Arhim. DUMITRU COBZARU – adevăruri grele despre semnificația PANDEMIEI: “Trăim semnele Sfârșitului Lumii. ÎNCEPE O PRIGOANĂ la alt nivel, MULT MAI PERFID, care nu ucide atât trupul, cât mai ales mintea, inima, sufletul. DIAVOLUL NE VREA MOARTEA CU ORICE PREȚ” (video, predica la SF. MARE MUCENIC DIMITRIE)
Arhim. Dumitru Cobzaru – Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimtrie, Izvoratorul de Mir, Cluj Napoca
(26 octombrie 2020):
„Preacuvioși și preacucernici părinți, iubiți credincioși și dragii mei,
Evanghelia care tocmai s-a citit este înfricoșătoare. Dacă citim o carte de istorie a creștinismului, ne dăm seama că în primele veacuri creștine ea s-a împlinit cu plus de măsură. Trei veacuri de prigoană creștină în care oamenii erau urâți, și nu oricare oameni, ci oamenii care credeau în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care aveau o morală pe măsură, care reușeau să-i iubească chiar pe vrăjmașii lor; care se duceau la moarte surâzând. Cu frica în sân, bineînțeles, dar având perspectiva Zilei celei Neînserate a Împărăției lui Dumnezeu.
Dacă ne uităm în zilele noastre, nu știu dacă mi se pare mie, dar începe o asemenea prigoană. La alt nivel. De alt concept, mult mai perfid, care nu ucide atât trupul cât mai ales mintea, inima, sufletul. Pentru că diavolul, dragii mei, așa cum ați văzut din Evanghelia care s-a citit Duminică, aceasta dorește. Ne dorește moartea și mai ales moartea sufletească. Rezultatul faptului că Iisus Hristos i-a îngăduit diavolului să intre în turma de porci a fost acela că porcii s-au aruncat în mare și s-au înecat. Diavolul acest scop îl are. De aceea Domnul Hristos a îngăduit, ca să vedem unde țintește diavolul. Ne vrea moartea cu orice preț. Ne vrea înecați.
Or, ziceam eu că mi se pare, lumea în care trăim noi astăzi și care nu are nici o perspectivă. Ni se spune că va mai dura un an, va dura doi, va dura cinci. Dar noi știm că suntem mințiți. Pentru că în realitate ni se dorește moartea. Și atunci diavolul este în spate la toată această minciună.
Tragedia mare e că și între noi se întâmplă același lucru și doare foarte tare când fiul tău, fiica ta, părintele tău, prietenul tău cel mai bun te ucide. Este cumplit. Dar este cumplit să vedem că generația tânără, copilașii noștri, pruncii noștri, sunt condamnați la o viață pe care noi n-o cunoaștem și n-o putem intui. S-a răsturnat lumea. A început o schimbare a lumii fără precedent. Și nu avem soluția, sau cel puțin n-am căutat-o unde trebuie. Vedeți cuvântul evanghelic care s-a citi mai înainte. Este foarte actual: Dacă M-au urât pe Mine, și pe voi vă vor urî. Dacă M-au urât pe Mine, și pe Tatăl Meu îl urăsc.
„Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.
Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.
Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.
De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor.
Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.” (Ioan 15, 18-23)
Dacă ne urăsc pe noi, creștinii, în țara noastră îndeosebi pe noi, ortodocșii, păi înseamnă că-i urăsc pe moșii și strămoșii noștri. Și dacă-ți urăști înaintașii, ți-i renegi, dacă faci așa, nu mai ai nici o rădăcină, devii un parazit.
Și ia uitați-vă în ce lume trăim. În mediul online! Și aceasta se va extinde nu doar la munca pe care o facem. Iată că și la școală. O facem chiar în Biserică, am transmis aproape 3 luni online și suntem amenințați că se va întâmpla din nou. Parcă trăim pe altă planetă. Parcă suntem niște cosmonauți. Și tot ceea ce se confecționează, se gândește astăzi, are această formă care este străină de noi, de identitatea noastră. Și atunci încă o dată mi-am pus această întrebare. Simt că suntem în fața unei mari persecuții. Mai ales pentru noile generații, tineri și foarte tineri. Mulți dintre noi am trecut de jumătatea vieții. Suntem oameni împliniți. Poate mai avem încă multe de făcut, dar ne punem întrebarea: ce va fi cu copilașii noștri? Și avem cuvântul Scripturii care spune: Vai de cele însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! Nu este Vai ? Păi nu poți face un botez după rânduială. Cele care au în pântece trăiesc cu frica-n sân pentru că această boală ne copleșește din toate punctele de vedere. Și iată că trăim semnele Sfârșitului Lumii. Și mulți părinți duhovnicești își pun aceasta problemă. Eu însumi am stat de vorbă cu câțiva dintre ei. N-am văzut prea multă nădejde [omenească]. Nădejde-n Dumnezeu, dar nu în perspectiva lumii în care trăim.
Avem în față icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Ca să vedem dacă sunt soluții, nu? Și vorbim de un tânăr. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie era foarte tânăr și așa este și pictat. Pe icoana noastră bizantină. Dar oare îl preocupa pe Sfântul Dimitrie tinerețea lui din punct de vedere fizic sau lumesc, așa cum, din păcate, tinerii noștri sunt preocupați foarte mult de fizicul lor? Sau era preocupat de vârsta deplinătății lui Hristos? Se vede că era preocupat de vârsta deplinătății lui Hristos. Și-a jertfit tinerețea. Nu s-a lăsat cruțat pentru tinerețea lui, pentru frumusețea chipului sau vigoarea trupului său.
Avem în fața noastră un om cult, un om isteț la minte, un om învățat. Însă râvna lui era nesfârșitul cunoașterii, dorind să împrumute din atotștiința lui Dumnezeu. Aceasta era râvna, de a cunoaște și de a cunoaște profund și de a cunoaște Adevărul. Și cine este Adevărul decât Dumnezeu?
Avem în fața noastră un om milostiv. Dacă-l vedem pe frescele din catedrala închinată lui din capitala Greciei, a doua capitală, Tesalonic, îl vom vedea, și-n fresce din secolul V, el moare undeva, în anul 304. Îl vom vedea lângă copii săraci, lângă femei văduve, ceea ce pentru el era o preocupare deosebită. Și avea și de unde, pentru că era bogat, putea să fie milostiv. Însă bogăția lui avea acestă valoare, dragii mei, să fie împrumutată lui Dumnezeu prin mâna săracilor, având conștiința că în Cerul Lui și în Împărăția Lui va împreună-împărăți cu Dumnezeu. Și dacă împreună-împărățim cu Dumnezeu în Împărăția Lui, ce bogăție mai mare? Avea această conștiință. Omul bogat Dimitrie care se făcea milostiv.
Avem în fața noastră un om cu funcții publice. Unii hagiografi spun că era și diacon. Dincolo de funcția publică și chiar cea de slujire a diaconiei el și-a dorit dintotdeauna și a izbutit să devină slujitorul lui Dumnezeu. Ce frumos ar fi să fim diaconii Marelui Arhiereu, ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos! Să slujim dimpreună cu El. Oare ce Liturghie ar fi aceea? Să-L vedem pe Hristos slujind Sfânta Liturghie în demnitatea lui de Mare Arhiereu? Și noi să zicem Ectenia, sau să răspundem „Doamne, miluiește!” Căci El este Cel Care slujește Sfânta Liturghie. El zice, nu preotul: „Luați, mâncați! Acesta este trupul Meu. Beți dintru acesta toți! Acesta este sângele Meu.” Noi rostim cuvintele și ar trebui să devenim una cu El și să simțim că dăm trup și sânge, dar, în realitate, El este cel care săvârșește Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.
Dacă am avea aceste perspective ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, atunci ne-am da seama că ceea ce ni se întâmplă în zilele noastre, poate ar trebui să le luăm în favoarea noastră. Când Dumnezeu îngăduie o ispită asupra noastră, întotdeauna o face în favoarea noastră. Ca să ne întoarcem, să vedem lucrurile altfel. Să vedem lucrurile în profunzimea și-n adevărul lor. Și să nu ne gândim că vom trăi ani mulți pe pământ, ci să ne gândim că putem trăi veșnicia lui Dumnezeu. Și să nu ne dorim să cuprindem cât mai mult din punct de vedere intelectual și material în această lume, ci că putem cuprinde necuprinderea, nesfârșitul, imensitatea, slava lui Dumnezeu. Să nu mai râvnim la o poziție socială oarecare, ci să râvnim să fim robi lui Dumnezeu. Știți cine este robul lui Dumnezeu prin excelență: Maica Domnului: Iată roaba Domnului. Fie Mie după cuvântul tău. Așa să fie! AMIN!”.
Legaturi:
6 Commentarii la “Arhim. DUMITRU COBZARU – adevăruri grele despre semnificația PANDEMIEI: “Trăim semnele Sfârșitului Lumii. ÎNCEPE O PRIGOANĂ la alt nivel, MULT MAI PERFID, care nu ucide atât trupul, cât mai ales mintea, inima, sufletul. DIAVOLUL NE VREA MOARTEA CU ORICE PREȚ” (video, predica la SF. MARE MUCENIC DIMITRIE)”