“SCOATE-MA, DOAMNE, DE LA OMUL VICLEAN SI DE OMUL NEDREPT MA IZBAVESTE, CARE… TOATA ZIUA IMI DUCEAU RAZBOI”

24-03-2012 Sublinieri

Psalmul 139

Ascultati Psalmul aici:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

1. Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,

2. Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.

3. Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.

4. Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gândit să împiedice paşii mei.

5. Pusu-mi-au cei mândri cursă mie şi funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.

6. Zis-am Domnului: “Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele”.

7. Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.

8. Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mina păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăseşti, ca să nu se trufească.

9. Vârful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!

10. Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.

11. Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la pieire.

12. Ştiu că Domnul va face judecată celui sărac şi dreptate celor sărmani;

13. Iar drepţii vor lăuda numele Tău şi vor locui cei drepţi în faţa Ta.

 

Va recomandam si citirea/ascultarea altor psalmi de mare folos:

***

Legaturi:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Invidia, rautatea, Portile Iadului, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

20 Commentarii la ““SCOATE-MA, DOAMNE, DE LA OMUL VICLEAN SI DE OMUL NEDREPT MA IZBAVESTE, CARE… TOATA ZIUA IMI DUCEAU RAZBOI”

  1. Pericopa evanghelica: Marcu 7, 31- 37; Ioan 5, 24- 30

    31. Şi, ieşind din părţile Tirului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei.
    32. Şi I-au adus un surd, care era şi gângav, şi L-au rugat ca să-Şi pună mâna peste el.
    33. Şi luându-l din mulţime, la o parte, Şi-a pus degetele în urechile lui, şi scuipând, S-a atins de limba lui.
    34. Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te!
    35. Şi urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine.
    36. Şi le poruncea să nu spună nimănui. Dar, cu cât le poruncea, cu atât mai mult ei Îl vesteau.
    37. Şi erau uimiţi peste măsură, zicând: Toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească.

    Ioan 5, 24- 30

    24. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă.
    25. Adevărat, adevărat zic vouă, că vine ceasul şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce vor auzi vor învia.
    26. Căci precum Tatăl are viaţă în Sine, aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine;
    27. Şi I-a dat putere să facă judecată, pentru că este Fiul Omului.
    28. Nu vă miraţi de aceasta; căci vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui,
    29. Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii.
    30. Eu nu pot să fac de la Mine nimic; precum aud, judec; dar judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut la voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis.

    Pericopa apostolica: Evrei 6, 9- 12; I Corinteni 15, 47- 57

    9. Despre voi, iubiţilor, deşi vorbim astfel, suntem încredinţaţi de lucruri mai bune şi aducătoare de mântuire.
    10. Căci Dumnezeu nu este nedrept, ca să uite lucrul vostru şi dragostea pe care aţi arătat-o pentru numele Lui, voi, care aţi slujit şi slujiţi sfinţilor.
    11. Dorind dar, ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă spre adeverirea nădejdii, până la sfârşit,
    12. Ca să nu fiţi greoi, ci următori ai celor ce, prin credinţă şi îndelungă-răbdare, moştenesc făgăduinţele.

    I Corinteni 15, 47- 57

    47. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
    48. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
    49. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc.
    50. Aceasta însă zic, fraţilor: Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea.
    51. Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba,
    52. Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba.
    53. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.
    54. Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: “Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
    55. Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”.
    56. Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.
    57. Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!

  2. “Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.”

    eu asta nu pot sa inteleg / accept.

  3. @ Crina:

    Nu avem la indemana talcuirea Sfintilor Parinti, insa blestemele aparente din Psalmi nu trebuie intelese in litera si indreptate spre a face rau cuiva, asa cum avem noi impresia. Cine are o gandire crestineasca, chiar daca nu intelege totul foarte bine, gandeste ca toate acestea au sensuri duhovnicesti. De pilda, legat de foc si de carbunii aprinsi, Parintii spun ca dragostea fierbinte a lui Dumnezeu este pentru cei credinciosi rai de lumina si caldura binefacatoare, iar pentru cei ticalosi si uratori de Dumnezeu si de frate este iad de vapaie arzatoare, care ii chinuie si ii mistuie la nesfarsit. Apoi, focul are si sensul de suferinta care incearca si care curata – iar aici chiar este pusa in legatura cu necazurile. Pentru toti este de folos suferinta, dar pentru cei mai inveterati si invartosati lucratori ai raului si slugi vandute satanei, care de bunavoie nu se mai pocaiesc, numai aceasta poate fi sansa lor de mantuire. In toate si prin toate Dumnezeu cauta sa nu piarda sufletele, ci sa le salveze, fie si “ca prin foc”.

  4. @Crina
    …dar ce intelegi/accepti din acestea? Alunga gandurile potrivnice si intreaba-ti duhovnicul despre toate!Si spune-i mai ales cum intelegi tu ca sa te poata ajuta in urcusul tau!No ofense!

  5. Legat de Psaltire, unde sunt multe exprimari tainice, aparent “fara sens” sau “scandaloase” pentru noi, Sfintii spuneau ca, si daca nu intelegem nimic, noi sa continuam sa citim, fiindca aceasta este o arma tare in razboiul nevazut. Noi nu intelegem, dar… “dracul intelege” si este lovit. Cuvintele Duhului Sfant nu pot fi intotdeauna patrunse de cugetul nostru, inevitabil limitat si foarte neinduhovnicit. Aici este vorba de “intelegerea cea neinteleasa” despre care a vorbit aici Parintele Arsenie: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/05/18/boala-cea-mai-mare-a-timpurilor-noastre-pe-care-o-avem-de-plans-impreuna/ Nu trebuie sa ne rugam talcuind versetele in acelasi timp, fiindca aceasta este una dintre ispitele tipice ale “diavolului teolog”, care vrea sa ne transforme rugaciunea in altceva. Iar daca nu putem si nu putem trece peste sminteala, pana la urma, pana crestem si pana ne lamurim, credem ca putem si sa nu citim decat acei psalmi pe care-i putem “intelege” si simtim mai mult ca ne ajuta. Insa cugetele indoielnice nu trebuie sa le primim nicidecum.

    Iar Psalmii trebuie cititi intr-o dispozitie de pocainta, de inima infranta si de iertare a semenilor. In psalmi ne punem si plansurile noastre, ne varsam durerile noastre, impletindu-le cu cele ale Prorocului David, si cerem ca el sa le duca inaintea tronului ceresc si sa ne mangaie in necazuri si nedreptati, precum El stie, nu precum noi dorim.

  6. P.Proclu=Din toate credintele care sunt pe fata pamantului mai este o credinta tare periculoasa,cand se intalnesc crestinii sau parintii si acela care crapa de ciuda in inima lui asupra fratilor,aceea e o credinta gresita,e o mare nenorocire…….sa ne pazeasca Bunul Dumnezeu,care crapa inima lor de ciuda asupra fratilor lui si el nu vrea sa ierte niciodata.Ii de plans acela,ii de plans.=
    =Se va lauda cineva ca are prietenie nefatarnica fata de aproapele?Oare nu adeseori buzele saruta,fata surade,ochii sunt aparent voiosi,iar inima mestesugeste viclesug si faureste rele in timp ce vorbeste cu pace?(Ps.27.4)Din pricina inmultirii faradelegii dragostea multora se va raci(Matei 24.12)Prin urmare ura de frati face loc lui Antihrist.Diavolul pregateste mai dinainte dezbinarile dintre popoare,ca sa fie bineprimit cel care vine.Sa dea Dumnezeu ca nici unul dintre robii lui Hristos sa nu alerge la dusman.(Sf.Chiril al Ierusalimului).
    P.Iustin=…in aceasta viata putem insela pe altii,ne putem insela pe noi insine,dar nu putem insela Dreapta Judecata a lui Dumnezeu!
    Iertare,Doamne ajuta!

  7. @ soram:

    Nu e extrem de important, dar pentru conformitate, ultimul citat este din Parintele Sofian. Si, intr-adevar, este foarte nimerita reamintirea acestor cuvinte.

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/14/parintele-sofian-de-8-ani-in-cer-ne-scoate-din-placerile-si-grijile-desarte-cu-un-cuvant-de-foc-smuls-din-focul-rugului-aprins-si-cu-o-intrebare-fundamentala-suntem-cu-adevarat-constienti/

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/17/dusmania-si-ura-de-frati-semnul-sfarsitului-parintele-proclu-2009-daca-nu-biruim-vrajba-si-tulburarea-se-va-intampla-o-nenorocire-video/

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/16/cuvantul-parintelui-pustnic-proclu-despre-ispitele-grele-ale-lumii-si-ale-bisericii-de-astazi-cum-va-fi-sfarsitul-lumii-si-ce-avem-noi-de-facut-fara-sfatul-duhovnicului-sa-nu-faca-niciun-pas-ca/

    Si folosim ocazia ca sa reluam, fiindca tot este de actualitate, si ceea ce scriam in ultimul articol citat:

    Asa cum am mai spus, oricat s-ar zbate si s-ar osteni unii si altii intru batjocura, insulte, can-can urat mirositor si aruncare de petarde diversioniste, orice om cu adevarat credincios are incredere ca, pana la urma, chiar daca in aceasta lume minciuna ar parea oarecand biruitoare, la Dumnezeu intotdeauna adevarul va iesi ca untdelemnul la suprafata. Numai cineva lipsit COMPLET de frica lui Dumnezeu sau orbit in intregime de cel-rau poate sa-si inchipuie ca minciuna ar avea picioare… lungi sau ca poate sa treaca si in vesnicie, la Judecatorul cel nemitarnic, drept invingatoare. Cel credincios stie ca, desi Hristos este ridiculizat diabolic, batut fara mila si scuipat in aceasta lume pentru ca a stricat socotelile arhiereilor, fariseilor si carturarilor fatarnici, desi este chiar ridicat pe Cruce si omorat, tot El are, pentru vesnicie, ultimul Cuvant.

  8. Iertare,asa o fi,dar eu nu pot intra la prima adresa publicata de voi,din 14-09-2010,insa am extrase la imprimanta o multime din articolele publicate de voi,multumita maicilor de la M.Brancoveni.

  9. @ soram:

    Era gresit linkul pus de noi, ne cerem scuze! Acum l-am corectat.

    Multumim!

  10. @ Crina

    “Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.”

    eu asta nu pot sa inteleg / accept.

    Se refera la blestemul aruncat asupra diavolilor, nicidecum asupra omului.De altfel in toata Psaltirea sunt intlnite astfel de blesteme.Sa cada peste ei carbuni aprinsi, semnifica arderea vesnica in gheena, arunca-i pe ei in necazuri pe care sa nu le poata rabda, este exact ce se va intampla la a doua venire a Mantuitorului, cand toata rautatea diavolului se va sfarsi, iar ei nu vor putea sa rabde sa nu faca rautate; acesta este necazul lor. Aceasta talcuire am gasit-o , daca imi amintesc bine, la Sf. Vasile- sper sa nu gresesc.

  11. Cei care isi spun crestini, dar chiar si in Postul Mare se ocupa cu cleveteli, judecari, denigrari, cuvinte pline de osanda si ocara ar trebui sa stie ca pacatuiesc mult si isi fac rau propriului suflet, desi, din pacate multi dintre ei cunosc vorbele Mantuitorului, dar nu le urmeaza. Iar despre cei care stiu dar nu fac, Domnul ne-a spus:

    46. Veni-va stapanul slugii aceleia in ziua in care ea nu se asteapta si in ceasul in care ea nu stie si o va taia in doua, iar partea ei va pune-o cu cei necredinciosi.
    47. Iar sluga aceea care a stiut voia stapanului si nu s-a pregatit, nici n-a facut dupa voia lui, va fi batuta mult.
    48. Si cea care n-a stiut, dar a facut lucruri vrednice de bataie, va fi batuta putin. Si oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, si cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere.
    (Marcu, cap.12)

    Despre pacatul grairii in desert ne-a spus:

    “34. Pui de vipere, cum puteti sa graiti cele bune, odata ce sunteti rai? Caci din prisosul inimii graieste gura.
    35. Omul cel bun din comoara lui cea buna scoate afara cele bune, pe cand omul cel rau, din comoara lui cea rea scoate afara cele rele.
    36. Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii.
    37. Caci din cuvintele tale vei fi gasit drept, si din cuvintele tale vei fi osandit.

    Cei care cred ca acest pacat este mic, se inseala foarte mult. Caci vorbele, odata aruncate, duc la smintirea celor care le aud si ii arunca si pe acestia in pacatul judecatii, cu atat mai mult cand sunt pline de nedreptate impotriva aproapelui. Prea usor se cocheteaza cu acest pacat, dar mai devreme sau mai tarziu toti vom da socoteala pentru toate cele pe care le-am spus.

    Mai bine sa uitam fiecare la barna noastra, si sa ne mustram pe noi insine pentru propriile pacate, decat sa tot osandim pe aproapele pentru paiul din ochiul sau, care de multe ori nici nu exista, este inventat de noi, din cauza rautatii noastre care cauta satisfactie atacand in stanga si in dreapta. Bine a spus Mantuitorul, ca din prisosul inimii graieste gura. Nimeni care e bine intentionat nu poate vorbi cu rautate. Una e sa spui ca vrei sa corectezi pe cel care chipurile greseste, si alta e sa arunci cu vorbe veninoase, atacandu-l cu cuvinte otravite.

    “[…] smintelile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala”.

  12. Odele lui Solonom, Rugăciuni creștine din secolele I-II, Oda a V-a

    1. Pe Tine Te laud, Doamne, căci Te iubesc.
    2. O, Prea Înalte, nu mă uita, căci Tu ești nădejdea mea.
    3. De bunăvoie am primit harul Tău ca să viez prin el.
    4. Veni-vor cei ce mă prigonesc, dar nu mă vor vedea.
    5. Fă să cadă asupra lor un nor de întuneric
    și o ceață de adâncă întunecime să-i învăluie.
    6. Și lasă-i fără lumina de-a vedea, ca să nu mă prindă.
    7. Îngreunează planurile lor, așa încât cele ce au uneltit să se întoarcă
    împotriva capetelor lor.
    8. Căci au uneltit un plan, dar n-a fost să fie.
    9. Cu ură s-au pregătit și s-au găsit a fi neputincioși.
    10. Și pentru că în Domnul mi-am pus nădejdea, nu mă voi teme.
    11. Și pentru că Domnul este mântuirea mea, nu mă voi înfricoșa.
    12. Și El este o cunună împletita pe capul meu și nu mă voi tulbura.
    13. Chiar dacă totul se va cutremura, eu voi sta drept.
    14. Și chiar dacă toate cele văzute vor pieri, eu nu voi muri.
    15. Căci Domnul este cu mine și eu cu El.
    Aliluia.

  13. Pingback: CALOMNIA, cea mai dureroasa rana diavoleasca… -
  14. Pingback: PARINTELE SAVATIE BASTOVOI la Libraria Sophia (2013) despre NOBLETEA DUHOVNICEASCA si "Romania ingerilor" (VIDEO integral) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: “Mantuieste-ma, Doamne, ca m-a necajit omul; fiii oamenilor, dintii lor sunt arme si sageti si limba lor sabie ascutita…” -
  16. Pingback: INDEMN LA CITIREA PSALTIRII IN POSTUL MARE si la mai multa rugaciune pentru intreaga lume – de la PARINTELE STARET MELCHISEDEC AL PUTNEI. Plus: AVERTISMENT fata de caderile “de-a dreapta” (audio + text) -
  17. Pingback: SA NE RUGAM CU PSALTIREA, cu durerea inimii, pentru toate durerile lumii si ale noastre! CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL: “Pentru diavol, Psaltirea este precum trasnetul” -
  18. Pingback: PRIGOANA BISERICII SI A SLUJITORILOR EI. CALOMNIA, ARMA SATANICA PREDILECTA – Predica Parintelui Damaschin Luchian de la Sihastria Putnei la praznicul Sfantului Arhidiacon Stefan, 2011 – (audio + text) -
  19. Pingback: Sfantul Tihon din Zadonsk despre RAZBOIUL CRESTINILOR IMPOTRIVA FRATILOR LOR: “O, in ce stare de plans a ajuns crestinatatea: sa se chinuiasca si sa se manance unul pe altul! ODINIOARA CRESTINII SE AJUTAU UNUL PE ALTUL, DAR ASTAZI SE ALUNGA SI SE ST
  20. Pingback: Mare este caderea omului! Oamenii au devenit mai primejdiosi decat dracii… ARMA CLEVETIRII MINCINOASE. Pana unde merge acceptarea calomniilor? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate