cu piroane pironit şi făgăduieşti rai? Da, zice, că prin Cruce vei cunoaşte puterea Mea.

de vreme ce ceea ce pătimea era de mâhnire, şi ca să-ţi abată luarea aminte de la firea Crucii, ca lemn de osândă şi să cunoşti puterea Celui răstignit, pe Cruce face minunea aceasta, care arată mai mult ca oricând stăpânirea Lui.Că nu pe vreun mort a înviat, nici marea şi vânturile a certat, nici pe draci a izgonit, ci fiind răstignit, pironit, ocărât, scuipat şi batjocorit, a putut să schimbe mintea cea rea a tâlharului, ca din amândouă părţi să vezi puterea Lui.

Toată zidirea a clătinat-o, până şi pietrele despicând şi pe sufletul tâlharului cel mai nesimţitor decât piatra l-a tras la El şi l-a cinstit.„Că astăzi vei fi cu Mine în. rai”, zice. Cu toate că heruvimii păzeau raiul, însă El este Stăpânul heruvimilor. Sabia cea de foc acolo se învârtea, dar Acesta şi peste foc şi peste gheena şi peste viaţă şi peste moarte are stăpânire. Şi cu toate că nici un împărat nu va îngădui cândva ca pe vreun tâlhar, sau pe altcineva din slugi să-l pună lângă sine şi să-l bage în cetate, dar Hristos a făcut aceasta. Şi intrând în sfânta patrie, a adus împreună cu Sine şi pe tâlhar, nu defăimând raiul, nici ruşinându-l cu picioarele tâlharului, ci mai degrab cinstindu-l, căci cinste a raiului este a avea un astfel de Stăpân, care şi pe tâlhar a făcut vrednic de desfătarea cea din el.

Şi apoi băgând vameşi şi desfrânate în rai, nu pentru a-l necinsti o făcea aceasta, ci mai ales pentru a-l cinsti, arătând că în acest fel este Domnul Împărăţiei cerurilor, că şi pe desfrânat şi pe vameşi aşa de lămuriţi îi face, încât îi arată vrednici de cinstea şi de darul cel de acolo.

Aşa cum ne minunăm de un doctor când îl vedem că izbăveşte de boală şi aduce la sănătate pe oamenii care suferă de boli nevindecate, aşa şi de Hristos pe drept este a ne minuna când vindecă răni nevindecate. Vameşii şi desfrânatele îi întoarce la sănătate şi îi arată vrednici cerurilor. Şi ce fel de sănătate a arătat tâlharul, zici, pe goodthiefcruce fiind, ca să dobândească raiul? Voieşti să-ţi spun în scurt bărbăţia lui? Când Petru s-a lepădat jos, atunci acela a mărturisit sus.

Şi zic acestea nu prihănind pe Petru, să nu fie! Ci mărimea de suflet a tâlharului vreau s-o arăt. Ucenicul a suferit ameninţarea unei slujnice simple, tâlharul, însă văzând mult popor stând împrejur, strigând, tulburându-se şi cu hule şi ocări însăgetând, nu a luat aminte la el, nu a cugetat numai că Cel răstignit este simplu trup ca şi el, ci, toate acestea lăsându-le şi piedicile materiei trecându-le, a cunoscut pe Stăpânul cerurilor şi la El a căzut, zicând: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta!”. Să nu trecem aşa de simplu pe tâlharul acesta, nici să ne ruşinăm a lua de dascăl, de care nu S-a ruşinat Stăpânul nostru a-l băga întâi în rai.

Să nu ne ruşinăm a lua de dascăl pe un om, care mai înainte de toată firea s-a arătat vrednic de petrecerea cea din ceruri, ci fiecare cu deadinsul să cercetăm, ca să cunoaştem puterea Crucii.

Nu a zis către el, precum a zis lui Petru: „Vino după Mine şi te voi face vânător de oameni” (Mt. 4, 19). Nici precum a zis celor doisprezece: „Că veţi sta pe douăsprezece scaune judecând ne cele douăsprezece seminţii ale lui Israel” (Idem 19, 28). Nici minuni n-a făcut, nici morţi înviaţi n-a văzut, nici draci scoţându-se. Nici pe mare ascultând n-a văzut-o, nici despre împărăţie nu i-a spus ceva, nici pentru gheena. Dar el mai înainte de toţi pe Iisus L-a mărturisit, cu toate că celălalt tâlhar Îl ocăra.

Celălalt tâlhar răstignit împreună cu El, Îl ocăra ca să se plinească cele zise: „Între cei fărădelege S-a socotit”. Căci iudeii voiau să-I prihăneaseă slava Lui şi din toate părţile aduceau învinuiri la cele ce El făcea. Dar din toate părţile strălucea adevărul şi creştea cu toate împiedicările. Ai văzut tâlhar şi tâlhar? Amândoi pe cruce, amândoi duceau o viaţă tâlhărească, amândoi făcuseră răutăţi, dar nu amândoi aveau aceiaşi mărturisire, ci unul a moştenit raiul, iar celălalt s-a trimis în gheenă.

Aşa şi ieri. Ucenici şi ucenic, cei doisprezece şi Iuda. Aceia ziceau: “Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile?” (Idem 26, 17). Iar acesta zicea, vânzare pregătind: „Ce-mi veţi da mie şi eu Îl voi da pe El vouă?” (Idem 26, 15). Aceia se pregăteau de slujbă şi de dumnezeiasca învăţătură a celor de taină, iar acesta se silea să-L vândă.

Aşa şi aici tâlhar şi tâlhar. Unul ocărăşte, iar celălalt se închină. Unul huleşte, iar celălalt binecuvântează şi îi astupă gura celuilalt ce huleşte, zicând: „Nu te temi tu de Dumnezeu… căci noi primim cele vrednice după faptele noastre” (Lc. 23, 40, 41).

Ai văzut îndrăzneală a tâlharului? Ai văzut îndrăzneală pe cruce? Ai văzut filozofie în pedeapsă şi evlavie în chinuri? Cine nu se va minuna de el că lua aminte de sine şi avea mintea limpede când i se băteau piroanele. Şi nu numai că lua aminte de sine, ci pe ale sale lăsându-le, de cele ale altora se îngrijea, făcându-se dascăl pe cruce, certând şi zicând:

rastignirea-scoala-cretana-xvii-792413Nu te temi tu de Dumnezeu?” Nu lua aminte, zice, la judecata cea de jos, căci este alt judecător nevăzut, este altă judecată fără de mită. Deci nu căuta că S-a osândit jos căci cele de sus nu sunt în felul acesta. Aici la judecata cea de jos de multe ori cei drepţi se osândesc, iar cei nedrepţi scapă, vinovaţii se slobozesc, iar cei nevinovaţi se pedepsesc. Căci vrând şi nevrând judecătorii multe greşesc. Că sau ştiind adevărul, dar de bani mituindu-se, sau neştiindu-l si înşelându-se, de multe ori au judecat nedrept. Nimic ceva de acest fel nu este în El, căci Dumnezeu este drept judecător şi judecata Lui ca lumina va lumina, neavând nici o umbră de întuneric sau de neştiinţă”.

Deci ca să nu rămână cu judecata celor de jos, L-au osândit, îl suie la cea de sus. I-a adus aminte de judecata cea de sus şi numai că nu-i zicea: „Priveşte acolo şi nu vei aduce hotărârea cea osânditoare, nici vei sta cu judecătorii cei stricaţi de jos, ci vei aproba judecata cea făcută sus”. Ai văzut filozofie a tâlharului? Ai văzut înţelepciune şi învăţătură? Deodată de pe cruce a sărit în cer. Apoi şi mai mult astupându-i gura celuilalt, zice: „Nu te temi… că întru aceeaşi osândă suntem?” Ce înseamnă aceasta, că întru aceeaşi osândă suntem? Adică întru aceleaşi chinuri. Ca şi cum i-ar fi zis: „Oare nu eşti şi tu pe cruce?”. Deci pe acela înfruntându-l, pe sine mai înainte decât pe celălalt se prihăneşte.

Căci precum cel ce este în păcate şi prihăneşte pe altul pe sine mai înainte decât pe acela se prihăneşte, aşa şi cel ce este într-o greşală şi înfruntează pe altul pentru greşeală, pe sine mai înainte decât pe acela se înfruntează. „Că întru aceeaşi osândă suntem”. Lege apostolească îi spune lui, cuvinte evangheliceşti, care zic: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi” (Mt. 7, 1). „Că întru aceeeaşi osândă suntem”.

Ce faci, o tâlhărule? Ispitându-te să-l îndreptezi pe el, te-ai făcut părtaş la cele rele ale lui.  Ba nu, zice. Ci îndreptez  părerea aceasta prin cuvintele ce urmează. Şi ca nu pentru că sunt părtaşi aceleaşi pedepse să cugeti că el este părtaş păcatului, a ados îndreptarea, zicând: „Şi noi după dreptate, căci cele vrednice după faptele noastre primim”. Ai văzut mărturisirea desăvârşită? Ai văzut cum pe cruce s-a Rastignirea Domnuluidezbrăcat de păcate? Că zice: „Spune tu întâi fărădelegile tale, ca să te îndreptezi (Is. 43, 26). Nimeni nu l-a silit. Nimeni nu l-a îndemnat, ci el pe sine s-a vădit, zicând: ,.Şi noi după dreptate, căci cele vrednice după faptele noastre primim. Acesta însă nici un rău n-a făcut”. Şi după aceea zice: „Pomeneşte-mă,  Doamne, întru Împărăţia Ta!”.

Nu a îndrăznit să zică: „Pomeneşte-mă întru împărăţia Ta!”, până ce nu a lepădat, prin mărturisire, sarcina păcatelor. Vezi ce mare lucru este mărturisirea?

S-a mărturisit şi a deschis raiul.

S-a mărturisit şi atâta îndrăzneală a luat, încât de la tâlhărie a cerut Împărăţie. Vezi de câte bunătăţi ne este pricinuitoare Crucea?

De Împărăţie pomeneşti, o, tâlharule? Dar din ce vezi aceasta? Piroane şi cruce sunt cele ce se văd. Dar însăşi Crucea, zice, este semnul Împărăţiei. Şi de aceea Îl numesc pe El Împărat, pentru că îl văd pe El răstignit. Că datorie a împăratului este a muri pentru cei supuşi, cum El Însuşi a zis: „Păstorul cel bun îşi pune sufletul, pentru oi” (In. 10, 11). Deci şi împăratul cel bun îşi dă sufletul pentru supuşi. Şi devreme ce sufletul Său Şi-a dat, pentru aceasta Îl numesc pe El împărat.

Pomeneşte-mă, Doamne, întru Împărăţia Ta”.

[…]

INTEGRAL LA SURSA

***

Denii-ww

În mormânt, Viaţă

Pus ai fost, Hristoase

Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti,

Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

Dar cum mori, Viaţă,

Şi cum şezi în mormânt?

Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti

Şi pe morţii cei din iad îi înviezi?”

(Fragment din Prohodul Domnului)

Vinerea Paştelui, Vinerea Pătimirilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă – aşa au numit părinţii Bisericii şi aşa au trăit bunicii noştri ziua de vineri, dinaintea marelui praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos. Marcată şi ţinută de mulţi dintre creştini cu ajunare totală, până la apusul soarelui, acestă zi marchează, în cultul liturgic, Sfintele Pătimiri ale Mântuitorului Hristos.

Tragedia de acum mai bine de 2000 de ani devine un veşnic astăzi, prin poate cea mai cunoscută cântare a ortodoxiei – Prohodul Domnului. De mâna bunicii sau a mamei, cu toţii am îngânat, cu întreaga Biserică, „În mormânt Viaţă, pus ai fost, Hristoase”. Putna ProhodAsemeni unor copii în jurul sicriului tatălui, cu lacrimi şi tânguire, cu flori şi grâu încolţit, ne rugăm cântând marea dragoste a Celui care, nevinovat fiind, Şi-a Întins mâinile pe Cruce, dându-ne posibiltatea mântuirii.

Ne unim glasurile într-o singură voce. Nu ştim exact dacă plângem sau dacă ne bucurăm. Acesta este sentimentul dominant, când participăm la slujba din Sfânta şi Marea Vineri. Se pare că toţi oameni aceia care cântă cu lumânări aprinse în mâini se bucură de noaptea Prohodului… şi e normal să fie aşa, pentru că totul este proiectat în perspectiva Învierii”, spune teologul rus Serghei Bulgakov.

Prohodul Domnului este o cântare de îngropare, o cântare de jale. Plângem îngroparea lui Hristos. Plângem, dar parcă în sufletele noastre licăreşte şi prinde aripi o mică bucurie. Este cinstea de a participa la cea mai frumoasă seară de priveghere. Deşi funebră, în ea se întrevede bucuria Învierii.

saptamana-mare

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, ne-a explicat semnificaţiile adânci ale Sfintei şi Marii zile Vineri  din Săptămâna Pătimirilor. Ne-a vorbit despre cele 12 Evanghelii care arată Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri, despre ce ne îndeamnă cântările şi textele din cadrul Deniei de joi seara şi cum putem să trăim cu adevărat bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Cele 12 Evanghelii din cadrul Deniei din seara zilei de Joi vorbesc despre Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cum percepem noi, credincioşii de astăzi, aceste acte mântuitoare?

Slujba Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos este cea mai documentată dintre toate rânduielile liturgice şi ne rememorează toate momentele prin care a trecut Fiul lui Dumnezeu în lucrarea Sa de răscumpărare. Aceste texte biblice au fost rânduite în derularea cronologică a evenimentelor, în aşa fel încât să fim cu Hristos în cinci locuri pe unde a trecut şi a pătimit pentru noi. Plecând de la Cina cea de Taină, Mântuitorul a trecut în grădina Ghetsimani. Aici a fost prins prin trădarea lui Iuda, care a spurcat cel mai sfânt semn al preţuirii şi al iubirii: sărutul. L-a sărutat pe obraz şi L-a dat pe mâinile mai-marilor poporului. A fost dus la Ana şi la Caiafa, alte două locuri unde a fost batjocorit. Aici s-a încercat să se găsească motivaţii pentru a fi condamnat. Îl întâlnim pe Apostolul Petru, care Îi declarase Mântuitorului că este cel mai iubitor şi mai apropiat dintre ucenici, fiind dispus să meargă cu El chiar şi la moarte. Petru însă s-a lepădat aici de trei ori, înainte de a cânta cocoşul. La arhiereul Ana, Mântuitorul a fost lovit de unul dintre slujitori. La acel moment, Mântuitorul nu mai rabdă, pentru că la nici o provocare n-a răspuns. A rostit: „Dacă am grăit rău, dovedeşte! Dacă nu, de ce mă baţi?“ La Caiafa a fost judecat şi I s-a imputat prin mărturii mincinoase că ar fi zis că va dărâma templul şi îl va zidi în trei zile. Dar ştim că El vorbea despre templul Trupului Său, şi că va muri şi a treia zi va Învia. A fost dus apoi să se legifereze această judecată, pentru că evreii n-aveau dreptul să-L omoare. Pilat încearcă întâi de toate să-L apere, ştiindu-L nevinovat. Pilat ştia că evreii din răutate şi din invidie L-au dat lui să fie judecat. În momentul în care ei l-au avertizat că dacă nu-l omoară, nu este prieten cu cezarul şi îl vor spune acestuia, atunci Pilat a săvârşit un gest: şi-a spălat mâinile şi-a spus: „Nevinovat sunt eu de sângele dreptului acestuia! Atunci au răspuns toţi: „Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri“. A fost şi o intervenţie a soţiei lui Pilat, care L-a visat pe Hristos şi care i-a spus soţului ei: „Nimic să nu faci dreptului acestuia că mult am pătimit în vis pentru El“. Pilat L-a torturat pentru a crea milă în faţa mulţimilor, dar ei, care au strigat în Duminica Intrării în Ierusalim: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“, au strigat acum: „Ia-l! Răstigneşte-L!“ Vor alege între Mesia şi tâlharul Varava. Urmează drumul Crucii. patimile_domnuluiMântuitorul, dezbrăcat de veşminte, cu o hlamidă roşie, a primit o coroană de spini în mâinile Lui şi o trestie, în batjocura celor prezenţi. A primit o cruce pe care a purtat-o cât a putut, până a căzut sub povara ei. Apoi a fost luată de Simon Cirineanul. A fost răstignit între doi tâlhari.

Vedem din toate acestea că dacă noi ne apropiem de Hristos şi ne întoarcem din răutatea sufletelor noastre şi trăim viaţa binecuvântată oferită de Hristos, avem şansa de a trăi cu El în Rai. Cuvintele Mântuitorului de pe Cruce pot constitui o predică a Sa. „Dumnezeul meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?“, sunt spuse ca Fiinţă umană. Apoi „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!“, le spune ca Dumnezeu, pentru că le iartă lor păcatul săvârşit. „Mi-e sete“, a spus mai târziu, şi apoi „Săvârşitu-s-a“, adică toate profeţiile s-au împlinit. „Părinte, în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu“, sunt ultimele cuvinte. Ucenicii au stat departe de Cruce, dar Ioan, cel mai tânăr dintre ei, a rămas cu Maica Preacurata, care nu s-a dezlipit de Crucea Fiului Său, ca să se împlinească prorocia că prin inima ei va trece sabia.

Întregul univers a participat la acest eveniment unic, când catapeteasma templului s-a rupt în două, soarele a rămas în întuneric de la ceasul al treilea până la ceasul al nouălea, exprimându-se astfel participarea întregii creaţii la lucrarea săvârşită de Mântuitorul pentru noi. Mântuitorul a spus atunci: „Iată mama ta! Iată fiul tău!“ Sunt mărturiile pe care le aduce Mântuitorul despre rolul Maicii Domnului în viaţa noastră, pentru că Sfântul Ioan ne-a reprezentat pe toţi. Cu toţii stăm alături de ucenici, de Maica Preacurată şi femeile mironosiţe la picioarele Crucii. Aici aşezăm noi toate cererile noastre, aici se întâmplă transformarea pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi, de a deveni din fii ai neascultării fii cuminţi, responsabili şi iubitori, pentru a ne arvuna de aici, de pe pământ, viaţa de dincolo.

[…] Slujba Sfintelor Pătimiri se deosebeşte prin texte liturgice de o rară frumuseţe. Ce ne îndeamnă aceste cântări şi texte din Joia Mare?

aducerea Crucii in mijlocul Bisericii la Denia din Joia MareÎntreaga slujbă a Deniei care se oficiază în Joia Mare este de o frumuseţe aparte şi cu o încărcătură duhovnicească unică. Acum toate textele din rânduiala slujbei, toate creaţiile liturgice actualizează faptele pe care ni le prezintă cele 12 Evanghelii. Amintim doar câteva dintre imnurile de la această Denie: „Când slăviţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat…“, „Adună-se soborul iudeilor ca să dea lui Pilat pe Ziditorul şi Făcătorul tuturor…“, sau „Astăzi îşi ascunde Iuda faţa cea iubitoare de săraci şi îşi descoperă chipul lăcomiei…“ Credincioşii care participă cu sufletul deschis la această slujbă minunată vor observa că aceste cântări ne determină să participăm duhovniceşte la toate actele premergătoare Pătimirii Mântuitorului Hristos. Întreaga slujbă conţine imnuri sfinte închinate fiecărui moment relatat de Sfintele Evanghelii şi ne îndeamnă să participăm cu sufletele noastre la ceea ce s-a săvârşit atunci. „Nimeni să nu fie necunoscător de cina Stăpânului, o, credincioşilor! Nimeni să nu vină acum la masă cu vicleşug, ca Iuda!, ne îndeamnă o stihiră de la Denia din seara zilei.

Amintim şi faptul că Liturghia oficiată în Joia Mare este cea a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Această Liturghie a fost cea mai des folosită în cult. A concurat cu ea Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi a dominat-o, datorită lungimii celei dintâi. Canonul euharistic al Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare este mult mai amplu şi de aceea se oficiază de 10 ori pe an, în special în Postul Mare.

[…]

***

Predica IPS Teofan la Denia celor 12 Evanghelii (Joia Mare, 17 aprilie 2014):

SA NU PARTICIPAM SI NOI LA RASTIGNIREA LUI HRISTOS PRIN FAPTELE NOASTRE SI SA FUGIM DE TRADAREA LUI IUDA!

Va invitam sa cititi:

***

Epitaf

***

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

  • Pre Tine cel ce Te imbraci – Nectarie Protopsaltul
  • Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

  • Slava… si acum… la laude Vinerea Mare – Nectarie Protopsaltul
  • Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

  • Madrigal – Si era la ora a sasea.mp3
  • Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

  • Madrigal – Intro Rastignitu-Te-ai pentru Mine….mp3
  • Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

  • Madrigal – Intro Pe Cel Ce S-a rastignit pentru noi….mp3
  • Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


Categorii

Inregistrari, IPS Laurentiu Streza, IPS Teofan Savu, Manastirea Putna, Pagini Ortodoxe, Saptamana Patimilor, Sarbatori, comemorari, sfinti, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “SFANTA SI MAREA VINERI a sfintelor si infricosatelor patimiri ale Domnului. RASTIGNIREA SI INGROPAREA LUI HRISTOS. Predica IPS Teofan la Denia celor 12 Evanghelii: “Sa nu participam la rastignirea lui Hristos prin faptele noastre”

  1. Mă gândesc, (pentru mine insumi), aparent, o mică incălcare, o neascultare de Dumnezeu, ce consecinţe aadus omului și omenirii. Ce preţ de neimaginat a cerut (și are),reântoarcerea noastră la starea cea de dinainte (de cădere). Gândesc (și gândim), la măsura (căderii) noastre, evaluând greșela (păcatul), la aceaceastă măsură. (Nimic fiind socot păcatul ca nimic, ca ceva firesc, scuzabil, ca ceva peste care pot trece fără a-l lua in seamă). La măsura lui Dumnezeu insa iată ce inseamnă păcatul. Ce preţ a plătit Dumnezeu din iubire pentru mine (pentru om). La măsura mea (de om de nimic), i-mi zic… Dumnezeu poate orice… A mă ierta, nu i’ar cere mai nimic…!
    Da, la măsura mea așa se văd lucrurile, (ptr. că nimic nu sunt), dar laDumnezeu, care este totul nu poate fi așa. Păcatul meu este văzut și cunoscut de cer și de pământ, de oameni, de ingeri și de vrăjmașii demoni. Păcatul mă sluţește, mă mutilează, mă spurcă. Cum i-mi imaginez că pot fi primit in impărăţia cerească astfel ?
    Dumnezeu nu poate fi nedrept , nu poate să facă nimic (mai mult pentru mine, decât a făcut), dacă nu fac eu insumi puţinul ce se cuvine), nu-și poate incălca dreptatea, Cuvântul (in faţa cerului și-a pământului, in faţa ingerilor, demonilor, sfinţilor, a păcătoșilor…, nu poate să spurce (cu mine) Impărătia sa, pentru că de ar face-o, nu ar mai fi sfânt, nu ar mai fi Dumnezeu.
    Iată preţul păcatului cât este de mare. Iată cât a plătit Domnul Iisus pentru mine.
    Spun acestea, dar nu simt incă ce inseamnă (și cât). A simţit-o Domnul. Eu nu!.
    Eu nu sunt desăvârșit (ca in această stare să primesc nevinovat ce a primit El pentru mine.Eu nu sunt in piroane, eu nu sunt gol expus pe Cruce, in faţa tuturor, eu nu sunt decât… un Iuda, un Caiafa, un Pilat ce se spală pe mâini, un răstignitor…)
    Domnul mi-a dat totul: Biserică, duhovnic, tainele iertării și mântuirii… totul, totul, la indemână.
    Drept este când spune că nimic necurat nu va intra in Impărăţia sa. De ce să nu fiu curat, când este atât de ușor să mă servesc de acestea?
    Domnul este in piroane pe Cruce, (pentru mine) și eu nu simt mai nimic.
    (Sunt necurat). Sunt la măsura necurăţiei mele.
    Iertaţi aceste gânduri ce am indrăznit să le expun in public.

  2. Pingback: “Ce neam de hiene nemernice suntem, popor omorâtor de Dumnezeu care a răstignit pe Domnul slavei?” LUPTA NEBUNĂ SI TRAGICĂ A OMULUI PENTRU A-ȘI OMORÎ IZVORUL VIEȚII. Pastorala PS Sebastian la Înviere: “DUMNEZEU DERANJEAZĂ pentru
  3. Pingback: IUBIND CRUCEA LUI HRISTOS… Conferința de la Ploiești (aprilie 2016) a Părintelui Episcop MACARIE DRAGOI (audio+text) – prima parte: “Atunci când simțim că nu mai avem puterea de a merge mai departe, atunci când simțim că suntem
  4. Pingback: “…nu ştiu altceva, decât pe Iisus Hristos, şi pe Acesta RĂSTIGNIT” | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: SCOATEREA SFANTULUI EPITAF – video integral si predicile Cuviosului Ioan Krestiankin in VINEREA MARE SI SFANTA A PATIMIRII SI RASTIGNIRII DOMNULUI: “Şi astăzi, adunându-ne la mormântul cel de viață făcător, să nu stăm în nesimţire,
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare