CE INSEAMNA SA-I IUBIM PE VRAJMASII BISERICII si cum o putem face?

30-09-2007 Sublinieri

Cuviosul Seraphim Rose (“Scrisori“):

“Cu multi ani în urma, o fata de confesiune catolica care a fost primita în Biserica noastra mi-a spus ca una dintre primele ei nedumeriri a fost cea referitoare la presupusul mare contrast dintre înfricosatoarele afirmatii la adresa ereticilor, apostatilor, etc. si abordarea întelegatoare si iubitoare pe care a intalnit-o adesea în convorbirile cu preotii sau credinciosii nostri. Eu nu vad aici nici un conflict. Pentru a pazi adevarul trebuie sa vorbim la modul cel direct despre cei ce se departeaza de el pentru a pazi astfel turma si, daca e posibil, a-i calauzi pe cei rataciti. Dar Biserica îsi deschide comorile pentru fiecare suflet – cu conditia ca el sa asculte de adevar si sa primeasca învataturile ei – iar aceste comori nu pot veni decit de la Sfintul Duh si nu din “reinterpretarea” unora sau altora. (…)

Dar, în toate legaturile pe care le am cu sustinatorii fermi ai Ortodoxiei din Biserica noastra, pot spune cu mina pe inima ca nu am întilnit nici unul dintre ei care sa nu manifeste o iubire crestineasca pentru cei rataciti; daca Patriarhul Athenagora s-ar fi pocait de ratacirea sa si s-ar fi întors la Ortodoxie, cred ca ar fi fost primii care l-ar fi îmbratisat. Cred ca impresia contrara vine în special din partea criticii acelora a caror idee despre Biserica este foarte vaga si care acuza rivnitorii nostri de “lipsa de iubire“, pe cind ei, de fapt, se împotrivesc cu toata dreptatea apostaziei”.

stsilouan.jpg

Sfantul Siluan Athonitul (“Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei“):

Sufletul nu poate avea pace dacă nu se va ruga pentru vrăjmaşi. Sufletul învăţat să se roage de harul lui Dumne­zeu iubeşte şi-i este milă de fiece făptură şi mai cu seamă de om, pentru care Domnul a pătimit pe cruce, şi a suferit cu sufletul pentru noi toţi.

Domnul m-a învăţat să iubesc pe vrăjmaşi. Fără harul lui Dumnezeu nu putem iubi pe vrăjmaşi, dar Duhul Sfânt ne învaţă iubirea, şi atunci ne va fi milă chiar şi de de­moni, pentru că s-au dezlipit de bine şi au pierdut smere­nia şi iubirea de Dumnezeu.

Vă rog, fraţilor, faceţi o încercare. Dacă cineva vă ocărăşte sau vă dispreţuieşte sau smulge ce e al vostru, sau prigoneşte Biserica, rugaţi pe Domnul zicând: „Doamne, noi toţi suntem făpturile Tale. Ai milă de robii Tăi şi întoarce-i spre pocăinţă! Şi atunci vei purta în chip simţit harul în sufletul tău. La început sileşte inima ta să iubeas­că pe vrăjmaşi, şi Domnul, văzând dorinţa ta cea bună, te va ajuta în toate, şi experienţa însăşi te va povăţui. Dar cine gândeşte rău de vrăjmaşi, acela n-are în el iubirea lui Dumnezeu şi nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.

Dacă te vei ruga pentru vrăjmaşi, va veni la tine pacea; iar când vei iubi pe vrăjmaşi, să ştii că un mare har al lui Dumnezeu viază întru tine; nu zic că este deja un har de­săvârşit, dar e de ajuns pentru mântuire. Dacă însă îi ocărăşti pe vrăjmaşii tăi, aceasta înseamnă că un duh rău via­ză întru tine şi aduce gânduri rele în inima ta; pentru că aşa cum a spus Domnul, „din inima omului ies gândurile bune şi gândurile rele” [Mt 15,19].

Omul bun gândeşte: „Tot cel ce rătăceşte de la adevăr piere” şi, de aceea, îi este milă de el. Dar cine n-a învăţat de la Duhul Sfânt să iubească, acela nu se va ruga pentru vrăjmaşi. Cine a învăţat de la Duhul Sfânt să iubească, acela se întristează toată viaţa pentru oamenii care nu se mântuiesc şi varsă multe lacrimi pentru popor, şi harul lui Dumnezeu îi dă puterea de a iubi pe vrăjmaşi.

Dacă nu-i iubeşti, măcar nu-i ponegri şi nu-i înjura; şi acesta va fi un lucru bun. Dar dacă cineva îi blestemă şi-i înjură, e limpede că un duh rău viază în el şi, dacă nu se pocăieşte, va merge după moarte acolo unde sălăşluiesc duhurile cele rele. Să izbăvească Domnul orice suflet de o asemenea nenorocire!

Inţelegeţi! E atât de simplu. Sunt vrednici de milă oa­menii care nu cunosc pe Dumnezeu sau care se împotri­vesc Lui. Inima mea suferă pentru ei şi lacrimi curg din ochii mei. Pentru noi şi raiul şi chinurile sunt limpezi: le cunoaştem prin Duhul Sfânt. Aceasta a spus-o şi Domnul: „Impărăţia lui Dumnezeu e înăuntrul vostru” [Lc. 17, 22]! Aşa că încă de aici începe viaţa veşnică; şi chinurile veş­nice încep şi ele tot încă de aici.

Pentru mândrie se pierde harul şi, împreună cu el şi iu­birea de Dumnezeu şi îndrăzneala în rugăciune; şi atunci sufletul e chinuit de gândurile cele rele şi nu înţelege că trebuie să se smerească şi trebuie să iubească pe vrăjmaşi, fiindcă altfel nu poate să placă lui Dumnezeu.

Tu zici: „Vrăjmaşii prigonesc Sfânta noastră Biserică. Cum îi voi iubi oare?“. Dar la aceasta eu îţi voi spune: „Sufletul tău sărman n-a cunoscut pe Dumnezeu, n-a cu­noscut cât de mult ne iubeşte şi cu cât dor aşteaptă ca toţi oamenii să se pocăiască şi să se mântuiască. Domnul e iubire şi El a dat pe pământ pe Duhul Sfânt Care învaţă sufletul să iubească pe vrăjmaşi şi să se roage pentru ei, ca ei să se mântuiască. Aceasta şi este iubirea. Dar dacă îi judecăm după fapte, merită să fie pedepsiţi“.

Slavă Domnului că ne iubeşte atât de mult, ne iartă pă­catele şi prin Duhul Sfânt ne descoperă tainele Lui.

Domnul ne-a dat porunca: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri” [Mt 5, 44]. Dar cum să-i iubim când ei ne fac rău? Sau cum să-i iubim pe cei ce prigonesc Sfânta Biserică?

Când Domnul mergea spre Ierusalim şi samarinenii n-au vrut să-L primească, Ioan Teologul şi Iacob erau gata să facă să se pogoare foc din cer şi să-i nimicească pentru aceasta; dar Domnul le-a spus cu milă: „N-am venit să pierd, ci să mântui” [Lc. 9, 54-56]. Aşa şi noi trebuie să avem un singur gând: ca toţi să se mântuiască. Sufletul să aibă milă de vrăjmaşi şi să se roage pentru ei, pentru că au rătăcit de la adevăr şi merg în iad. Aceasta e iubirea faţă de vrăjmaşi. Atunci când Iuda se gândea să vândă pe Dom­nul, Domnul i-a răspuns cu milă [Mt. 26, 50]; tot aşa şi noi trebuie să fim cu milă faţă de cei ce se rătăcesc şi se pierd, şi atunci ne vom mântui prin milostivirea lui Dumnezeu“.

“Sunt oameni care doresc vrăjmaşilor lor sau duşmani­lor Bisericii pierire şi chinuri în focul iadului. Ei gândesc aşa pentru că n-au învăţat de la Duhul Sfânt iubirea lui Dumnezeu, căci cel ce a învăţat aceasta va vărsa lacrimi pentru întreaga lume.

Tu zici: „Cutare e un criminal şi e bine să ardă în focul iadului”. Dar te întreb: „Dacă Dumnezeu ţi-ar da un loc bun în rai şi de acolo ai vedea arzând în foc pe cel căruia i-ai dorit chinurile iadului, nu-ţi va fi milă de el, oricine ar fi, chiar dacă e un duşman al Bisericii?”

Sau vei avea şi tu o inimă de fier? Dar în rai nu e nevoie de fier. Acolo e nevoie de smerenie şi de iubirea lui Hristos, care are grija de toţi”.

*

“Am fost ispitit: când sufletul meu a pierdut smerenia, atunci m-am făcut arţăgos, dar sufletul meu şi-a adus aminte de smerenia lui Hristos şi a însetat după ea; şi am început să mă rog lui Dumnezeu să mă ierte, şi să cureţe duhul meu de mândrie şi să-mi dea pacea. Şi când sufletul meu a urât păcatul, Duhul Sfânt m-a învăţat rugăciunea neîncetată şi iubirea. Şi am cunoscut cât de mult iubeşte Domnul norodul Său, şi îndeosebi pe cei morţi, şi în fieca­re seară vărsăm lacrimi pentru ei. Mi-e milă că oamenii se lipsesc pe ei înşişi de un Domn atât de milostiv. Într-o zi am spus duhovnicului:

– Mi-e milă de oamenii care se chinuie în iad şi în fie­care noapte plâng pentru ei şi sufletul meu se chinuie atât, încât îi este milă chiar şi de demoni.

Şi duhovnicul mi-a spus că această rugăciune e de la harul lui Dumnezeu.

Un nevoitor [ascet] m-a întrebat: „Plângi pentru păca­tele tale?” I-am spus: „Puţin, dar plâng mult pentru cei morţi”. Atunci mi-a zis: „Plânge pentru tine însuţi, de cei­lalţi se va milostivi Domnul. Aşa spunea egumenul Makari”. L-am ascultat şi am început să fac cum mi-a spus; am încetat să mai plâng pentru cei morţi, dar atunci au încetat şi lacrimile pentru mine însumi.

Am vorbit despre aceasta cu un alt nevoitor [ascet] care avea darul lacrimilor. îi plăcea să se gândească la pătimi­rile Domnului, cum Domnul, împăratul slavei, a suferit atât de mult pentru noi, şi în fiecare zi vărsa multe lacrimi. L-am întrebat pe acel nevoitor:

– Să mă rog pentru cei morţi? El a suspinat şi a zis:

– Dacă mi-ar fi cu putinţă i-aş scoate pe toţi din iad şi numai atunci sufletul meu şi-ar găsi pacea şi s-ar bucura.

Zicând aceasta a făcut o mişcare cu braţele ca şi cum ar aduna snopi pe câmp, şi lacrimi picurau din ochii lui.

După aceea nu m-am mai oprit din rugăciunile pentru morţi; lacrimile s-au întors şi suspinam mult rugându-mă pentru ei”.

Crucifixion - Extreme Humility


Categorii

Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Parintele Serafim Rose, Predica de pe munte si Iubirea vrajmasilor, Razboiul nevazut, Sfantul Siluan Athonitul

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

51 Commentarii la “CE INSEAMNA SA-I IUBIM PE VRAJMASII BISERICII si cum o putem face?

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Aşa grăiesc oamenii lui Dumnezeu, şi ale lor cuvinte trebuie primite, păstrate şi date mai departe, iar în acest fel nădăjduim că Duhul Se va îndura de noi şi vor fi lucrătoare şi în sufletele noastre!

  2. Am inteles aceasta lectie greu de inteles…”Daca nu-i iubesti , macar nu-i ponegri si nu-i injura; si acesta va fi un lucru bun “… va cer din nou iertare si va multumesc din tot toata inima pentru ca m-ati orientat spre “Ce inseamana sa-i iubim pe vrajmasii Bisericii si cum o putem face ?”…recunosc in fata Domnului ca , deocamdata , tot aici ma situez pe plan duhovnicesc , la :”Daca nu-i iubesti , macar …” si ca trebuie sa reiau acest cuvant …apoi iarasi asupra unor fragmente din ce a spus Parintele Arsenie Boca [ si nu numai…] , deci , pur si simplu , ramanand mai mult in duhul scrierilor Sfintilor Parinti , as mai urca inca o treapta …greu , dar as continua sa urc…
    Dumnezeu sa va dea , in continuare , putere si indrumare inalta , ca sa puteti – asemenea – sa ne imputerniciti pe noi si sa ne indrumati mai departe , de pe frontul Razboiului intru Cuvant – pe calea care duce la mantuire ! Fiti binecuvantati , paziti si ajutati de Mantuitorul Nostru Iisus
    Hristos !
    Slava lui Dumnezeu pentru toate !

  3. Pingback: Război întru Cuvânt » IUBIREA DE VRAJMASI - PORUNCA “IMPOSIBILA”
  4. Pingback: Război întru Cuvânt » Vamesul-Fariseu - sau cum ne pre-facem in farisei crezand ca suntem vamesi
  5. Pingback: Iubirea de vrasmasi - Porunca “IMPOSIBILA” -- CĂLĂUZĂ ORTODOXĂ
  6. @Agnes
    Sf. Siluan Antonitul – sfantul iubirii, spunea (iertare sfantului ca nu imi aduc aminte cuvintele sale exacte) ca singurul vrajmas al omului este numai diavolul.
    Semenii nostrii, pe care de multe ori noi ii consideram vrajmasi, sunt numai victimele celui viclean si trebuie sa ii privim cu mila.
    Mila, spun Sf. Parinti este inceputul iubirii de apropapele. Iar fara iubirea de aproapele nu exista iubirea de Domnul.

  7. Admin,multumesc din suflet pentru material!Foarte clar ne vorbeste aici Sf.Siluan Atonitul.Eu nu mai pot adauga ceva la acestea.

  8. Am mare veneratie pentru Sfantul Siluan si citirea scrierilor sale m-au ajutat mult.
    Din pacate insa, stiu crestini si preoti ortodocsi, care folosesc invatatura Sfantului Siluan pentru a motiva si a-si insusi ecumenismul si ideile ecumeniste actuale ! :((((
    Parerea mea este ca trebuie sa fim foarte atenti, fiindca Sfantul Siluan se ruga pentru toti, dar nu cu toti ! Sfantul Siluan plangea pentru toti, dar nu imbratisa ratacirea lor…
    Sfantul Siluan avea mila pentru toti, dar iubirea, plangerea si mila lui nu se indentificau cu acceptarea ratacirii celor potrivnici Bisericii….

  9. Pingback: Război întru Cuvânt » Pana unde merge tupeul masoneriei?
  10. Pingback: Război întru Cuvânt » Maica Arsenia despre lupta corecta cu gandurile de judecata
  11. Pingback: Război întru Cuvânt » CUVIOSUL SERAFIM ROSE - “UN OM AL INIMII” - 27 ani de la plecarea sa in patria cereasca
  12. Pingback: Război întru Cuvânt » Sfaturi parintesti de folos exceptional si pentru noi de la Cuviosul Serafim de la Platina
  13. Pingback: Război întru Cuvânt » Sfantul Siluan Athonitul - Copilaria si anii tineretii. “ROAGA-TE CA LUMEA SA NU MA TINA!”
  14. Pingback: Război întru Cuvânt » Sfantul Siluan si marturisirea intru iubire a credintei in fata eterodocsilor
  15. Pingback: Război întru Cuvânt » Despre pocainta, fatarnicie si indreptatirile legaliste
  16. Pingback: Sfătuiţi drept, dar cu dragoste! (consideraţii logice asupra milosteniei prin cuvânt) « N-am cuvinte…
  17. Pingback: Război întru Cuvânt » “Sau vei avea si tu o inima de fier? Dar in rai nu e nevoie de fier…”
  18. Pingback: Război întru Cuvânt » Nu poate sa fie adevar fara dragoste si nu poate sa fie dragoste fara adevar! Poate sa nu te copleseasca dragostea lui Hristos? – CUVANT AL PR. MIHAI ALDEA
  19. Pingback: Război întru Cuvânt » Pr. Mihai-Andrei Aldea: DE UNDE INCEPE SI CUM SE FACE LUCRAREA DE PROPOVADUIRE (MARTURISIRE)? Cum putem sa-i iubim pe cei aflati in rataciri si pacate grele? Cum poti sa cazi din Adevar chiar fara sa stii?
  20. Pingback: Război întru Cuvânt » RAVNA PENTRU ADEVAR, DAR SI IUBIRE DE VRAJMASI SI DUH DE NERAUTATE – Pilda Sf. Mc. si Arhid. Stefan despre marturisirea autentica a credintei
  21. Pingback: SFANTUL IOAN GURA DE AUR (13 nov.) despre MILA, despre ATITUDINEA FATA DE CEI CAZUTI IN RATACIRE si despre cei care ii dau ANATEMA pe altii: "Desi suntem cazuti atat de jos, nu ne mai dam seama ca suntem in cele mai mari pacate"
  22. Pingback: "PRECUM VOITI SA VA FACA VOUA OAMENII...". Legea fundamentala pierduta de crestinii vremurilor reci de pe urma. De la a nu face raul la nevointa iubirii pana la capat. Si despre "IUBIREA" CARE URASTE SI UCIDE
  23. Pingback: PREDICA DE PE MUNTE. IUBIREA VRAJMASILOR - Predici si talcuiri
  24. Pingback: Cuviosul Parinte Epifanie despre participarea Bisericii Ortodoxe la Consiliul Mondial al Bisericilor si despre "ziua mondiala a rugaciunii"
  25. Pingback: PARINTELE SERAFIM ROSE (2 septembrie) - MODEL DE MARTURISIRE "POZITIVA" A CREDINTEI, IN DUHUL AUTENTIC ORTODOX
  26. Pingback: Articolul saptamanii: Adevarul iubirii este iubirea adevarului sau CRESTINISMUL INTRE CORECTITUDINEA POLITICA SI RELIGIA MUCENICILOR
  27. Pingback: SFANTUL SILUAN ATHONITUL – cantari si cuvinte duhovnicesti “Fara har, sufletul e asemenea unui dobitoc”. CAND NE ASCULTA DUMNEZEU RUGACIUNILE? -
  28. Pingback: AVEM VOIE SA-I BLESTEMAM PE DUSMANII CREDINTEI? Sunt injuraturile sau pomenirile celui rau un pacat mic? Cum ajungem sa hulim fara sa ne dam seama? -
  29. Pingback: CHEMATI SA FIM FII AI LUI DUMNEZEU, NU DOAR OAMENI MAI BUNI… Predica trezitoare a Parintelui Hrisostom de la Putna (audio): “Sa-L aducem pe Hristos langa noi. Sa-I spunem toate! Sa-L facem partas vietii noastre cotidiene” -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate