SFANTUL MARE MUCENIC MINA, luptator impotriva nedreptatii – PREDICA PS MACARIE, plus RUGACIUNE PENTRU IZBAVIREA DE NEDREPTATI si ACATIST CATRE SFANTUL MINA rostite de Parintele Episcop MACARIE DRAGOI (video, audio)

(icoana de Gabriel Toma Chituc)

Sfântul Mare Mucenic Mina – luptător împotriva nedreptăţii¹

Noi avem deosebită evlavie către Sfântul Mare Mucenic Mina, ca­re este ocrotitor al Paraclisului Centrului Episcopal, aici unde avem şi o frumoasă icoană a sa. Multe rugăciuni au fost aduse înaintea icoanei sale de aici de către românii din Stockholm, din alte oraşe din Suedia si din alte regate nordice!

De ce, alături de Sfinţi Voievozi, de Sfinţii Cuviosi Macarie, îl avem pe Sfântul Mina ocrotitor al acestui aşezământ? Pentru că Sfântul Ma­re Mucenic Mina este un binecunoscut apărător al celor năpăstuiţi, jefuiţi, păgubiţi, a celor care ajung victime în mâna unor prăduitori nemiloşi. Sfântul Mina este un scut nevăzut pe care oricine se simte slab, în primejdie, înconjurat de necunoscut şi de ameninţări îl cheamă întru ajutor. Şi, de foarte multe ori, aceasta este starea românilor noştri care pribegesc departe de casă, de ţară. Ei sunt aici pe meleaguri străi­ne, într-o continuă nesiguranţă, în necunoscut. Ei nu au parte de prea multă protecţie lumească şi nu au prea mulţi prieteni puternici în ţara în care au emigrat.

Să fim într-un cuget cu sfinţii, să devenim „prietenii” lor!

(icoana de Gabriel Toma Chituc)

De aceea, preaiubiţilor, mulţi dintre noi îl avem drept prieten, aju­tător şi protector pe Sfântul Mina, marele mucenic al Domnului, pe neînfricatul mărturisitor şi pe iubitorul de dreptate şi de cinste. El este aici, aproape de noi, căci sfinţii nu petrec în cer lipsiţi de griji, ci, într-un anume sens, împreună-pătimesc cu noi. Aşadar, cu mai multă râvnă să înmulţim rugăciunea către Sfântul Mina si către toţi sfinţii, casnicii lui Dumnezeu, căci cu adevărat aceştia ne sunt adevăraţii noştri prieteni şi protectori. Ei, spre deosebire de protectorii din această lume, care sunt de prea multe ori ipocriţi şi nesinceri, ne cer un singur lucru: să fim în­tr-un cuget cu ei, să devenim „prietenii” lor, să îi căutăm şi să le cerem prezenţa lângă noi, în viaţa noastră.

Pentru că, dacă e bine că alergăm după ajutor la sfinţii lui Dumne­zeu, atunci trebuie să ştim că e bine să le cunoaştem vieţile, pentru a putea intra cu adevărat în comuniune cu ei. Nu e suficient să apelăm la sfinţi cu rugăciuni şi să le mulţumim, ci avem nevoie ca ajutorul aces­tora să devină prilej de îndreptare a vieţii şi de atragere a binecuvântă­rii lui Dumnezeu, să îi cunoaştem „personal”, să ne împrietenim şi să ne înfrăţim cu ei în Hristos. Iar aceasta o facem atunci când ştim de ce şi cum a devenit persoana din icoană sfânt. Ce l-a determinat să-şi încredinţeze viaţa lui Dumnezeu? Sau să mărturisească, cu preţul pro­priei vieţi, pe Dumnezeul Treimic?

Cum a devenit Sfântul Mina mucenic al lui Hristos?

Sfântul era conducător militar important în părţile Egiptului, pe vremea împăratului Diocleţian. În momentul în care Diocleţian a dat ordinele stricte prin care cetăţenii imperiului erau forţaţi să se închine zeilor, ordine care au stat la baza persecuţiilor anticreştine, Mina a pă­răsit lumea şi s-a retras în pustietăţile Egiptului. A ales să se retragă în rugăciune, în postire, în nevoinţă. Până când, după o vreme, cu prilejul unei mari sărbători prin care autoritatea imperială voia să întăreas­că credinţa în idoli, fostul militar a revenit chiar în mijlocul celebră­rii păgâneşti, mărturisindu-L, public, pe Hristos. A fost supus, fireşte, unor torturi cumplite, iar, într-un sfârşit, condamnat la moarte prin decapitare şi ardere.

Din viaţa Sfântului Mina se desprinde cu claritate ce fel de râvnă fier­binte avea pentru Hristos şi ce inimă mare avea, de nu putea suferi ne­dreptatea şi înşelarea oamenilor. Deciziile sale denotă o totală lipsă de compromis. De aceea, el părăseşte, fără a sta pe gânduri, poziţia lui soci­ală şi funcţia de frunte pe care o avea în armata imperială, pentru a se re­trage în deşert. În faţa persecuţiei, nu a căutat vreo cale de scăpare.

În deşert aflându-se, adâncit în rugăciune şi pocăinţă, insuflat de Duhul Sfânt, Sfântul Mina revine în lumea „civilizată”, cum am spune, dar nu oricând si nu oricum, ci într-un moment de mare încărcătură simbolistică. Viaţa Sfântului ne arată că inima acestuia nu răbda ne­dreptatea idolatriei pe care, în mod forţat, autorităţile imperiale căutau să o impună şi să o menţină ca singură credinţă acceptată de către stat. În faţa unei astfel de samavolnicii, Sfântul Mina alege să propovădu­iască în singurul mod care mai era cu putinţă: cu sine însuşi. S-a oferit pe sine mâniei imperiale pentru a-L face cunoscut pe Hristos, pentru a arăta ce fel de om este creştinul, care preferă să fie torturat decât să fie despărţit de Dumnezeul cel Viu, unicul Adevărat.

Aceasta este mucenicia: să te dai pe tine însuţi chinurilor, ca alţii să aibă parte de Hristos

Jertfa Sfântului Mina nu a fost o simplă înfruntare a unor autorităţi abuzive, ci a fost de dragul şi spre mântuirea semenilor săi, pe care îi voia părtaşi credinţei celei adevărate, îi voia părtaşi lui Hristos. Aceas­ta este mucenicia: să te dai pe tine însuţi chinurilor, ca alţii să aibă par­te de Hristos. De aceea îl iubim atât de mult pe Sfântul Mina, pentru că el ne-a iubit atât de fierbinte încât, urmându-L pe Hristos, şi-a dat viaţa pentru noi.

De aceea trebuie să cunoaştem vieţile sfinţilor, ca să înţelegem că avem mult mai multe motive să le fim recunoscători, chiar încă înain­te de a beneficia de vreun ajutor din partea lor. Să nu ezităm, scumpii mei, în a deveni prieteni ai sfinţilor care nu ne dezamăgesc niciodată şi nu ne abandonează asemenea multor aşa-zişi prieteni din această lume trecătoare! Să prindem cu putere mâna pe care ne-o întind şi să dăm slavă lui Dumnezeu pentru sfinţii Săi!

¹ Sâmbătă, 11 noiembrie 2017, la Liturghia de hram din Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm.

(Din: †Macarie, Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, Să topim ghețarii sufletului! 10 ani cu Hristos în Scandinavia, Editura Sophia, 2018)

***

Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina, pentru izbăvirea din nedreptăți, alcătuită și rostită de PS Părinte Episcop Macarie, la slujba Privegherii și a Sfintei Liturghii de la Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, 11 noiembrie 2019

Sfinte Mare Mucenice Mina, râvna credinței în Hristos te-a împins, în zilele de demult ale împăratului Dioclețian, prigonitorul de creștini, să mărturisești cu prețul propriei tale vieți spre mântuirea multora și spre dobândirea cununii muceniciei. Pentru aceasta, cu bucurie te lăudăm și îți mulțumim, ca unul care ești grabnic ascultător al rugăciunilor celor aflați în tot felul de nevoi, strâmtorări și necazuri. Scut nevăzut care ocrotește pe cei slabi fiind, la tine alergăm cu nădejde, pentru a cere mijlocirea ta către Hristos.

Rugămu-ne ție, Sfinte Mare Mucenice Mina, ia aminte la noi, păcătoșii, și la robii aceștia (N), care sunt păgubiți, nedreptățiți și primejduiți și scapă-i pe ei, așa cum ai scăpat nenumărați semeni din cumplite tâlhării, siluiri, ucideri sau năpaste. Căci știm că, așa cum te-ai zorit a-ți vărsa sângele pentru Hristos, așa te zorești să scoți din primejdie pe oricine se roagă cu credință ție. Și mai știm că nu treci cu vederea pe nimeni din cei care se închină la sfântă icoana ta și care cinstesc cu evlavie sfintele tale moaște. Așa, Sfinte Mare Mucenice Mina, primește această puțină rugăciune și cererile noastre le împlinește, spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Notă:

Sfântul Mare Mucenic Mina, din Egipt, a fost martirizat în anul 304, fiind sărbătorit la 11 noiembrie. Capul său se cinstește în Basilica San Pietro de la Vatican, o mână a sa se află în biserica Santissima Trinita din Veneția, iar fragmente din moaștele sale se cinstesc și în biserica Sfântul Mina – Vergului din București. Icoana Sfântului Mare Mucenic Mina, făcătoare de minuni, se cinstește în Paraclisul de la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, din Stockholm.

 Legaturi: