SFINTIII TREI IERARHI IN VIATA NOASTRA – “Hai sa ii bucuram pe Sfintii Trei Ierarhi, nu fiind doar iubitori, ci si implinitori ai cuvintelor lor!”. Predici video ale PS DAMASCHIN DORNEANUL si PS IGNATIE

„ […] Vrednic, cuvenit lucru este sa-i cinstim pe Sfintii nostri Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan, indeosebi aici intr-o biserica inchinata lor. Dar ei, Sfintii Trei Ierarhi, nu sunt doar ai manastirii Sfintii Trei Ierarhi. In chip deosebit da, aceasta biserica isi praznuieste astazi hramul, dar ei sunt ai nostri, ai tuturor. Ei nu sunt doar ai studentilor sau ai elevilor teologi. In chip deosebit Sfintii Trei Ierarhi ii ocrotesc pe cei care se pregatesc pentru aceeasi misiune ca si ei. Dar ei sunt ai nostri, ai tuturor, ai intregii Biserici. Celor intre sfinti Parinti ai nostri si ai lumii mari dascali si ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan, facem noi astazi praznuire.

Praznuirea lor este si un act, daca vreti, de recuperare. Ar fi fost minunat ca astazi sa se auda cantari de lauda inchinate lor si in Antiohia, si in Constantinopol, si la Nazianz, si in Cezareea Capadociei. Ce-i azi Costantinopolul fata de ce era in vreme Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Grigorie Teologul? Ce-i azi in Cezareea, in Antiohia? Nu mai zic de Nazianz. Unde s-a serbat Marea Unire cu mai mult fast? Nu la Alba Iulia? N-ati avut dumneavoastra aici, in Iasi, si aici, in biserica acestei sfinte manastiri, acum cateva zile in urma, pomenirea Unirii din 1859? Ei bine, pentru ca acolo nu este cinstita aceasta troita de arhierei, asa cum s-ar cuveni, noi facem din fiecare biserica, impreuna, inca un Constantinopol, inca o Cezaree, inca o Antiohie. Si aici aveti deodata si Constantinopolul, aici, in Iasi, aici in biserica acestei sfinte manastiri, avem si Nazianzul si Cezareea Capadociei si Antiohia, locuri pe care acesti Sfinti Trei Ierarhi le-au cinstit cu prezenta, cu invatatura, cu viata si cu lucrarea lor.

Dar cum ii cinstim pe ei? Toti cei iubitori de cuvintele lor, a zis troparul pe care l-au cantat la strana, adunandu-ne cu un glas sa-i slavim, sa-i laudam. Si bine facem, ca merita, dar este insuficient. Daca am sta noi in fata Sfintilor Trei Ierarhi si doar le-am spune: Sfintilor, cat am fost noi pe pamant v-am cinstit, v-am laudat, am fost la priveghere in ziua voastra de pomenire, maine vom fi la Sf Liturghie. Doar atat? Putin. De ce s-ar bucura ei cel mai mult din partea celor care ii cinstesc pe ei? Sa vada ca ceea ce au facut, ceea ce au invatat, ceea ce au spus ei in vremurile in care au trait ei, n-a ramas deșert. Pentru ca daca ei vad ca de la ei si pana acum la noi – si, mai ales, acum, cu noi – ceea ce au facut nu aduce roada, zadarnica le este doar cinstirea prin cuvant, prin rugaciune. Hai sa nu zic totusi zadarnica, dar prea putin. Merita mai mult, vor mai mult si, pe masura ce noi vom fi nu doar iubitori de cuvintele lor, cum zice rugaciunea, ci si implinitori ai cuvintelor lor, doar atunci vom fi vrednici cinstitori ai Sfintilor Trei Ierarhi.

Nu s-ar bucura Sfantul Ioan Gura de Aur, el care atat de mult a iubit Scripturile cele sfinte si ni le-a talcuit noua, ni le-a dat noua, „a maruntit” cuvintele Scripturii asa cum o mama, un parinte face pentru copilul lui ca sa poata mai usor sa manance, nu s-ar bucura ca noi sa fim iubitori de Scriptura, cunoscatori ai sfintelor Scripturi, cititori si implinitori, dupa ce prin rugaciunile, prin scrierile Sfantului Ioan noi am intrat cat de cat in tainele Sfintei Scripturi.

Nu s-ar bucura dumnezeiescul Vasile cel Mare? Ce sa iau din viata Sfantului Vasile cel Mare? Uitati-va, dragostea lui fata de cei saraci. Ce era Cezareea in timpul lui? Sufletul si l-ar fi pus pentru cei bolnavi, pentru cei straini, pentru cei napastuiti, pentru vaduve, pentru orfani si noi nu putem sa dam o bucata de paine celui care are nevoie. Ne asemanam noi Sfantului Vasile? Suntem noi implinitori ai cuvantului Sfantului Vasile? Cum vom da ochii cu Sfantul Vasile daca nu am stiut in viata sa facem cat de cat o mica milostenie?

Si apoi, dumnezeiescul Grigorie, cuvantatorul de Dumnezeu, cel care a iubit Treimea, a laudat Treimea, a aparat Treimea. Daca ne va vedea pe noi care suntem in zilele astea asa de clatinati si nestatornici si sovaielnici in ceea ce priveste marturisirea credintei celei adevarate. Fi-vom noi vrednici sa dam ochii cu Sfantul Grigorie, cel care sufletul si l-a pus pentru credinta?

Hai sa ii bucuram pe Sfintii Trei Ierarhi, nu fiind doar iubitori de cuvintele lor, ci implinitori ai cuvintelor lor!

Si un act de recuperare si cinstire a lor si din alt punct de vedere, cel putin pentru doi dintre ei. Amintiti-va din viata lor ca Sfantul Ioan Gura de Aur a murit in exil. N-a mai avut loc in Constantinopol. Constantinopolul l-a exilat, prin mai-marii lui, fiindca poporul simplu si-a iubit pastorul. Dar cetatea l-a izgonit. Si tot din Constantinopol, scarbit, a plecat Sfantul Grigorie Teologul. A pastorit foarte putin in Constantinopol. El, fire sensibila, gingasa, n-a putut suferi sa vada atata rautate, atata invidie, atata acreala de suflet, atata pornire impotriva lui chiar din partea unor frati de-ai lui. Nu-i izgoniti inca o data pe Sfintii Trei Ierarhi din sufletul dumneavoastra! Ei pleaca de la noi atunci cand nu vad in noi nimic care sa-i faca sa ramana. Si. pe masura ce noi, cu ajutorul lor, vom fi implinitori ai cuvintelor, ai invataturilor lor, in aceeasi masura ei vor ramane cu noi.

Si nu doar pe 30 ianuarie, nu doar in zilele celelalte in care ei sunt cinstiti in calendar, ci oricand noi implinim cuvintele, povata unui sfant, citim cuvintele unui Sfant si cerem ajutorul ca ei sa ne ajute – nu doar sa intelegem ci sa si implinim cuvantele respective -, sfintii respectivi sunt cu noi. Ca noi nu cinstim astazi pe Sfintii Trei Ierarhi ca ei sunt undeva sus in cer, si noi aici, pe pamant. Nu, sunt aici, cu noi, prezenti cu noi, primesc laudele noastre, primesc bunavointa noastra, jertfa noastra si mai ales fagaduinta sufletelor noastre, pe care sa o innoim, sa o reinnoim macar in ziua de 30 ianuarie.

O, Sfintilor, fiti cu noi, ocrotiti-ne si ajutati-ne sa va implinim cuvintele! Sa nu va rusinam pe voi prin viata noastra, sa nu fim ca un alt Arcadie care te-a izgonit, Sfinte Ioane! Sa nu fim, Sfinte Grigorie, ca altii care in timpul tau te-au facut sa pleci din Constantinopol!

Sa cinstim pe sfinti implinind in viata noastra cuvintele, sfaturile lor si ii vom avea pe ei ajutatori in viata, mijlocitori la trecerea din aceasta viata si mai ales punatori de cuvant bun in fata dreptei si nemitarnicei Judecati a lui Dumnezeu, Amin!”

Vedeti si: