Până când or să-şi bată joc oamenii ăştia de credinţa noastră? Pentru că ştiţi cum e, la baza piramidei stă glodul, stă poporul şi pe vârfuri stau ăştia care ne conduc. Dar când s-o clătina mulţimea să vedeţi cum cad şi-şi rup gâtul toţi! Par tânăr spre deosebire de dvs, cei mai în vârstă decât mine, consilieri. Dar am văzut atâţia care au fost prim-miniştri, şi i-aţi văzut şi dvs., şi miniştri, toţi s-au trecut pe la Jilava, prin puşcării. Când şi-o lua Dumnezeu mâna de pe ei, de pe ăştia care chinuiesc Ţara, toţi vor sfârşi şi o să se găsească vreun procuror care o să ia şi-o să vadă ce-au făcut pentru străini, pentru corporaţii. Pentru noi n-au făcut nimic. Numai minciuni şi poporul trăieşte în frig şi în foame mai rău decât în perioada comunistă. Au sărăcit Ţara, iubiţi credincioşi, şi noi trebuie să tăcem şi să nu spunem lucrurilor pe nume. (…)
Articole cu eticheta (tag): predica
Este tot mai evident faptul că cernerea nu se va face doar în rândul credincioșilor, ci va cuprinde și clerul și poporul deopotrivă…
Cei care prizează de pe acum “învățăturile demonice”, care rezonează în cuget cu toate răstălmăcirile ce vin din afara Bisericii, de la toți care vor să schimbe Predania, care ne dau sfaturi despre cum și ce trebuie să facem în Biserică, despre cum trebuie să acomodăm discursul, rânduielile, slujba și comportamentul bisericesc în funcție de recomandările antihriștilor dictaturii politico-sanitare, toți aceștia sunt într-un cuget, cu duhurile, nu cu turma și nici cu Dumnezeu, desigur…
Vin vremuri grele… Mulți vor cădea în înșelarea duhurilor care urzesc război împotriva Bisericii și a adevăraților închinători…
Apostazia bate la ușă… Prigoana, așișderea…
La peste două mii de ani, creștinii din lumea întreagă au sărbătorit Învierea cu bisericile închise, păzite sau verificate de jandarmi, polițiști sau militari; cu slujitori fricoși, prudenți sau responsabili pentru a nu fi acuzați, pe drept sau pe nedrept, (mai ales de progresiștii de serviciu, care, paradoxal, în ziua de Paști rostesc ipocrit urarea: “Paște fericit” sau “Hristos a înviat”) de complicitate la multiplicarea virusului; cu o Înviere fără comunitatea credincioșilor, adevăratele mironosițe ale bucuriei Învierii; cu o elită religioasă a seculariștilor, care au răspândit fake news-ul că virusul nimicitor îi preferă nemijlocit pe ortodocși și că el se propagă cu viteza fulgerului, prin lumânarea pascală și prin pâinea binecuvântată, doar de Înviere și nu mai târziu.
Astăzi plângem că viața a fost pusă în mormânt. Într-adevăr, astăzi, viața a fost pusă în mormântul carantinei. Astăzi plângem că însăși plângerea noastră a fost pusă sub interdicție. Oare poate cineva să pună lacrimile sub lacăt? Nu, dar poate să te lipsească de mângâierea de a fi alături de Cel pus în mormânt. Ura celor care L-au răstignit pe Domnul a fost atât de mare, încât nici atâta mângâiere nu le-a fost lăsată mironosițelor și ucenicilor, de a prohodi cum se cuvine pe Învățătorul lor iubit. Pentru că, dragii mei, noi aveam nevoie de acest prohod, iar nu Domnul. Cine nu respectă moartea omului, cine nu respectă actul de demnitate al îngropării și al plângerii și al doliului, acela nu respectă nici viața.
Să nu se tulbure inima noastră, așadar, atunci când vedem că vrăjmașii Bisericii sunt triumfători, când vedem că creștinismul este făcut de ocară și ostracizat, când vedem că suntem scoși afară din cetate, ca niște răufăcători, deși Biserica a făcut doar bine fiilor săi. Să nu se tulbure inima noastră și să nu se înfricoșeze când vedem bisericile închise, căci acestea trebuie să vină, însă cu noi este Dumnezeu…
Pe fata pamantului se produce un scenariu viclean prin care mai marii lumii acesteia zic: haideti sa-i ocrotim pe oameni, haideti ca nu cumva sa se intample sa se imbolnaveasca si sa moara, sa gasim solutii de tot felul. Si ce-au facut? Au inchis bisericile. Si ce-au facut? Au omorat batranii. Si ce-au facut? Au dat legi ca acesti copii nevinovati, care reprezinta sursa de rugaciune vie in fata lui Dumnezeu, sa aiba parte de educatie sexuala in scoli. Iata ce s-a intamplat! Sub infatisarea binelui s-au scos foarte multe rele care apartin intunericului.
Nu ne-au zis despre boli? Si deja traim una dintre bolile facute de oameni. Exagerata ca gravitate de marile puteri, ca sa isi impuna planurile in fata celor slabiti si infricosati. Si l-am citit ieri pe acest dinozaur al diplomatiei, pe Henry Kissinger. Cipriotii nu pot sa il uite, si nici nu trebuie sa il uitam niciodata. Si din cauza lui suntem refugiati, dar nu va mai dura pentru multa vreme inca. Si a zis ieri: „Problema pandemiei ne arata ca popoarele nu pot sa o rezolve pe cont propriu. Trebuie ca guvernele nationale sa isi dea demisia si sa se creeze o guvernare mondiala”. Acum cand am transformat imoralitatea in lege la nivel mondial, acum cand au inspirat frica celor batrani, si celor adulti li s-a impus inchisoarea, acum, dintr-odata, or sa vina salvatorii. Eu te-am construit, eu te voi distruge.
Fake news-urile au în spate o strategie foarte bine gândită.
Este o întreagă structură ideologică care se ascunde în spatele acestor ştiri mincinoase, propagandistice, tocmai pentru a-i determina pe oameni să creadă într-o realitate care nu există.
Această realitate este atât de bine cosmetizată şi organizată încât oamenii chiar cred că este adevărat ceea ce li se livrează.
Fake news-urile sunt ca o adevărată ciumă”.
Preasfinţia Sa a arătat că una din caracteristicile principale ale ştirilor false de acest gen este că exploatează fricile oamenilor…
Dragii mei, ne ceartă Dumnezeu! Atâția ani am avut biserica deschisă, Liturghie. Trăgeau clopotele și nu veneam. Și de astăzi vom duce dorul să intrăm în biserică și iată, că nu putem!…
Dar dacă facem pocăință adâncă, cu lacrimi, și ne cerem iertare pentru păcatele noastre, necredința noastră, indiferența noastră, nepăsarea noastră, dragii mei, nu ne lasă Dumnezeu!
Acuma plătim acele păcate: “vrem spitale multe, nu catedrale” – și ne-a dat Dumnezeu multe spitale, care se vor construi pentru necredința noastră!
A fost vremea să ne ducem la Referendum, să păstrăm familia ortodoxă – bărbat și femeie – și nu ne-am dus. Ne-au spus mai-marii: “stați acasă!”. Și iată, acum stăm acasă, să ne plângem păcatele noastre, indiferența noastră, răceala noastră!
Maica Domnului și pe noi ne admonestează și ne spune: nu îmi place ceea ce faceți voi, nu-mi place să văd atâta vrajbă, atâta neînțelegere între voi oamenii. Plânge Maica Domnului pentru multe și cred că un lucru pentru care plânge este și faptul că așa de mulți dintre românii noștri au emigrat, aproape 5 milioane. La început au mers din motive obiective, că nu aveau de muncă aici, dar apoi s-a creat un curent și credem că prin rugăciunile Maicii Domnului vor veni parte din ei acasă. Maicii Domnului îi sunt motive de supărare și de plâns.
Pr. Răzvan Ionescu: Sărbătoarea Floriilor este cea a Intrării Domnului în Ierusalim, împlinind profeţia venirii în lume a Celui așteptat ca chip/icoană a(l) blândeţii părintești dumnezeiești. Intră călare nu precum un biruitor omenesc, pe cal de luptă, impunător prin forță, ci ca om smerit venind în mijlocul celor prea iubiţi ai lui, pe mânzul asinei. Nu vor striga pietrele, ci vocile bucuroase ale copiilor, întâmpinându-L cu ramuri pe drumul ce avea să Îl poarte spre Pătimire. De aici și noi, generaţie după generaţie, întâmpinăm liturgic pe Domnul cu ramuri, actualizând primirea ce I s-a făcut odată. Îl primim cât putem fi noi de copii, în această duminică și în toată viața noastră.
„Aveți mare grijă de copiii dumneavoastră, nu lăsați să-i cuprindă toți acești viruși ideologici care îi destramă și le strică sufletul. Nu puneți nimic mai presus de copiii dumneavoastră. Nici carieră profesională, nici inteligență, absolut nimic. Faceți-vă vreme de ei! Investiția pe care o veți face în sufletele lor este cea de care vă veți bucura o viață întreagă”.
Unde vom ajunge? Vom vedea noi. Dacă cei în vârstă credem că nu vom ajunge să vedem sau să primim pedeapsa, ne înșelăm. Dacă cei tineri credeți că veți scăpa să nu treceți prin momente deosebit de grele, iarăși vă înșelați. Nu criza economică, nu criza financiară sau alte crize prin care trece lumea sunt greutățile cele mai mari, ci greutățile care cu adevărat apasă asupra neamului și amenință existența lui sunt păcatele pe care noi le săvârșim, le îngăduim și le acceptăm uneori cu nepăsare.
De aceea Sfântul Ioan Gură de Aur s-a luptat pentru slava Bisericii, pentru pacea și unitatea care trebuie să existe în Biserică. Așadar, chiar dacă a trăit în vremuri grele, el a vorbit despre unitatea Bisericii. Chiar și atunci când autoritatea politică și cea bisericească l-au exilat, el a vorbit mai cu seamă despre schismele care se pot produce în Biserică. Într-una dintre scrierile sale, vorbește de faptul că dacă cineva ar produce schisma este același lucru cu a cădea în erezie. Așadar aceste două realități ‒ dacă cineva iese din Biserică prin erezie, precum și dacă ar produce o schismă ‒ sunt un lucru rău pentru Biserică, dar și pentru cel care produce aceste fapte. Într-una dintre scrierile sale vorbește despre faptul că nu trebuie să rupem Biserica pe care Hristos a unit-o prin Însuși Trupul Său.
„Sunt situații aparent fără de ieșire din viețile noastre, în care ni se pare că obstacolele sunt de nedepășit și în care primim de la Mântuitorul Hristos ajutor nespus, așa cum a primit tânărul Nestor, întru binecuvântarea și rugăciunea smerită a Sfântului Dimitire, pentru a-l înfrunta și învinge pe Lie-vandalul. Precum odinioară pe Nestor, Sfântul Dimitrie ne conduce la Hristos, ajutându-ne să învingem tot ceea ce uneori ni se pare de neînvins”.
De asemenea, dragii mei, in loc sa se pretuiasca valorile noastre nationale si crestine, in loc sa se pretuiasca traditia de veacuri, care a facut din neamul nostru romanesc un neam capabil sa se uneasca, faramitat fiind in atatea bucati, un neam care s-a putut aduna imprejurul Bisericii dintotdeauna si sa pazeasca cu sfintenie invataturile Domnului, traim aceste clipe cand oameni, semeni de-ai nostri, inventeaza, in loc sa respecte aceste velori, inventeaza niste concepte noi, neverificate in istorie, neverificate in traditie. Ati auzit de conceptul multiculturalismului. Se cultiva, adica, toate culturile, mai putin cea a noastra, romaneasca si crestina. Ati auzit, dupa aceea, de conceptul corectitudinii politice, o politete sinistra care relativizeaza adevarul, care relativizeaza autenticul, cautand sa ambaleze si sa deghizeze umanul si valorile in cuvinte care mai de care mai interesante, dar care, pana la urma, nu spun mare lucru. Concepte care nu cauta altceva decat sa scoata din sufletul nostru si din inima noastra adevaratele valori. Ati auzit, dupa aceea, de conceptul sincretismului religios. Se cultiva toate religiile, toate culturile. De aceea sunt lasati la portile Europei sa vina toti islamicii – ca si ei sunt religie -, si sa traiasca alaturi de noi. Numai ca, dragii mei, in acelasi timp s-a refuzat sistematic crestinismului statutul de credinta stramoseasca, de radacina, de vana autentica a Europei noastre de astazi.
17. PUTNA – 550 10-07-2016
La Putna, turiștii, îndeosebi tinerii, își completau cunoștințele de istorie și de religie; se învăța adevărata istorie a neamului nostru românesc.
Vizita președintelui de atunci la Putna a fost, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, „o descătușare sufletească”. „Dacă Ceaușescu a fost la Putna, nu mai are nimeni dreptul să ne mai urmărească și să ne ceară socoteală de ce mergem la biserică și la mănăstiri”, spuneau turiștii cu multă bucurie sufletească.
Zoe Ceaușescu, după vizita tatălui ei, a fost de trei ori la Putna, în vizită particulară. Găzduia la o familie în comuna Putna. Seara, când nu mai erau turiști în mănăstire, venea, intra în biserică, îngenunchea în fața mormântului lui Ștefan cel Mare câteva minute, săruta mormântul, săruta și icoanele din catapeteasma bisericii, săruta mâna părintelui ghid, mulțumindu-i, și pleca la gazda sa din Putna. Ea a cerut o carte cu litere chirilice, „pentru cultura ei”; părintele stareț Gherasim a priceput ce dorește în realitate; i-a dat un Ceaslov și o Psaltire.
După acestea, multe persoane din Comitetul Central veneau cu fiii și fiicele lor la Putna, în particular, și spuneau ghidului: „Să le vorbești ca un preot”.
„Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai, caci vor veni zile peste tine, cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura si te vor stramtora din toate partile, si te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale (Lc. 19, 42-44).
Cei trei sfinţi au, aşadar, în comun faptul de a nu fi bine primiţi de lume: a nu fi crezut, atunci când vorbeşti despre Dumnezeu, a fi alungat, când viaţa ta este o continuă jertfă de inspiraţie cristică, a nu fi recunoscut, atunci când chipul ţi-e transfigurat de asemănarea cu Cel după al Cărui Chip am fost creaţi – iată tot atâtea situaţii care ne trimit cu gândul la cuvintele ce s-au spus chiar despre Domnul Hristos: „…dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 10-11). Acesta este traseul oricărui om ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlineşte: din partea lumii este inevitabil să aibă parte de îndoială, de judecată, de respingere.
Privim în aceste zile la tot ceea ce se întâmplă în lume și în Europa. În general ne întristăm și zicem că nu este bine să vină atâția străini la noi, să vină atâția străini în Europa, pentru că nu sunt creștini. Un mare bărbat al neamului nostru, după numele lui, mare pedagog și ministru, Simeon Mehedinți, a spus câteva lucruri parcă profeții pentru ziua de astăzi: «Tu, popor român, să nu te temi dacă vor veni străinii peste tine! Să te temi atunci când mamele nu vor mai face copii!».
Astazi, cei care se joaca cu destinele acestei tari pitoresti vor fi condamnati la damnatio memoriae… Daca ar asculta de neveste! Daca ar asculta de sotiile care sunt credincioase!
Si cat de importanta sau cat de subtila este aceasta marturisire pe care noi suntem chemati sa o facem atunci cand lumea ofera atractiile ei, bogatiile ei, oportunitati profesionale, pozitii sociale pentru toti aceia ce accepta “spiritul vremii”, pentru cei ce accepta si sustin tot ceea ce societatea noastra promoveaza: imoralitatea, promiscuitatea, cea mai josnica degradare morala; ca-i vorba de mariajul homosexualilor sau de profunda plaga a avortului… toate aceste lucruri fata de care trebuie sa ne impotrivim cu fermitate.
“Iepurașul este la fel ca Valentine’s Day și Halloween, o invenție venită din Occident care nu doar sfidează, dar jignește și intelectul omului, dar și inima lui și sentimentele lui religioase. Iepurașul este o invenție cu un caracter pronunțat comercial clar, care să știți că are corespondent în păgânism. Animalele, în general, erau un semn al renașterii naturii într-o viziune tabuistă, în care totul era sacralizat, dar la un nivel de-o energie panteistă și atunci, primăvara erau multe sărbători de renaștere a naturii și în cadrul acestor sărbători păgâne și iepurele avea un rol. El a fost reluat, reambalat într-un ambalaj strict comercial și, din păcate, cel mai grav, este oferit ca alternativă la sărbătoarea pascală. Noi la Sfintele Paști sărbătorim învierea lui Hristos”,
Despre Sfinții Trei Ierarhi, actualitatea chipului slujirii lor si despre incercarea de a scoate orele de religie din scoala, cu Pr. Arhim. Nichifor Horia, Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor – la emisiunea Pridvoarele Credinței (TVR Iasi), 24 Ianuarie 2015:
sursa: Radio Dobrogea *** Adevarul: Moaştele Sfântului Nectarie, vindecătorul de cancer, aduse pe mare de mitropolitul Serafim de la Pireu Un mare eveniment religios se petrece în acest weekend, la malul mării. Mitropolitul Serafim de Pireu aduce din Grecia, pe …
Predica IPS Andrei Andreicut la hramul Manastirii Sfanta Treime, Bic (29 august 2013): – Vrajmasul de moarte al familiei este depravarea. – Pacate oribile precum: divortul, incestul, desfraul, prostitutia, avortul s.a. – ar fi mai de inteles intr-o lume necrestina. …
Plus: BISERICA ESTE UNA, CEA ORTODOXA, DAR CE INSEAMNA SA FII CU ADEVARAT IN EA? Predica Parintelui Teofan de la Putna (audio) Doxologia: Evanghelia de la sărbătorile Maicii Domnului – Comentarii patristice Am venit, Măicuță, să te mai vedem… de …
Doxologia: IPS Teofan, la hramul „Taborului românesc”: „Trebuie să dăm minţii noastre cât mai mult Ceahlău şi cât mai multă Liturghie” (GALERIE FOTO) Cea mai înaltă aşezare monahală din ţară, Mănăstirea cu hramurile „Schimbarea la Faţă“ şi „Sfântul Voievod Ştefan …
(icoana de Mihai Coman) Ziarul Lumina: Despre credinţă, încredinţare şi pronie […] Cuvântul prorocului este puternic ca focul Slujirea profetică este un dar de la Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, este expresia clară a faptului că, în purtarea Sa de …
Nu mai petrecem afară de curţile împărăteşti, că am aflat Uşa.
Nu ne mai temem de săgeţile cele aprinse ale diavolului, că am aflat Izvorul.
Nu mai sântem în văduvie, că am aflat Mirele.
Nu ne temem de lup, că avem pe Păstorul cel bun, “că Eu, sunt Păstorul cel bun”.
Nu ne cutremurăm de tiranul, că stăruim aproape de Împărat.
Observăm ce se întâmplă, se vorbeşte tot mai des de uniune consensuală, se fac căsătorii de probă, dar un lucru şi mai grav este că se vorbeşte de căsătorii între persoane de acelaşi sex. Biserica noastră militează pentru stipularea în …
IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului: fragment din predica la Adormirea Maicii Domnului (Man. Sambata de Sus, 15.08.2013) […] … „Iată roaba Domnului sunt! Fie mie după cuvântul tău.” Iată îndemn pentru mama creştină, care este cea aleasă de Dumnezeu, ca …
“OMUL PACATUIESTE, IAR DOMNUL HRISTOS SE RASTIGNESTE PENTRU EL” – Cuvant al Mitropolitului Teofan catre tinerii din tabara de la Nemtisor, 28 iulie 2013 – *** „Cerul de la Nemțișor a fost și va rămâne foarte aproape de noi” Tabăra …
Doxologia/ pr. Constantin Sturzu: Libertate, regalitate, homosexualitate? Aş fi vrut să închei astăzi seria de articole dedicate aberaţiilor ce se nasc de pe urma ridicării “corectitudinii politice” la rang de religie. Voi amâna pentru data viitoare concluziile pentru că săptămâna …
Predica IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, la Parastasul de 40 de zile pentru parintele Iustin Parvu: