PARINTELE MARTIR CONSTANTIN SARBU († 23 octombrie 1975): “Nu-ti irosi viata! Grabeste-te cat mai ai timp!”

23-10-2014 Sublinieri

p-Sarbu-3

Rostul vietii

Nu-ti irosi viata! Ea este data oamenilor spre desavarsirea sufletelor, pentru vesnicie. Cel ce are credinta nu este pentru pamant. Lumea nu se impaca cu cerul. Viata pe pamant e ca un popas si cine da totul pentru ea este nefericit. Viata trece si cine a pus pret pe ea, cu nimicul pamantului si al taranei ramane. Tu sa-ti intelegi rostul, sa fii intelept! Degeaba cauti sa faci lumina unde nu poate dainui. Nu este in zadar sa aprinzi faclie cand crivatul sufla si ti-o stinge?… Starpeste in tine egoismul si setea nestinsa de a aduna pe pamant, care iti ucid sufletul. Toata sarguinta ta sa fie spre a te umple de Lumina si Adevar. Crede in inviere, care ne va aduce din nou unul in fata celuilalt, cu bucuria sufletelor care se regasesc pe norii cerului, sub soarele vesniciei lui Hristos.

Omul, ca iarba…

Omul nu este numai carne, oase si sange, care putrezesc, ci si altceva: duh in care se cuprinde o sclipire din Duhul lui Dumnezeu. Omule, vezi ce faci cu aceasta licarire dumnezeiasca din tine! Sta in puterile tale sa o faci sa creasca sau sa o inabusi sub obroc si sa o faci sa piara! Va veni vremea cand toti vom da seama de asta! Tu, in marginirea ta, te gandesti sa ai ai ale lumii, sa te bucuri de toate si sa nu te pui rau nici cu Dumnezeu. Sarmana, stramta ratiune omeneasca! Cine este cu Dumnezeu, greu poate fi placut oamenilor si greu se poate bucura de toate ale lumii. Tu insa mai cu osardie te rogi pentru ‘fericirea’ ta, ceri casatorie, bani, indepartarea vrajmasilor, spor la serviciu si la scoala, avansare si belsug in casa…Si foarte rar iti doresti lumina de sus si mantuire. Asta pentru ca esti foarte bine infipt in tarana din care ai iesit. Doresti toate cele pamantesti si esti nefericit, fiindca nu intelegi ca viata ta este trecatoare: “Omul, ca iarba, zilele lui, ca floarea campului, asa va inflori. Ca vant a trecut peste ele si nu va mai fi si nu se va mai cunoaste nici locul sau” (Ps. 102). Ti le doresti pe toate pentru aici si acum, dar viata ta nu se sfarseste aici. Ar fi usor! Este insa un maine, un maine de care nimeni nu scapa. Un maine cand toate ale tale vor trece de la intuneric la lumina si se vor pretui nu cu masura ta. Deci, grabeste-te cat mai ai timp! Schimba-ti viata! Ca iata, acum este vreme potrivita, acum este ziua mantuirii!

(din: Lacrima si har. Preotul martir Constantin Sarbu, Editura Bonifaciu, 2011)

-lacrima_si_har_preotul_martir_constantin_sarbu-5987

Va recomandam si:

***

 


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Parintele Constantin Sarbu

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “PARINTELE MARTIR CONSTANTIN SARBU († 23 octombrie 1975): “Nu-ti irosi viata! Grabeste-te cat mai ai timp!”

  1. Deschide, Părinte, ale cerului porţi
    Să intre cohorta de îngeri şi sfinţi
    Schingiuiţi şi flămânzi, umiliţi şi cuminţi,
    Cu ochi mari de lumini în orbite de morţi,
    Cu feţele supte, cu oasele rupte,
    Cu urme de cizme pe piepturi strivite,
    Sub asprele zeghi cenuşii, zdrenţuite.

    Deschide-le, Doamne, şi ultima uşă.
    În prag lepăda-vor trupul lor de cenuşă
    Şi vor intra ca un abur cu un nimb de lumini,
    Fără răni sângerânde, fără urme de spini.
    Ascultă-i, Părinte, eternule Domn,
    Şi dă-le doritul, râvnitul lor somn
    În liniştea sfântă a grădinii cereşti.
    Prin ierburi vor trece aripi îngereşti,
    Iar jos, pe pământ, când priveşti iertători,
    Vei vedea prin celule doar crucile lor.”
    Eugenia Indreica Damian

  2. …….”Am plecat sa-mi caut trecutul”…
    de Emanuel Ioan Niculescu

    “Am plecat sa-mi caut trecutul
    ………………………..
    Din tot altarul vietii mele pe care icoanele
    atarnau fara culoare,in paliditatea
    vopselei cazute,genunchii mei n-au reusit sa adune
    decat lacrimile ce-au deschis
    Usile Imparatesti spre Lumina.
    Si,trecand prin ele,am uitat pentru ce plecasem…”

  3. Multumesc.
    “Toata sarguinta ta sa fie spre a te umple de Lumina si Adevar. Crede in inviere,…”

  4. Pingback: “Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt”. DE CE A INTRAT OMENIREA IN IURESUL UNUI RITM DE VIATA DEMONIC SI IN GOANA AMETITOARE? Care trebuie sa fie graba cres
  5. Pingback: Recomandare de carte: “INIMĂ ZDROBITĂ. DESTINUL UNUI TATĂ”. Experiența sfâșietoare a unui PĂRINTE în care NE VOM REGĂSI MULȚI și învățămintele amare, dar vii, ale creștinului care CONȘTIENTIZEAZĂ RATAREA TIMPULUI și a multor
  6. Pingback: GÂNDIND LA ZIUA CEA ÎNFRICOȘATĂ… “Tragedia nu e moartea în sine, ci nepregătirea noastră pentru ea. Trăitul ăsta de pe o zi pe alta, gândirea că ziua de mâine e a noastră ne fură pașaportul spre Rai” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate