SUB MANA CEA TARE A LUI DUMNEZEU/ “Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii!”

17-07-2013 Sublinieri

sufletele-dreptilor

Domnul ne va da usurare

Şi ingerul Domnului i-a zis: „Intoarce-te la stapana ta si supune-te sub mainile ei. Domnul ti-a auzit necazul”. (Facere 16, 9, 11)

Agar a fugit de la Sara. I s-a parut ca nu va putea supor­ta persecutiile acesteia. Dar ingerul Domnului i-a dat po­runca sa se intoarca la indatoririle sale.

In paharul suferintei omenesti nu trebuie sa se afle nicio picatura de prisos. Nu-i mare lucru sa fugi de o incercare, dar ce crezi ca poti obti­ne facand asa ceva? Sa nu ne luam soarta in nepriceputele noastre maini, ci sa ne smerim „sub mana cea tare a lui Dumnezeu” (I Petru 5, 6), sa ne lasam in seama Lui. Smerindu-ne, vom capata binecuvantare de Sus.

Agar ajunsese la disperare, cand a primit vestea unor indurari nemaitraite pana atunci. Ingerul i-a spus ca i se va naste un fiu, Ismail. „Ismail” se talmaceste „Domnul mi-a auzit glasul”.

Chiar daca oamenii raman surzi la nevoile noastre, chiar daca ne umilesc si ne defaimeaza, sa nu ne tulburam; Domnul ne aude. Iar atunci cand ne trimite usurarea Sa, mila Sa, aces­tea depasesc intr-atat suferinta prin care am trecut, incat am si dat-o uitarii. Sa fim multumiti ca Domnul ne asculta, sa punem capat cartelii si jelaniilor. Domnul nu ne va supune niciodata unor incercari pe care n-am fi in stare sa le supor­tam. El Insusi ne va conduce, ne va ajuta sa trecem marea necazurilor si lacrimilor noastre. Sa vedem in toate mana lui Dumnezeu, a Dumnezeului celui viu, precum Agar, cand s-a smerit in fata Lui, cand a tinut seama de glasul Lui, sti­ind ca i-a inteles suferinta.

“Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii” [1]

Daruindu-ne viata, Dumnezeu ne incredinteaza cate ceva fiecaruia, care se cuvine pastrat, folosit, pazit si, in cele din urma, inapoiat lui Hristos, nevatamat, neirosit. Hristos i-a putut spune Tatalui ceresc la capatul vietii Sale pamantesti: „Niciunul dintre ei n-a pierit, decat fiul pierzarii” (Ioan 17,12)

Cand vom ajunge la capatul ostenelilor noastre pamantesti, sa dea Dumnezeu sa-I putem restitui Lui totul, zicand: „Toate cate le-am primit din mainile Tale le-am pastrat neatinse; nimic din cele ce mi-ai dat nu s-a pierdut si n-a fost vatamat”.

Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei:

„Nu nesocoti harul care este intru tine (I Timotei 4, 14),

intelegand prin acest har ravna intru propovaduirea invataturii lui Hristos. Timo­tei era pe atunci tanar, el trebuia sa pastreze curata credinta care i se descoperise. Asijderea fiecare tanar crestin trebuie sa se fereasca de influentele lumii si, strabatand calea vietii, sa se straduiasca a se pazi pe sine neatins, nepatat.

Se spune ca mica jivina numita helge (hermina) se in­grijeste atat de mult sa-si pastreze curata blanita, incat pre­fera sa moara, decat sa si-o murdareasca. Ar fi de dorit sa vedem la tinerii aflati la inceputul vietii acelasi instinct de aparare in sens moral. Este de preferat sa consimti la orice sacrificiu, la orice suferinta, numai pentru a-ti pastra inima curata si viata neatinsa de niciun viciu.

Cand mama isi tine pruncul in brate, avand constiinta ca Insusi Dumnezeu i l-a trimis, ce-ar putea fi mai sfant pentru ea decat a purta de grija si a pazi sufletul inocent al copilului care i-a fost incredintat, pentru a fi predat candva in mainile lui Dumnezeu intreg, neatins, spre viata vesnica? […]

Cea mai buna mostenire pe care un parinte poate sa o la­se copiilor sai este un nume cinstit; ei trebuie sa-l considere o sfanta chezasie si sa-l pastreze pe de-a-ntregul curat. Da­ca numele pe care ni-l dau parintii se cuvine pazit cu atata grija, ce sa mai spunem de numele de crestin? Raspunderea crestinului este imensa, trebuie sa fim constienti de ea ori­unde si cu oricine ne-am afla.

Sa stim ai cui suntem, pe Cine slujim si al Carui nume il purtam. Domnul si Invatatorul nostru vrea sa fim „credinciosi si in mic”, credinciosi fata de tot ce ni s-a incredintat. Pentru aceasta trebuie sa primim, in fiecare zi, de la Domnul ceva ce ni se da in pastrare, sa ne improspatam zilnic fortele, pentru a ne duce crucea pana la capat.

„Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii”.


[1] Apocalipsa 2, 10.

(din:“Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 Cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Editura Sophia, 2008)

smyrna-best1

Legaturi:

Din aceeasi carte:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

45 Commentarii la “SUB MANA CEA TARE A LUI DUMNEZEU/ “Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii!”

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. De mare folos, aceste cuvinte, trezitoare, regeneratoare de râvna, smeritoare, revigoratoare de nadejde, de auto-supraveghere, de rugăciune, de nevoinţă. Raportarea la Dumnezeu, la desăvârşire, trebuie prin tot și prin toate, ținută trează, vie, aprinsă, lucrătoare, pentru că toate ale lumii, ale pământului, ale trupescului, trag la pământ, la auto-conservare, suficienţă, etc, la plafonare la formal, la simbolic.

  2. În fiecare zi mă cheamă
    La viaţă sfântă Dumnezeu.
    În fiecare zi am pildă
    (Şi rugător), un sfânt al său.

    Că fiecare zi-mi’oferă
    Prilej, model, pildă şi har
    (Şi rugător curat şi sincer),
    Cîte un sfânt din calendar.

    În orice zi sfinţii mă cheamă
    La rugăciune şi căinţă,
    La Adevăr, la curăţie
    Şi la adânca pocăinţă.

    În orice clipă mintea-mi poate
    Să cerceteze viaţa lor,
    Şi să înţeleagă’ortodoxia
    Din pocăinţa sfinţilor.

    Că-n orice zi sfinţii ne’arată
    Credinţa, (nu din teorie,
    Ci din concretul vieţii sfinte
    Şi-a faptelor), din mărturie.

    Oricare sfânt, face dovada
    Cuvintelor transpuse-n faptă
    A pocăinţei lor smerite
    Şi-a bucuriei ce ne’aşteaptă,

    A curăţiei şi-a iubirii,
    A lepădărilor de sine
    A dragostei nevinovate
    Şi-a răului învins prin bine.

    În acest veac al înşelarii
    Şi-al teoriilor înalte
    Concretul ortodox vorbeşte
    Prin viaţa lor plină de fapte.

    În fiecare zi mă cheamă
    La viaţă sfântă Dumnezeu
    În orice zi ortodoxia
    Ne’nvaţă-(n sfinţi), Cuvântul său.

    Şi fiecare zi mă cheamă
    La viaţă demnă şi smerită
    Iar fapta lor mi-arată calea
    Cu’adevărat nerătăcită.

    Mai marii zilei pot să tragă
    Întreaga turmă’n rătăcire,
    Dar sfinţii în oricare vreme
    Ne sunt reper şi ocrotire.

  3. (De fiecare data cand intru pe site, imi place sa parcurg Sfintele icoanele si fotografiile din dreapta paginii, una dupa alta. Chipuri blande si smerite. Privindu-le, traiesc sentimentul ca ma aflu intr-o casa in care gazda a pus la indemana musafirului sau tot ceea ce are mai de pret – viata sa cu insasi credinta, convingerile sale. Si dragostea intru Hristos se revarsa asupra sufletului, mijlocitori fiind Parintii si toti cei ce raspandesc cuvintele lor…
    Sa va intaresca Domnul pe cale, in toate cele de folos!)

  4. Admini!

    🙂

    Multam’!

  5. In legatura cu fuga de pericole, undeva parintele Cleopa arata ca sunt situatii cand trebuie sa fugim, sa ne aparam (cum a facut si parintele fugind in pustie). Si arata aici, ca exemplu, fuga in Egipt. Nu stiu daca am inteles eu bine, dar cred ca este cam asa: cand inca nu esti copt, nu ai putere duhovniceasca, stai mai la o parte ca nu cumva expunandu-te sa cazi. Cand insa esti intarit duhovniceste (barbat nu prunc duhovnicesc) atunci poti sa dai piept cu pericolele.

    In legatura cu aceasta, am gasit undeva ca pr. Arsenie Boca nu le-a lasat pe maicutele de la Prislop sa se opuna fatis prgoanei comuniste (cand au fost alungati monahii din manastiri) spunandu-le ca o parte dintre ele nu sunt inca pregatite duhovniceste si vor cadea.

  6. @ Sanziana:

    Da, asa este. Subiectul este tratat pe larg si nuantat aici:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/07/01/apostazia-si-marturisirea/

  7. Sa ne intareasca Dumnezeu sa putem rabda,in incredibila situatie traita in familii si la servicii…mediul nostru de viata cel mai frecvent intalnit….

  8. Pingback: SCOPUL SCHIMBARII LA FATA A DOMNULUI si necesitatea schimbarii vietii noastre dupa chipul lui Hristos. PIEDICILE IN CALEA SCHIMBARII -
  9. Pingback: DE CE NE INCREDEM MAI MULT IN NOI INSINE DECAT IN VOIA LUI DUMNEZEU? Unde ne duc pacatul ingamfarii si incapatanarea in urmarea dorintelor si a ideilor proprii? De ce ne razvratim, ne agitam si refuzam Crucea? -
  10. Pingback: Parintele Ioan Buliga: ROBIA DIN IADUL DEPRESIEI -
  11. Pingback: SAMBATA SFANTULUI TEODOR (“COLIVEI”). Predica Parintelui Ioanichie Balan (audio + text): “Nu cumva sa intindeti mana in blid strain! MAI BINE SARAC SI CURAT DECAT CU CONSTIINTA DISTRUSA! Sa nu va vindeti credinta!” -
  12. Pingback: INTRAREA IN IERUSALIM. Predica Sf. Vasile al Kinesmei despre ENTUZIASMUL NESTATORNIC si CALEA IMPARATEASCA. “Orice s-ar intampla cu voi, sa nu scapati din maini haina lui Hristos, sa mergeti neabatut pe linia urmarii Lui!” -
  13. Pingback: TRADAREA LUI IUDA PRIN SARUT FATARNIC si formele posibile de NECREDINCIOSIE din partea noastra: “Dar si noi insine oare nu Il tradam adesea pe Hristos?“. FIDELITATEA MARTURISITOARE – CONDITIA MANTUIRII -
  14. Pingback: Siguranta de a fi IN MAINILE DOMNULUI, cu nadejdea de a ne improspata mereu puterile SUB ACOPERAMANTUL ARIPILOR DRAGOSTEI SALE: “Daca ti se pare ca nimeni nu mai are nevoie de tine, sa stii ca in ochii Lui ai ramas de mare pret” -
  15. Pingback: Sfantul Iona de la Kiev: CE SA FACEM CA SA DOBANDIM MANTUIREA? In cine sau in ce ne punem increderea? -
  16. Pingback: SFANTUL IOAN RUSUL, robul cel liber prin iubirea lui Hristos, marturisitorul si facatorul de minuni, PRIETENUL CEL VIU AL CELOR BINECREDINCIOSI. Predici, acatist si paraclis AUDIO si documentar VIDEO despre viata sfantului -
  17. Pingback: Parintele Teofil Roman: MAREA NOASTRA CADERE – INCREDEREA IN SINE SI VIATA TRAITA “PE CONT PROPRIU”, IN AFARA VOII LUI DUMNEZEU. Cum putem ajunge a dobandi pacea lui Hristos si a lepada “grija cea lumeasca” la Liturghie? -
  18. Pingback: “Vom vedea pe Dumnezeu precum este” (I): ARHIMANDRITUL SOFRONIE si BINECUVANTAREA DE A CUNOASTE CALEA: “Rari sant sufletele care au destula barbatie pentru a iesi de pe cararile batute ale multimilor…“. MANA NEVAZUTA A DUMNEZ
  19. Pingback: RODUL RABDARII SI AL NADEJDII. De ce Dumnezeu pare uneori neinduplecat si intarzie sa ne implineasca rugaciunile? -
  20. Pingback: “Intru necaz M’ai chemat si te-am izbavit, te-am auzit in mijlocul furtunii si te-am cercat la apa certarii” -
  21. Pingback: LINISTEA DIN TOIUL FURTUNII -
  22. Pingback: Predici si talcuiri audio la PESCUIREA MINUNATA aplicate la realitatile vietii noastre (PARINTII IOANICHIE BALAN si CIPRIAN NEGREANU): “Aceasta e smerenia lui Dumnezeu: ca Se coboara pana si la cele mai mici!” -
  23. Pingback: CUVINTE MANGAIETOARE PENTRU UCENICI din scrisorile SFANTULUI NICON de la OPTINA (II): “De cate ori am suferit pentru tine si m-am rugat?! O, copilasul meu, copilasule! Sa te intelepteasca Domnul sa intelegi adevarul!“ -
  24. Pingback: Fericitul Parinte PAISIE DE LA SIHLA (†18 octombrie), cel care a deschis multora USA RAIULUI: “Tot timpul asta faci: cazi si te ridici… Nu te lasi in disperare” -
  25. Pingback: CU CE GANDURI SA PORNIM IN ANUL CEL NOU? -
  26. Pingback: “DUMNEZEU CERE LA MASURA FIECARUIA. Mai mult decat a face ceva, lui Dumnezeu Ii place SA VREI! Sa incerci! Vrea sa te gaseasca in aceasta osteneala“ – PREDICI AUDIO pentru noi, cei chemati la Cina sau la Nunta Fiului | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: FURTUNA INFRICOSATOARE S-A RIDICAT… | Cuvântul Ortodox
  28. Pingback: “Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă”. RAZBOIUL SI PACEA OMULUI CU SINE INSUSI SI CU DUMNEZEU. Konstantin Zorin despre nevrozele omului contemporan, fuga de singuratate si mijloacele de inabusire a constiintei | Cuvântul Or
  29. Pingback: “Chiar dacă se dezlănţuie marea, chiar dacă se ridică necazurile din toate părţile, nu le da nici o atenţie, PRIVEŞTE SPRE HRISTOS!” | Cuvântul Ortodox
  30. Pingback: MARETIA MICILOR ASCULTARI. Roada durerii truditoare | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate