Duminica Sfântului Grigorie Palama: LUCRAREA DĂRUITOARE A LUI DUMNEZEU și STRĂDANIA URIAȘĂ A LINIȘTIRII, ca “așezare în darul lui Dumnezeu” (VIDEO cu PS Ignatie Trif, PS Siluan Mănăilă și Pr. Gheorghe Holbea)
Duminica Sfântului Grigorie Palama
Pr. Prof. John Behr, “Crucea lucrează în lume”:
Pentru ziua liturgică: Apostol: Evrei 1,10 – 2, 3; Evanghelie: Marcu 2,1-12
Pentru sfânt: Apostol: Evrei 7, 26 – 8, 2; Evanghelie: Ioan 10, 9-16
În această a doua Duminică a Postului Mare facem pomenirea Sfântului Grigorie Palama, iar sărbătoarea de astăzi este în mare măsură o continuare a ultimei săptămâni, o a doua sărbătorire a Ortodoxiei.
Săptământa trecută am prăznuit restaurarea cultului sfintelor icoane, ca martore ale realităţii întrupării Cuvântului lui Dumnezeu în această lume, Cel în Care deplinătatea dumnezeirii a locuit trupeşte, chipul Dumnezeului celui Nevăzut (Col. 1,15; 2, 9), Cel la Care privim pentru a vedea şi contempla cine şi ce este Dumnezeu. Deşi îşi are rădăcinile într-o victorie şi controversă istorică, sărbătoarea icoanelor preia şi dezvoltă celebrarea celor care au fost anterior prăznuiţi în acea zi, profeţii, cei care, prin suferinţele lor, au fost plămădiţi din nou întru Pătimire, pe care au prezis-o, adică, cei care au devenit ei înşişi chipuri, icoane ale lui Hristos.
Prin urmare, sărbătoarea de săptămâna trecută nu a fost pur şi simplu despre o controversă şi soluţionarea ei acum multe veacuri în urmă, ci, de asemenea, ne vorbeşte direct chiar şi acum: nu suntem simpli primitori ai unei ortodoxii moştenite – într-adevăr, nici nu adorăm creaţia în icoană, dar nici trecutul! Mai degrabă, noi înşine trebuie să devenim icoane, prezenţa lui Dumnezeu în această lume.
Controversa în care Sfântul Grigorie Palama a fost implicat are totodată o importanţă directă şi imediată pentru noi – acum. Controversele isihaste din secolul al XIV-lea au avut în centru două chestiuni fundamentale: prima, realitatea prezenţei şi lucrării – energia – lui Dumnezeu în lumea sa; a doua, liniştirea, hesychia – era de trebuinţă ca acestea să poată să-I îngăduie lui Dumnezeu să Se manifeste şi să lucreze în noi.
Faptul că Dumnezeu este, într-adevăr, lucrător în această lume ne oferă confort şi nădejde. Dar ar trebui, de asemenea, să înţelegem provocarea care ne stă înainte. Fiindcă dacă Dumnezeu lucrează aici şi acum, El nu este la fel precum Îl socotesc unii ca aflându-Se în afara lumii, vârându-Şi degetul din când în când în treburile lumeşti! Dumnezeu nu este un fel de suprafiinţă Care Se află acolo, undeva, iar noi nu suntem păpuşi pe care El le mişcă prin sfori.
Nici nu implică, aşa cum am putea fi ispitiţi să credem, distincţia dintre fiinţă şi energie, opinia că Dumnezeu – din nou, de undeva departe – radiază un fel de câmp de forţă, un grilaj de energie divină, în care trebuie să păşim pentru a lua un fel de „hrană spirituală” pentru „viaţa [noastră] spirituală”.
Nu. Dacă Dumnezeu este lucrător în această lume, aici şi acum, el este astfel în noi şi prin noi, adică El Se află în şi prin aceia care fac lucrările lui Dumnezeu.
Ideea Sfântului Grigorie este că atunci când săvârşim lucrările lui Dumnezeu – tot ceea ce, în cele din urmă, izvorăşte din iubire pentru Dumnezeu şi pentru aproapele nostru, într-o modalitate jertfitoare de sine chiar şi cu preţul morţii – noi nu-L imităm pur şi simplu pe Dumnezeu, ci, mai degrabă, astfel de lucrări sunt lucrările lui Dumnezeu însuşi, chiar dacă noi suntem cei ce le înfăptuim!
Urmând cuvintele Apostolului despre trupul lui Hristos, Sfântul Simeon Noul Teolog a vorbit despre cum şi-a privit mâna, degetul şi toate mădularele trupeşti şi L-a văzut pe Dumnezeu Însuşi (Imnul 15). Noi suntem ochii şi urechile lui Dumnezeu în această lume, prin care El vede vaiul celor care se află în suferinţă şi noi suntem totodată mâinile şi picioarele Sale, prin care este dat ajutor celor aflaţi în nevoie.
Aceasta este într-adevăr. De fapt, omul nu se poate gândi la o chemare mai înaltă: suntem chemaţi a fi prezenţa lui Dumnezeu în această lume, mădularele trupului Fiului Său.
Teologia Sfântului Grigorie a fost dezvoltată ca răspuns la criticile adresate împotriva celor care urmează o viaţă de liniştire – viaţă de hesychia. Nu vom putea să ne ridicăm la înălţimea viziunii sale dacă nu ne vom strădui să dobândim o astfel de liniştire.
[…]
Probabil cea mai bună definiţie a unui isihast este cea a Sfântului Ioan Scărarul, a cărui Duminică o vom prăznui peste două săptămâni, după ce vom fi trecut de cea a Crucii, care marchează mijlocul Postului Mare. Aşa Cum spune Sfântul Ioan Scărarul: „Isihastul este cel care se străduieşte să cuprindă ceea ce este netrupesc în ceea ce este trupesc” (Scara, Treapta 27). Cu alte cuvinte, [isihast este] cel care se nevoieşte să îşi ţină mintea în trupul său, înlăuntrul lui aici şi acum.
În loc să ne lăsăm mintea să zboare de colo colo, de la o grijă la alta, este absolut necesar – dacă dorim să fim instrumentele lui Dumnezeu în lumea aceasta – să fim prezenţi pentru noi înşine, pentru această clipă în care Dumnezeu ne-a aşezat, pentru cei pe care Dumnezeu i-a adus înaintea noastră. Trebuie să dobândim o astfel de liniştire: „Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu“ (Ps. 45, 10). Iar Moise spune la fel: „Domnul are să Se lupte pentru voi, iar voi fiţi liniştiţi!“ (Ieş. 14,14)*.
[* Alegerea celor două versete are mai mult sens în engleză: varianta sinodală „opriţi-vă” din Ps. 45 nu corespunde celei din Septuaginta care redă: „Liniştiţi-vă de tot ceea ce faceţi/lăsaţi toate (şi luaţi aminte)” [n.tr.].]
Cu toţii ştim cât de greu este să stai concentrat la Sfânta Liturghie timp de vreo două ore, ba chiar şi pentru numai zece minute pentru a asculta o predică! Doar dacă trecem cu bine de mintea noastră aglomerată – precum paraliticul din pericopa evanghelică de astăzi, trebuie să trecem de mulţime şi să coborâm prin acoperiş – de abia atunci vom putea să coborâm în inima noastră şi să-L întâlnim acolo pe Hristos.
Acesta este paradoxul nostru: strădania uriaşă de care este nevoie – o strădanie violentă – de a sta pur şi simplu liniştit. Aceasta este, desigur, pricina pentru care primim darul Postului Mare: nu ca să împlinim câteva sarcini dificile, nevătămaţi şi să ne continuăm apoi purtarea firească. Ci pentru ca să ne schimbăm pentru veşnicie ca urmare a ceea ce trăim în această perioadă de post.
Să ne rugăm, aşadar, să folosim cu prisosinţă timpul care ni s-a dat, fiindcă ceasul este mai aproape acum decât atunci când am început; să ne rugăm pentru ca să ne putem acum – în această Euharistie – împărtăşi cu acest Trup şi deveni Trupul Său, pentru ca, la venirea Sa, noi cu adevărat să fim precum El este.
***
PS Ignatie Trif – Predica din Duminica Sfântului Grigorie Palama, Catedrala episcopală Huși, 2018:
***
“Teologul luminii necreate – De ce Sfântul Grigorie Palama este un model azi?”, interviu acordat de PS Episcop Siluan pentru emisiunea „Cuvânt pentru suflet” a Postului de Televiziune „Trinitas TV”, al Patriarhiei Române, din 12 martie 2014:
***
Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea la “Biserica Azi”: Energiile necreate – teologia dăruirii lui Dumnezeu oamenilor (14 03 2017)
Vedeti si:
- Un documentar foarte reusit (VIDEO, subtitrat), cantari (AUDIO si VIDEO) si mai multe articole despre viata si insemnatatea invataturii SFANTULUI GRIGORIE PALAMA, ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI (14 nov.)
- INTRĂ ÎNLĂUNTRU ŞI VEI AFLA ODIHNĂ! Scopul si implinirea adevarata a crestinului: AFLAREA ADANCULUI INIMII. Parintele Zaharia ne invata CUM SE POATE APLICA IN VIATA NOASTRA ESENTA INVATATURII SF.GRIGORIE PALAMA. Care sunt caile prin care putem dobandi durerea duhovniceasca a inimii?
- DUMINICA SFANTULUI GRIGORIE PALAMA. Parintele Petroniu Tanase si Arhim. Simeon Kraiopoulos despre RUGACIUNEA MINTII, VEDEREA LUMINII NECREATE SI TRAIREA VIETII LUI DUMNEZEU
- Mitropolitul Ierotheos Vlahos despre IMPORTANTA INVATATURILOR SFANTULUI GRIGORIE PALAMA
- DUMINICA SFANTULUI GRIGORIE PALAMA. Predici ale Staretului Efrem Vatopedinul despre aplicarea pildei si invataturilor Sf. Grigorie in viata noastra (si VIDEO)
- DUMINICA BIRUINTEI SFANTULUI GRIGORIE PALAMA. Un extras dintr-o carte recenta despre energiile divine, necreate si prapastia dintre Ortodoxie si crestinismul apusean
- Crucea si lumanarea in Ortodoxie vs. catolicism sau MICILE DETALII CARE MARTURISESC DUHUL: Cum sunt exprimate ENERGIILE NECREATE si INVIEREA continuta in Cruce?
- Marturia domnului ATANASIE RAKOVALIS despre HARISMELE SFANTULUI PAISIE AGHIORITUL – puternica ADEVERIRE a invataturilor Sfantului Grigorie Palama despre ENERGIILE NECREATE. “Oamenii care au pierdut experierea Harului dumnezeiesc tind sa ideologizeze invatatura Mantuitorului. Daca credinta este abordata doar LA NIVELUL MINTII, atunci omul o traieste ca pe o IDEOLOGIE RELIGIOASA”
- SFANTUL GRIGORIE PALAMA. Invatatura despre conditiile vindecarii sufletului de patimi, in sinteza Mitropolitului Hierotheos Vlachos. SARACIA DUHOVNICEASCA si FERICITA INTRISTARE
- SFANTUL GRIGORIE PALAMA SI ZELOTISTII VREMII LUI. Blandetea, intelepciunea, nobletea si pacea isihasta in fata calomniilor, razvratirii si intereselor politice
- Pr. Theodoros Zisis: RAIUL LUI DUMNEZEU SI “RAIURILE” OAMENILOR – din invatatura Sfantului Grigorie Palama
- Pilda Sfantului Grigorie Palama – Putem inchide sau falsifica Lumina?
- Sfantul Grigorie Palama si BIRUINTA INVATATURII CELEI ADEVARATE. Predica Sfantului Luca al Crimeei
- Parintele Mihail Stanciu despre VIATA SI INVATATURA SFANTULUI GRIGORIE PALAMA: “Lipsa durerii, impietrirea e cea care opreste rugaciunea”
- SFANTUL GRIGORIE PALAMA despre cum sa petrecem Postul Nasterii Domnului
- SFANTUL GRIGORIE PALAMA despre POST, INFRANARE si MILOSTENIE
- Sfantul Grigorie Palama (14 nov.): DESPRE SFINTELE SI INFRICOSATOARELE LUI HRISTOS TAINE si PREGATIREA OBLIGATORIE PRIN POCAINTA, VIATA CURATA SI MARTURISIRE
- Minuni din viata si dupa moartea Sfantului Ierarh Grigorie Palama
- MÂNGÂIETOAREA RUGĂCIUNE DE POCĂINȚĂ A SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA, CĂTRE MAICA DOMNULUI și PARACLISUL “luminătorului Ortodoxiei” (și audio): “Părinte, înțelepțește turma ta să priceapă-nșelătoarele vorbe și preaviclenele puneri la cale și meșteșugul și gândul vrăjmașului…”
***
Pentru aceasta Duminica va mai recomandam:
- SPARGEREA TAVANULUI
- NU TE DA BATUT IN LUPTA CU TINE INSUTI, NU ABANDONA DRUMUL LA JUMATATE! Prietenii paraliticului din Capernaum: conditia hotararii neabatute si a statorniciei in viata duhovniceasca: “Lucreaza dupa putere!”
- “NIMENI NU ESTE SINGUR!” Predica Parintelui Aldea despre MIJLOCITORII NOSTRI, despre CUM SE APARA DREAPTA CREDINTA…si despre LUCRAREA CONCRETA A ENERGIILOR NECREATE IN VIETILE NOASTRE (si audio)
- DUMINICA A DOUA DIN POSTUL MARE. Talcuirea Evangheliei vindecarii slabanogului din Capernaum: DESPRE PACAT SI BOALA, CRIZA SI IPOCRIZIE
- “FUNIA” BUNATATII LUI DUMNEZEU CARE NE IARTA PACATELE: “Te conjur din partea lui Dumnezeu celui viu, frate crestine, nu lasa sa se rupa funia!”
- Predici in Duminica a doua din Postul Mare ale Sfantului Ioan de Kronstadt: PARALIZIA SUFLETULUI SI URGENTA RIDICARII PRIN POCAINTA
- CE OTRAVA NE SLABANOGESTE SI NE OMOARA SUFLETUL SI CE DOCTORIE MINUNATA NE SALVEAZA? “Tot sufletul nefăţarnic însetează de pocăinţă ca de o băutura de viaţă dătătoare… O, câtă milostivire a revărsat asupra ta Domnul în toate zilele vieţii tale pe pământ! Plângi şi dă mulţumită!”
***
- Pilda prietenilor slabanogului: SA NE RUGAM NEINCETAT, CU INDRAZNEALA SI STARUINTA. SA NE RUGAM SI PENTRU CEI CARE NU SE ROAGA!
- Predica PS Sebastian al Slatinei la vindecarea slabanogului din Capernaum. II PURTAM PE CEILALTI IN SUFLETELE NOASTRE? NE PASA DE SUFLETELE LOR?
- Predici audio la Duminica slabanogului din Capernaum: RUGACIUNEA PENTRU CELALALT ARE MARE PUTERE, IUBIREA DE APROAPE DESCHIDE ORICE POARTA
Doamne ajuta!
Foarte bune cele trei postari video: nu reusesc sa incarc nici una: ati putea sa-mi trimiteti cele trei fisiere? astea-s conferinte care trebuie ascultate de mai multe ori, pe indelete…
Multumesc mult!
@ Iulian:
Pot fi descarcate de pe youtube cu ajutorul unui add-on (supliment) potrivit la browser (depinde insa ce folositi). E mai complicat deocamdata sa le trimitem noi, mai ales ca noi nu le-am descarcat, ci le-am incorporat ca atare de pe youtube.