Sfanta ne-rusinare a implinirii Evangheliei lui Hristos

11-04-2007 Sublinieri

“NU VĂ RUŞINAŢI SĂ IUBIŢI!”

Pãrintele Savatie Baştovoi

într-un interviu de Antonio Aroneasa

 love.jpg

 

1. Pãrinte Savatie, ceea ce a fost numit în presã „cazul Tanacu” este o mare tragedie pentru BOR. Majoritatea celor interesaţi de cele petrecute la mãnãstirea Tanacu au luat cunoştinţã de rândurile pe care le-aţi scris în legãturã cu acest caz. Ce v-a îndemnat sã scrieţi acest îndemn şi sã faceţi în acelaşi timp o mãrturisire dureroasã despre realitãţile negative pe care evitãm sã le luãm în seamã?

Eu cred cã porunca lui Hristos m-a determinat sã scriu şi sã iau apãrarea celor de la Tanacu. Aş fi fãcut asta în cazul oricui, mai ales cã de data asta Biserica a jucat rolul acuzatorului. Nu putem lãsa o ţarã întreagã sã creadã cã Biserica bagã la puşcãrie pe cei ce greşesc. Aceasta este o minciunã împotriva Evangheliei. Din Vieţile Sfinţilor şi de la oamenii Bisericii pe care îi cunosc am fost învãţat cã Biserica ia apãrarea celor aflaţi în suferinţã. Mãnãstirea Noul Neamţ, de unde sunt, are un paraclis la puşcãria din Tighina de vreo zece ani. S-a întâmplat ca mãnãstirea sã intervinã în mai multe cazuri, fãcând demersuri cãtre preşedinte pentru a cere graţierea deţinuţilor care arãtau semne de pocãinţã. şi pot spune cã au fost graţiaţi puşcãriaşi cu CV-uri groase. Dar ca Biserica sã facã dosare de acuzare, aşa cum s-a întâmplat în Cazul Tanacu, eu n-am mai pomenit. Vlãdica Dorimedont, fostul stareţ al mãnãstirii noastre, care nu mai este printre noi, a umblat personal pe la poliţie sã scoatã un tânãr care a furat aur de la o icoanã fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului şi pânã la urmã l-a eliberat. A fãcut asta şi în cazul unui violator şi, ori de câte ori avea posibilitatea, intervenea personal pentru condamnaţi, considerând cã puşcãria nu este o cale de îndreptare pentru nimeni. Eu am crescut duhovniceşte lângã astfel de oameni, de aceea nici nu puteam vedea altfel. Îmi pare rãu când vãd oameni care nu se gândesc la suferinţa aproapelui, cã, pur şi simplu, e greu sã stai în puşcãrie, oricine ai fi şi oricât de mult rãu ai face. „Ceea ce voiţi sã vã facã vouã oamenilor, faceţi şi voi lor“, a zis Hristos. Eu, dacã aş fi condamnat şi s-ar lepãda tot Sfântul Sinod de mine, zicând cã nu mã cunoaşte şi cã nici mãcar nu ştie cum am ajuns sã fiu preot, cred cã aş dori ca mãcar un frate sã se ridice şi sã-mi spunã cã este aproape de mine. De aceea am ieşit în apãrarea cãlugãrilor de la Tanacu, pentru cã m-am pus pe mine în locul lor şi mi-am adus aminte de Hristos.
2. În tot ceea ce s-a petrecut, între toate cele spuse credincioşilor şi opiniei publice în general îi este greu sã mai discearnã adevãrul de minciunã. Cum am putea sã privim lucrurile fãrã a face judecãţi greşite şi fãrã a cãdea din adevãr?

Odatã un frate de la Noul Neamţ mi-a zis urmãtorul lucru: „Noi de multe ori ne contrazicem şi spunem cu hotãrâre pãrerile noastre, uitând cã întotdeauna între noi este şi un al treilea nevãzut, a cãrui pãrere noi uitãm sã o luãm în consideraţie“. Al treilea este Hristos. Sã ne întrebãm întotdeauna ce pãrere are Hristos despre cele ce se întâmplã. Hristos şi-a fãcut cunoscutã pãrerea în Evanghelie.Închis am fost şi n-aţi venit la Mine“. Adicã Hristos s-a identificat cu orice deţinut. Cum, chiar şi cu ucigaşii şi cu violatorii? Da. S-a identificat cu ei nu în faptele lor rele, desigur, ci în suferinţã. Hristos este prezent în suferinţa omului condamnat şi lepãdat de fraţii sãi, pentru cã Hristos însuşi a fost condamnat şi lepãdat de oameni. De aceea Hristos spune cã este închis şi suferã în fiecare condamnat. Pentru cã este nedrept ca omul sã fie închis şi lipsit de libertatea pe care i-a dat-o Dumnezeu. Aceasta este o mare tragedie. Sã-L cãutãm pe Hristos în toate şi sã încercãm sã privim lumea cu ochii lui Hristos, pe cât ne este dat fiecãruia şi aşa vom deosebi minciuna de adevãr. Dragostea lui Dumnezeu încãlzeşte inimile şi lumineazã mintea. Oare comunicatul de presã al BOR încãlzeşte inima? Gândiţi-vã la aceasta.

3. Credeţi cã cele petrecute la Tanacu sunt simptomatice pentru bisericã, în sensul cã ierarhia noastrã bisericeascã a fost lipsitã de reacţii concrete, cu atât mai mult cu cât pedeapsa datã lui pãrintelui Daniel Corogeanu şi maicilor este una exageratã? Sunt atâţia criminali care, cu bunã ştiinţã fãcând crime, primesc pedepse cu mult mai mici.

Cred cã reacţia Bisericii la condamnarea cãlugãrilor de la Tanacu pune un diagnostic îngrijorãtor. Am vãzut nu doar cã n-avem dragoste, ci şi cã suntem în stare sã trecem peste vieţi omeneşti de gura lumii. Dacã o sã mergem pe aceleaşi cãi, puşcãriile or sã se umple iar de preoţi şi de cãlugãri ca în vremurile de tristã amintire. Eu am cunoscut mai mulţi arhierei români, oameni extraordinari, cu credinţã în Dumnezeu şi cu dragoste de aproapele. Eu nu pot înţelege cum aceşti oameni, care sunt atât de minunaţi atunci când sunt singuri, adunându-se împreunã în Sinod au putut lua o decizie atât de crudã. Iertaţi-mã, dar eu am avut gândul cã altcineva semneazã rezoluţiile Sinodului, cel puţin aşa a fost în cazul de faţã.

4. Pãrinte, cineva întreba, la modul cel mai simplu cu putinţã, cui foloseşte toatã aceastã tulburare. Tulburarea este în primul rând prilej de bucurie pentru demoni care saltã vãzând dezbinarea dintre creştini. Credeţi cã aflarea adevãrului – ştiindu-se cã prin aceastã sentinţã se acoperã de fapt alte pãcate – ne-ar ajuta cu ceva?

Aceastã tulburare foloseşte celor care urãsc pe Dumnezeu şi Biserica Lui. Nu este vorba de câte pãcate poate sã ierte aceastã sentinţã cãlugãrilor de la Tanacu, ci de atitudinea noastrã faţã de suferinţa lor. Nu putem fi atât de cruzi încât, vãzând pe cineva în puşcãrie, sã zicem: „foarte bine, aşa li se iartã pãcatele!” Fiecare avem pãcate, dar iatã cã nu ne grãbim sã împãrţim carcera cu nimeni. Am citit replicile date de episcopul vicar de la Huşi cu referire la condamnare, care zice foarte sec: „Cred cã în anii de detenţie, Daniel Corogeanu va avea timp sã gândeascã la ce a fãcut bine şi ce nu“. Eu cred cã ar fi putut sã cugete la fel de pine pãrintele Daniel şi în chilia sa de la mãnãstire, poate şi mai bine. Dar, vedeţi, pãrerile sunt împãrţite.

5. Existã vreo legãturã între cele întâmplate şi starea duhovniceascã a creştinilor ortodocşi?

Sigur cã existã. Dacã ar fi dupã mine, eu aş face un marş de la Bucureşti pânã la Vaslui pe jos, pentru a arãta cã nu suntem de acord cu felul în care a decurs procesul. Sã ştie toatã lumea cã presa româneascã este mincinoasã, incultã, o presã de bâlci care încalcã toate principiile presei europene. De ce gazetele cu duhoare de cabinet împuţit nu iau pildã de la companii precum BBC, care nu a folosit niciodatã cuvinte deocheate precum „asasin cu barbã roşie”, „preotul ucigaş”, etc.? Sã mã iertaţi, eu citesc uneori presa de la Moscova, dar eu n-am pomenit atâta murdãrie, atâta iresponsabilitate ca în presa românã. şi tocmai gazetarii ãştia de douã parale, care îşi culeg infromaţiile din manele, umblând cu slogane ceauşiste de tip „jos evul mediu”, vor sã promoveze România în Europa? Creştinii trebuie sã-şi facã publicã nemulţumirea şi sã condamne aceastã atitudine plinã de ignoranţã şi prostie a organelor de presã care şi-a depãşit atribuţiile, acelea de a informa, şi au adus învinuiri nefondate care lezeazã grav demnitatea creştinilor. Sã mai meargã şi ei pe la tribunale sã dea seama de cuvintele pe care le spun.

6. Credeţi cã, începând cu tragedia de la Tanacu, vom intra treptat într-un nou tip de societate în care ne va fi tot mai mult fricã sã facem binele şi sã mãrturisim adevãrul?

Sã mã iertaţi, dar mie mi se pare cã România nici nu a ieşit din frica în care au bãgat-o comuniştii. Eu nu sunt de pãrere cã în România existã libertatea opiniei. Pur şi simplu populaţia a fost convinsã cã a fi liber înseamnã a spune cã, de pildã, comunismul este rãu. Oamenii chiar cred cã aceastã formulã a libertãţii de exprimare este suficientã. Dar, dragii mei, nu-mi mai spuneţi ce trebuie sã spun ca sã mã consideraţi voi liber, lãsaţi-mã sã-mi dau eu singur seama ce vreau sã spun, chiar dacã aceasta contrazice ideea voastrã despre libertate în ce mã priveşte. Nu ştiu ce va fi, dar este clar cã anumite lucruri, atunci când sunt spuse, trezesc dezaprobarea majoritãţii. Acesta este un obstacol suficient pentru ca cei mai mulţi sã refuze sã mai zicã lucrurile care îi pun într-o poziţie disgraţioasã faţã de ceilalţi. Aşa a fost întotdeauna, aşa este şi astãzi. Eu nu cred în libertatea fãgãduitã de oameni.

7. Poate fi cazul Tanacu un pas înspre ascunderea „luminii sub obroc”, a Luminii care este Hristos şi pe care îl ocolim atât cât putem pentru a ne afirma noi umanitatea decãzutã, o umanitate care condamnã fãrã sã discearnã, care pune la zid fãrã sã întrebe şi care ucide pentru cã este lipsitã de iubire?

Eu am zis cã Tanacu a fost o probã pentru România şi, în primul rând, pentru Biserica Românã. Într-o luptã dacã eşti lovit pe neprins de veste şi mai ales dacã lovitura e puternicã, eşti ca şi învins, pentru cã intrã frica în tine. Lovitura de la Tanacu a fost o loviturã sub centurã, în afara regulilor jocului, dar pe care arbitrul s-a fãcut cã nu a vãzut-o. Românii trebuie sã fluiere arbitrul afarã, dacã nu vor ca loviturile sub centurã sã devinã o regulã. Cine este arbitrul? Sã cugete fiecare…

8. Observând aceastã dramã şi multe altele care s-au petrecut în ultima vreme – amintesc numai de blasfemiile aduse la adresa Mântuitorului Hristos prin „Codul lui da Vinci”, „Evanghelia lui Iuda” şi falsul documentar despre „Mormântul lui Iisus” – credeţi cã în lume lucreazã un duh potrivnic creştinismului împotriva cãruia suntem chemaţi sã ne exercitãm mai mult ca oricând vocaţia noastrã mãrturisitoare?

Da, cred asta. Dar despre aceasta ar trebui sã facem un interviu aparte.

8. În încheiere vã rog, pãrinte Savatie sã adresaţi un cuvânt duhovnicesc credincioşilor ortodocşi braşoveni.

Nu vã ruşinaţi sã iubiţi!

 savatie33.jpg

  • Pe aceeasi tema cititi si:

Pentru cine bat clopotele la Tanacu?

ŞTIAI CĂ NU AI VOIE SĂ VORBEŞTI?


Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Parintele Savatie Bastovoi, Portile Iadului

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

26 Commentarii la “Sfanta ne-rusinare a implinirii Evangheliei lui Hristos

  1. Biserica a incercat sa-si protejeze imaginea. Daca ar fi luat apararea preotului de la Tanacu, risca sa polemizeze cu toata presa, ceea ce i-ar fi daunat. Din punctul de vedere al relatiilor publice, Biserica a trecut printr-o situatie de criza, pe care a ales sa o rezolve dupa cum am vazut.
    Dar, ca institutie care pune pe primul loc iubirea si-a tradat “declaratia de principii”.
    Episcopul de Husi a actionat ca un om fricos: l-a scos pe Corogeanu din chilia de la Tanacu ca pe un om de care iti este profunda sila.
    Nu avea voie sa-l judece nimeni pe acel parinte, mai ales pana nu se pronunta justitia. Biserica cu atat mai putin avea acest drept. Si atunci imi pun intrebarea fireasca, de ce pe episcopii si pe preotii care au colaborat cu Securitatea ii apara si ii sustine iar pe acesta nu?
    Teoretic, preotul Daniel Corogeanu a facut o fapta abominabila, numai ca a fost afectata o singura persoana: maicuta Irina Cornici. Dar acei preoti care au incalcat taina spovedaniei si poate ca au trimis la inchisoare zeci sau sute de oameni, distrugandu-le vietile, nu sunt mai de condamnat?

  2. Doua observatii as vrea sa fac, daca imi ingadui, Maria:

    1. Biserica nu e o institutie oarecare lumeasca unde e normal sa avem intelegere pentru “dreptul la imagine” si pentru politicile duse pentru salvarea imaginii. Nu pentru asta a fost lasata Biserica pe pamant, ca sa dea socoteala presei, ONG-urilor si altor gura-casca. Biserica e intemeiata pe Cuvantul lui Dumnezeu, care a spus: “Vai voua cand oamenii va vor vorbi de bine” si ” Fericiti veti fi cand…. vor spune tot cuvantul rau impotriva voastra mintind din pricina mea”. Daca se ajunge ca Biserica sa caute la imaginea publica, atunci Biserica tradeaza nu numai Legea dragostei, ci si acest Cuvant. Pana la urma, menirea ei este sa fie deasupra lumii, nu subordonata capriciilor lumii.

    2. Nici macar “teoretic” parintele Daniel nu afcaut o “fapta abominabila”. Chiar si cand spunem asta, se vede ce impact urias a avut asupra oricui uriasa camapanie de mistificare a realitatii si de diabolizare a acestui om si celor patru maicute.

  3. Bravo frate, imi place cum gandesti….Am vazut mai multe postari de ale tale…Felicitarile mele….Tine-te pe pozitie ca avem nevoie de oameni ca tine….Bucurii!

  4. Hmmmmm……cu ceva vreme pr Savatie Bastovoi promitea o carte super “Fuga pe campul cu ciori”, dedicata tatalui lui….Oare s-a apucat de ea?….Oare o va scrie?….Sper, caci avem nevoie de o carte ca asta, stiind faptul ca va tatal lui este/a fost ateu…Fiind incujurati de atatia atei…

  5. Pingback: Război întru Cuvânt » Parintele Gheorghe Calciu despre Biserica si calugarii de la Tanacu: “Aruncati in circul cu fiare”
  6. Pingback: Război întru Cuvânt » Parintele Proclu despre Biserica in cazul Tanacu: “E DE PLANS BISERICA!”
  7. Pingback: Război întru Cuvânt » Parintele Savatie: Creştinismul este dragoste izvorâtă din durere
  8. Pingback: …Pentru cei “surzi” în credinţă bat clopotele la Tanacu… « sibco.wordpress.com
  9. Pingback: Război întru Cuvânt » Cea mai grea lovitura - cea de la frati
  10. Pingback: Război întru Cuvânt » “Fratele meu este viata mea”
  11. Pingback: Război întru Cuvânt » CRESTINII - TRADATORI DE FRATE, VANZATORI DE HRISTOS
  12. Pingback: Război întru Cuvânt » PARINTELE MARTIR CONSTANTIN SARBU ne invata o lectie fundamentala: CUM SUNT ADEVARATII UCENICI AI LUI HRISTOS SI FII AI INVIERII? “Lumea s-a saturat de predici, ea are nevoie de Hristos! Nu vorbe, ci fapte se cer!̶
  13. Pingback: Cuviosul Paisie: A GANDI ORTODOX ESTE USOR, INSA A TRAI ORTODOX CERE OSTENEALA. Cum ii ajutam pe ceilalti?
  14. Pingback: DEMONIZATUL DIN TINUTUL GHERGHESENILOR - Predica Parintelui Calciu despre indracire, cazul Tanacu si razboiul din inima noastra cu diavolul (2005, VIDEO)
  15. Pingback: Parintele Daniel Corogeanu, foarte aproape de ELIBERARE. MASS-MEDIA PERSISTA IN FALSIFICAREA CAZULUI "EXORCIZARII" DE LA TANACU
  16. Pingback: “Exorcizarea” de la Tanacu a ajuns la Festivalul de Film la Cannes - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Parintele Daniel Corogeanu, haituit si in libertate. ACUZAT IN MOD FALS CA TINE SLUJBE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: DUPA DEALURI, filmul regizat de Mungiu despre CAZUL TANACU, PREMIAT LA CANNES. O poveste cu un posibil profitor si multa, multa ignoranta fudula - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: GADEA “LA” TANACU: Realizatorul emisiunii Sinteza Zilei, lansat intr-o diatriba TABLOIDA, adevarata “sinteza” de PONCIFE, MINCIUNI SI CALOMNII aruncate asupra parintelui Daniel Corogeanu! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  20. Pingback: Tatiana Niculescu Bran despre CAZUL TANACU si filmul DUPA DEALURI la emisiunea TV Cuvinte din taceri [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: Parintele Savatie Bastovoi despre filmul DUPA DEALURI: “poveste romaneasca de lesbianism cu sfirsit tragic” care da “imaginea unei Romanii ortodox-handicapate” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  22. Pingback: Dr. Pavel Chirila despre CAZUL TANACU: “Pedepsiti de tribunal, abandonati de ierarhie” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  23. Pingback: UNDE ESTE “A PLANGE CU CEI CE PLANG”? (I). Despre inselarea motivelor fals-duhovnicesti ale “ne-tulburarii” pentru a justifica nepasarea si pasivitatea -
  24. Cine stie pe unde mai este parintele Daniel? Mi-as dori tare mult sa il cunosc. Curajos!

  25. Pingback: CRESTINII DE AZI – APARATORI AI TIRANILOR si lepadatori sau chiar ucigasi ai celor slabi si ai celor nedreptatiti? CINE II MAI CERCETEAZA SI II MAI APARA PE CEI CAZUTI IN DIZGRATIA CELOR PUTERNICI? - Recomandari
  26. Pingback: CRESTINII DE AZI – APARATORI AI TIRANILOR si lepadatori sau chiar ucigasi ai celor slabi si ai celor nedreptatiti? CINE II MAI CERCETEAZA SI II MAI APARA PE CEI CAZUTI IN DIZGRATIA CELOR PUTERNICI? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate