Parintele Sofian Boghiu si IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei: UNDE IL GASIM PE HRISTOS CEL INVIAT, CINE SI CUM IL POATE RECUNOASTE?

PARINTELE SOFIAN: Cuvant in Duminica Invierii (1985)

(…) Dumnezeu sa fie cu noi mereu, Iisus Cel Inviat sa invieze si in inimile noastre cele adeseori inghetate ca iarna care a trecut!

Frati crestini, am petrecut pe Iisus Hristos Cel evanghelic, Cel bun si bland, L-am petrecut pana la Florii, si dupa aceea pana la Cruce, si pana la Inviere. Era Iisus Cel Istoric, Iisus de care vorbesc Evangheliile, Acest Iisus care a anuntat in timpul vietii Lui de trei ori ca va fi rastignit si inviat. Cu adevarat, asa s-a intamplat: Iisus a fost rastignit, spre mare durere a ucenicilor Sai, si a inviat spre marea lor bucurie.

După înviere, Iisus Hristos apare în prima zi, în chipul grădinarului, Mariei Magdalena care nu cunoaşte decât un cuvânt: când i-a spus „Marie”, şi-a dat seama că este Iisus. Se uita la El şi nu-L cunoştea, deşi acelaşi Iisus era.

Merge Iisus către Emaus, cei doi ucenici merg cu El, vorbesc cu El şi nu-L cunosc, că ochii lor erau închişi ca si nu-L cunoască. Şi Iisus merge cu ei, le tălmăceşte Scripturile, ajunge la cina din Emaus către seară, intră cu ei şi încă nu-L cunosc. Şi în momentul când Iisus frânge pâinea la cină, se deschid ochii lor şi-L cunosc pe Iisus. Dar în clipa următoare Iisus nu mai era între ei. Cu inimile arzând, ucenicii îşi dau seama că El era, Iisus care vorbea pe cale, acelaşi Iisus care acum nu mai era lângă ei. Iisus intrase în pâinea pe care o binecuvântase.

De asemenea, Iisus apare din nou seara, ca în duminica de astăzi, la cina din Sion, în casa unde erau apostolii adunaţi de frica iudeilor. Şi Toma nu era cu ei. La început nu-L cunosc. Iisus se simte obligat să desfacă haina Lui de lumină de la piept, ca să vadă rana unde a fost împuns, să arate mâinile care au fost străpunse şi picioarele, ca apoi să-L cunoască. Deci Iisus acelaşi era, însă Iisus înviat nu era aşa uşor de recunoscut.

Din nou se arată Iisus în nordul Galileei, la marea Galileei. Era într-o dimineaţă, Iisus sta pe malul mării, ucenicii Il văd, erau în larg, Il văd şi se miră, însă nu-L recunosc. Ioan abia, apostolul Ioan cel cu ochii sfinţiţi de curăţia vieţii lui, spune: „Domnul este!” După aceea Il cunosc apostolii. Şi Petru se aruncă în valuri, merge la mal, Il îmbrăţişează pe Iisus şi Iisus îi cheamă pe toţi, apoi stă de vorbă cu ei, dându-le să mănânce pâine şi peşte fript pe jăratic. Aşa încat Iisus cel înviat,  acelaşi Iisus  care a fost răstignit, nu e recunoscut uşor, decât de inimi şi de ochi curaţi.

Acesta, fraţi creştini, este un mod în care Iisus Hristos supravieţuieşte. După moarte, Iisus Hristos înviat intră printre apostoli; când vrea, Se arată, arată trupul Lui, mănâncă împreună cu ei, Işi arată ranele de la mâini şi de la picioare, însă [numai] după acest contact, sau după glasul Lui, după cum L-a cunoscut Maria Magdalena, după aceea  Il cunosc pe Iisus că era aceeaşi persoană. Acesta este al doilea mod în care Iisus Hristos este cunoscut în lume.

Al treilea mod, fraţi creştini, este modul euharistic, în sfanta Impărtăşanie. La Emaus Iisus Hristos, după ce stă de vorbă cu ei cale de vreo 7-8 km, binecuvântând pâinea – dispare. Unde era Iisus? Intrase în pâinea cu care s-au împărtăşit apostolii. Se împărtăşesc, ochii se deschid şi Il cunosc că era Iisus. Iisus Hristos S-a arătat mereu apostolilor Săi, însă Se arată de-a lungul veacurilor până astăzi [în] acest mod euharistic al sfintei Impărtăşanii. E Iisus ascuns în pâinea sfântă pe masa jertfelor, în sfântul altar şi în vinul euharistic, e Acelaşi Iisus Hristos care S-a răstignit pe Golgota, care a fost peceduit în mormânt şi care a înviat. Acelaşi care S-a arătat apostolilor după Inviere, timp de 40 de zile. Acelaşi Iisus este prezent în viaţa fiecăruia din noi, mai ales atunci când ne putem împărtăşi cu vrednicie cu Trupul şi Sângele Lui. E al treilea mod de viaţă prin care Iisus Hristos supravieţuieşte în lume.

Şi mai este încă un mod de existenţă pe care îl anunţă însuşi Iisus Hristos: este acela despre care vorbeşte El în momentul când descrie uriaşa desfăşurare a Judecăţii din urmă, când Iisus Hristos va apărea pe norii cerului, cu slavă multă, între sfinţii îngeri trâmbiţând în tot văzduhul şi va judeca lumea şi va împărţi lumea în două, în drepţi şi păcătoşi, cum desparte păstorul oile de capre. Unii de-a dreapta, drepţii, unii de-a stânga, păcătoşii. Şi atunci îi va judeca Iisus, adică pe toţi ne va judeca, şi va chema pe unii la El:

„Veniţi, binecuvântaţi ai Părintelui Meu, pentru că am fost flămând şi Mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi Mi-aţi dat sa beau, am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost străin şi M-ati primit, am fost bolnav şi M-aţi cercetat, am fost în temniţă si în necazuri şi aţi venit la Mine”.

Se întreabă drepţii: „Doamne, când Te-am văzut în aceste stări”? Şi le răspunde Iisus: „Intrucât aţi făcut bine unuia din aceşti fraţi ai Mei mai mici, Mie Mi-aţi făcut binele acesta”. Deci Iisus Hristos se identifica cu fiecare necăjit, fiecare flămând, fiecare oropsit al vieţii, de-a lungul istoriei. Din clipa Invierii, din clipa intrării în pâinea euharistică, până la sfârşitul istoriei, Iisus Hristos se ascunde în fraţii Lui, toţi acei care suferă în numele Lui, cei care Il cheamă în ajutor; Iisus este în ei, se identifică cu ei. Şi daca facem o faptă bună ajutând pe cineva care e cu adevărat necaz, această faptă bună o primeşte El însuşi şi ne-o arata in ziua Judecăţii. Acelaşi eveniment se întâmplă cu cei stânga, pe care ştiţi că-i ceartă, că n-au făcut niciodată aceste fapte: „Doamne, dacă Te-aş fi văzut…” — „Intrucât n-ati făcut lor, nici Mie nu Mi-aţi făcut”. Fraţi creştini, acesta este al patrulea mod de viaţă al lui Iisus Hristos universal.

Ne este dat să ne întâlnim cu Iisus Hristos de-a lungul istoriei şi de-a lungul vietii fiecăruia din noi, Acest Iisus Hristos, Domnul nostru, care e Acelaşi care a învăţat lumea, care a pătimit pentru noi, care S-a răstignit, înviat şi care S-a arătat apostolilor după dimineaţa Invierii.

Aceste moduri de viaţă ale lui Iisus Hristos, frati creştini, ni se dăruiesc nouă, ca totdeauna să avem la îndemana să simţim prezenţa Lui, că aşa spune El la sfârşitul Evangheliei sfântului Matei: „Iată, cu voi sunt în toate zilele pana la sfârşitul veacurilor”, până la sfârşitul istoriei. Să fim încredintati că El este cu adevărat în fiecare zi şi în fiecare clipă a vietii noastre, dacă ochii noştri îl pot întrezări, îl pot simţi în viata noastra. Asa cum L-a văzut Ioan, cum L-a văzut Maria Magdalena, cum Il cunosc apostolii după ce se împărtăşesc – a fost Acelaşi Iisus Hristos.

Frati creştini, Acest Iisus Hristos istoric, blândul Iisus, acest Iisus care plânge pentru lume, pentru săraci, pentru necajiti si ii ajuta, acest Iisus Hristos care se arată apostolilor, era acelasi Iisus care i-a invatat de-a lungul vietii lor si a Lui, acelasi Iisus Hristos euharistic. Acelaşi Iisus Hristos universal este si în viaţa fiecăruia din noi şi pe Acesta Il prăznuim noi astazi, în această mare, luminoasă zi a sfintei Invieri. El să ne fie calăuză, El să ne fie model de viaţă, pentru că a spus: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa“. Pe El să-L urmăm de-a lungul vietii Lui. El a spus: „Eu sunt pacea, pacea Mea dau vouă, Eu sunt viaţa, Eu sunt învierea”.

Pe acest Iisus Hristos să-L chemăm de-a lungul vieţii noastre în toate necazurile şi bucuriile noastre şi să-L rugăm sa fie mereu cu noi. Amin.

(din: Parintele SOFIAN, Editura Bizantina, 2007, Bucuresti)

Doxologia: „Omul Îl recunoaste pe Domnul Hristos în momentul împărtăşirii cu Sfintele Taine“...

După citirea Sfintei Evanghelii, Înalt Preasfinţitul Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre călătoria pe care ucenicii Mântuitorului, Luca şi Cleopa, au făcut-o spre Emaus. În continuare, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a remarcat că Domnul Hristos ne însoţeşte în călătoria noastră prin această viaţă în orice loc şi în orice clipă.“Cei mai mulţi dintre noi nu avem capacitatea să înţelegem că în toate căile vieţii noastre Mântuitorul este cu noi. De multe ori, în viaţă avem sentimentul că suntem singuri. Când trecem prin clipe de încercare, strigăm la Dumnezeu ca şi cum ar fi undeva departe. În timp ce ne îndoim că ne aude, El este lângă noi. Poate chiar atunci, în momente de cumpănă, ne ia pe umerii Săi”, a spus Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care a continuat să amintească de faptul că prin Taina Sfintei Împărtăşanii oamenii Îl pot recunoaşte pe Dumnezeu.

Schimbarea vieţii creştinului care L-a cunoscut pe Dumnezeu

“Sfânta biserică este cel mai desăvârşit loc în care omul recunoaşte că Dumnezeu este cu el. Adevăratul moment în care omul Îl recunoaşte pe Domnul Hristos este cel al împărtăşirii cu Sfintele Taine. De îndată ce Luca şi Cleopa au descoperit că Domnul este viu, că a călătorit şi a luat cina cu ei, au lăsat totul şi s-au întors la Ierusalim. Aici au povestit şi altora minunea pe care au trăit-o alături de acel Străin. Odată ce L-am descoperit pe Domnul Hristos, odată ce ne-am hrănit cu El, viaţa noastră ar trebui să nu mai fie la fel. Nu putem să-L cunoaştem pe Hristos şi gura noastră să tacă sau viaţa noastră să rămână la fel“, a subliniat IPS Teofan.