PASTORALE DE CRACIUN IN APARAREA FAMILIEI: IPS Iustinian si IPS Teofan contra avortului si anticonceptionalelor/ Noua moda draceasca la adolescenti, sub influenta pornografiei/ SEXUALIZAREA FETITELOR – O PERVERTIRE PROGRAMATICA (Stiri familie)

• Evz.ro: Cum arată noua familie europeană: bunicii sunt trecuți în plan secund

Un concurs de fotografii desfășurat în toată Europa a ajutat la realizarea unui studiu privind modul în care oamenii percep acum ideea de familie. Doar 8% dintre cele 8.000 de poze trimise înfățișează bunici alături de copiii și nepoții lor.

Studiul a fost realizat de Camillo Regalia, profesor ce predă Family Social Psychology la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano şi Preşedinte al ESFR (European Society on Family Relations), împreună cu cei care au organizat concursul de fotografie, compania Hotpoint.

Potrivit raportului, imaginea familiei cu multe generaţii începe să dispară în Europa. Numai 8% din portretele de familie încărcate pentru concurs ilustrau trei sau mai multe generaţii împreună, cu excepţii în cazul Franţei (16%), respectiv Spaniei şi Turciei (13%). “Acest aspect poate fi considerat un semnal al pierderii legăturii cu trecutul familiei. Reprezentarea familiilor cu o singură generaţie, pe de altă parte, a avut loc în 30% din poze”, a spus Regalia.

Mai puţini membri în familie

Un alt rezultat al studiului reflectă evoluţia mărimii familiilor. Majoritatea fotografiilor (75%) nu au mai mult de trei persoane în ele şi aproximativ jumătate sunt alcătuite doar din două persoane. În ţări precum România, Cehia sau Rusia, pozele cu doar două persoane au reprezentat procentele cele mai ridicate (60-80%). Acest lucru ilustrează, spune Regalia, faptul că ideea de familie numeroasă, cu mai mult de un copil, începe să piardă teren. Tendinţa este una generală, cu excepţia Franţei, unde 51% din fotografii reprezintă patru sau mai multe persoane.

Imaginea clasică: tată, mamă şi copil

Imaginea clasică a familiei alcătuită din tată, mamă şi unul sau mai mulţi copii rămâne predominantă (în jurul a 60%), potrivit studiului din cadrul proiectului “Family Portraits“. Totuşi, acest stereotip tradiţional este îmbogăţit cu forme şi construcţii variate.  21% din fotografiile încărcate pe site-ul proiectului ilustează doar un părinte şi un copil. Procentul ajunge la 30% în România şi Portugalia şi este mult mai scăzut, circa 10%, în Olanda şi Franţa.

19% din fotografii au ilustrat doar cupluri, cu diferenţe între ţări – Franţa şi Turcia au avut cele mai puţine poze de cuplu (5%) pe când Cehia, România şi Rusia au avut cel mai mare procent de fotografii care ilustrau cupluri.

[…]

• Roman in Germania: Dispută între părinţi: transformarea fetiţelor în bombe-sexy poate începe prematur, cu ajutorul magazinelor de jucării?

Truse de machiat pentru fetiţe, pantofiori cu toc, rochiţe şi haine decoltate şi altele asemenea se află printre ofertele de moş Crăciun ale magazinelor. Acestea au ca efect transformarea fetiţelor în nişte mici domnişoare (cópii în miniatură ale tinerelor sexy). În Germania, unii dintre părinţi refuză să cumpere aşa ceva. Fenomenul este însă mult mai agresiv în România.

Printre jucăriile, jocurile şi lucrurile pentru copii pe care acum, cu o săptămână înainte de Crăciun, părinţii se înghesuie să le cumpere făcând cozi interminabile în magazinele germane, se află şi câteva obiecte care nu fac altceva decât să transforme fetiţele de câţiva anişori în miniaturi ale unor tinere sexy şi dezinhibate. Este bine, este rău? Părinţii au opinii contradictorii.

Machiajul: pro şi contra

Trusele de machiat sau masa specială „de aranjat” din plastic, de un roz ţipător, cu scaun asortat şi oglindă sunt destinate fetiţelor încă de la 3-4 ani. La 5-6 ani foarte multe domnişoare au asemenea truse, iar unor părinţi li se par inofensive: „Copilul poate să se aranjeze în mediul familial, în faţa mamei, a tatălui şi a rudelor. Bineînţeles că nu va ieşi aşa pe stradă. Având o asemenea trusă, cum au şi ceilalţi copii de aceeaşi vârstă, capătă nişte deprinderi de îngrijire care-i vor folosi toată viaţa”.

În acelaşi timp însă, există şi destui părinţi care nu acceptă asemenea produse: „Nu cumpăr, chiar dacă sunt destinate copiilor. Fetiţa mea a văzut la prietene şi îşi dorea, i-am explicat că nu sunt bune şi nu mai cere. Nici când va ajunge la 7-8 ani nu îi voi lua bluzele care există pe aici, decoltate sau cu un umăr gol”, ne-a spus, contrariată, mama unei alte fetiţe, de 6 ani.

Pantofi cu toc: ne încălţăm fetiţa de 4 ani cu aşa ceva?

Şi pantofiorii sau papucii cu toc pentru fetiţe de 4-8 ani (vândute numai de magazinele care se vor în pas cu moda, nu şi de cele cu o linie clasică, foarte apreciată de nemţi) stârnesc controverse printre părinţi.

Unii adulţi invocă pretexte medicale justificate ca să nu-i cumpere – oasele copilului sunt în creştere, poziţionarea piciorului pe toc ducând la deformarea lor  – , în timp ce alţii fie sunt de acord cu această încălţăminte, fie îşi justifică neputinţa de a stopa astfel de influenţe: „Nu poate fi aşa grav, poartă acea încălţăminte doar câteva ore, ce să-i fac dacă a văzut la prietenele ei?”.

Modele sexoase pe tarabe, în România

Aceste lucruri vândute în mai toate magazinele, atât din Germania, cât şi din România, întregesc tabloul maturizării timpurii a copiilor, alături de cărţile care îi învaţă pe cei mici ce este sexualitatea şi reclamele aluzive de la televizor (din fericire, nu atât de agresive în Germania).

Dacă aceste tendinţe sunt foarte puternice în România (în privinţa imaginilor sexy sau pornografice oferite ca modele pe toate tarabele, a reclamelor şi hainelor), în Germania există o puternică reticenţă în a îmbrăca un copil cu haine nepotrivite pentru vârsta sa.

Rochii scurte şi chiloţel la vedere sau rochii lungi?

Astfel, spre deosebire de România, în Germania rochiţele fetiţelor sunt lungi până la glezne sau trec de genunchi. Rochiile scurte se vând şi se poartă numai cu pantaloni strânşi pe picior (colanţi).

O „modă” care, desigur, stârneşte semne de întrebare în ţară. Atunci când cumperi o rochiţă din România, trebuie să o iei cu câteva numere mai mare ca să aibă lungimea obişnuită în Germania. Fără  să mai vorbim de curiozitatea vânzătoarei legată de acest aspect, care afirmă că „fetiţele trebuie să poarte rochiţe scurte, aşa e frumos”.

Educaţie sexuală de la 5 ani, în Germania

Totuşi, în ceea ce priveşte educaţia sexuală a copiilor, este de remarcat că în Germania ea începe foarte de timpuriu, de la 5-6 ani, în timp ce în România copiii documentează aceste lucruri mai mult pe Internet, în jurul vârstei de 10-12 ani. Filmele porno pe telefonul mobil au ajuns să se urmărească  în grup, la şcoală.

Ce modele le oferim copiilor?

La vârstele fragede educaţia de acasă contează foarte mult. Unii părinţi spun că, dacă nu cultivăm isteria hainelor roz-bombon şi a păpuşilor dintr-o anumită marcă, care au invadat lumea, copilul nu poate dezvolta înclinaţii excesive de cochetărie şi nici complexe de inferioritate care-l pot transforma într-un anorexic.

„Cu o alcătuire de model, subţire şi zveltă, păpuşa tip Barbie poate fi însoţită de alte accesorii existente  pe rafturile magazinelor, la preţuri piperate, desigur, şi anume vile cu piscină, maşini, haine, lux. Practic, introducem copilul într-o lume a iluziilor, pentru ca apoi să ne mirăm că mai târziu lucrurile importante în viaţă nu sunt valorile morale, ci vilele cu piscină şi maşinile de lux”, spune o mămică anti-Barbie. […]

Între Shakira şi Scufiţa Roşie: pe cine aleg copiii şi pe cine doresc părinţii drept „model”

Nu puţini sunt copiii care iau drept modele cântăreţe cunoscute. Când dai la completat „caietul pentru colegii de grădiniţă”, o altă modă la nemţi, vezi din preferinţele copiilor cam ce fac împreună cu familiile şi cât de laxă sau rigidă este educaţia lor, câtă libertate are copilul. Mulţi copii nu-şi trec la preferinţe sau la persoane apreciate frumoasele personaje din cărţi, poveşti sau filmuleţe, chiar dacă au 5 ani, ci o trec pe Shakira şi alte vedete de moment.

„Printr-o educaţie adecvată, copilul îşi va putea păstra vârsta copilăriei şi va putea avea drept modele cât mai multă vreme personajele din cărţile de copii, nu exponentele trupelor rock sau pe cele ale unor „vedete” cu comportament îndoielnic”, susţine un părinte animat de buna intenţie de a-şi feri copilul de pericolele din jur. […]

Concursurile americane de miss nu ar fi tolerate în Germania

Din fericire, în Germania concepţiile sunt încă destul de conservatoare, iar concursurile de miss de genul celor practicate în America unde fetiţele iau măşti groteşti pentru vârsta lor, pozând în dame sexy, nu ar fi posibile aici. De asemenea, folosirea micuţelor pentru revistele pentru adulţi, aşa cum s-a întâmplat recent în Franţa, ar fi pedepsită. Chiar şi  unele excese vestimentare posibile în România, prin care fetiţele imită femeile în toată firea, aici nu sunt întâlnite în rândul copiilor.

Hipersexualizarea copiilor: programele TV, reclamele şi moda provoacă maturizarea precoce

Părinţii din Marea Britanie se arătau îngrijoraţi, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Educaţiei din această ţară şi citat de Daily Mail în aprilie 2011, că presiunile din jur (programe TV, reclame, moda) duc la maturizarea prea rapidă a copiilor; detalii aici.

Păpuşile Barbie, de pildă, atât de îndrăgite de fetiţe, sunt mai mult dezbrăcate decât îmbrăcate. Potrivit aceleiaşi surse, psihologul Julie Gale este de părere că în cazul expunerii copiilor la imagini cu trimiteri sexuale, cu scopul de a vinde produse şi, implicit, de a face profit, este vorba despre „sexualizare”.

Tot despre sexualizarea la care sunt expuşi copiii, de această dată cei din România, vorbea, în iunie 2010, şi Alianţa Familiilor din România, care definea fenomenul drept „una dintre marile nenorociri ale acestui început de mileniu”, mai ales că se desfăşoară „sub ochii noştri zilnic, sub forme multiple (…), de cele mai multe ori în mod subtil”. „Sexualizarea copiilor are ca obiectiv îndoctrinarea lor într-o variantă nesănătoasă a sexualităţii”, mai afirmau oficialii Alianţei Familiilor din România.

Această reacţie venea la câteva luni după ce Federaţia Internaţională de Planificare Familială (International Planned Parenthood Federation) emitea un raport în care cerea societăţii civile, guvernelor lumii şi chiar instituţiilor religioase să pună la dispoziţia copiilor, începând de la vârsta de zece ani, o educaţie sexuală de ansamblu (vizată fiind distribuirea contraceptivelor la copii fără să mai fie nevoie de acordul părinţilor).

În toamna anului 2010, UNESCO publica la rândul său un raport intitulat “International Guidelines on Sexual Education” (Ghid inaternaţional de Educaţie Sexuală) cerând ca, începând de la 5 ani, copiii să fie învăţaţi că homosexualitatea nu este dăunătoare, de la 9 ani să fie educaţi în folosirea prezervativelor, la 12 ani să li se spună despre plăcerea sexuală, iar la 15 ani să fie învăţaţi că au dreptul la avort.

În Europa, guvernul socialist spaniol a promovat o astfel de ideologie sexuală, în ciuda faptului că părinţii nu erau de acord. Ca urmare, în martie 2011 peste 300 de părinţi spanioli au demarat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o acţiune împotriva programului spaniol de îndoctrinare sexuală.

La polul opus s-a aflat Guvernul din Republica Moldova, care pe 31 mai 2011 anunţa că, sub presiunea părinţilor, a decis sa excludă din materialele şcolare un program de “educaţie sexuală” conceput şi promovat de ONG-urile europene. Mai multe detalii – aici. Aceeaşi sursă prezintă câteva direcţii pentru dezvoltarea sexuală sănătoasă a copilului, printre care: „Copiii trebuie învăţaţi că dragostea nu poate fi separată de sexualitate, nici sexualitatea de dragoste, şi că iubirea e singura premisă a sexualităţii sănătoase”.

• Realitatea.net:

Noua modă pentru adolescenţi: sexul în grup

Fete de 15 ani iau parte la sex în grup şi mai mult de jumătate dintre ele au fost forţate să participe, susţine un studiu citat de Daily Mail.

Cercetătorii de la Universitatea din Boston au descoperit că una din 13 adolescente ia parte la partide de sex care implică mai multe persoane, de cele mai multe ori la iniţiativa prietenilor lor care sunt influenţaţi de filmele porno. Vârsta medie a acestor fete este de 15,6 ani şi aproape jumătate dintre acestea susţin că partenerii lor nu au folosit prezervative, lucru care atrage atenţia asupra răspândirii bolilor transmisibile sexual.

Studiul atrage atenţia şi asupra influenţei pe care pornografia o poate avea asupra adolescenţilor. Una dintre profesoarele asociate cu studiul, Emily Rothman, susţine, citată de Philadelphia Weekly, că fetele erau de cinci ori mai predispuse să ia parte la sex în grup dacă iubiţii lor urmăreau filme porno. Şi 50 % dintre fete au susţinut că ceea ce au făcut atunci a fost inspirat de filme porno pe care partenerii lor le văzuseră.

Teama de divorţ îi împiedică pe tineri să se mai căsătorească

Un studiu recent a descoperit că teama de trauma care ar urma după o căsnicie eşuată împiedică multe cupluri să se mai căsătorească, scrie The Telegraph.

Aflaţi în căutarea adevăratelor motive pentru care numărul de adulţi căsătoriţi se află la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, cercetătorii de la Universitatea Cornell şi Universitatea Central Oklahoma au descoperit că motivul pentru care tinerii nu se mai grăbesc să îşi lege viaţa unul de celălalt este frica de un posibil divorţ.

Mai mult de două treimi dintre cuplurile de tineri care locuiesc împreună au recunoscut că sunt îngrijoraţi de eventualele consecinţe care ar putea apărea în eventualitatea unei separări legale, consecinţe care pot fi legale, emoţionale, sociale şi financiare.

Se pare că, în ciuda consecinţelor, persoanele din clasa de mijloc sunt mai dispuse să se căsătorească şi văd locuitul împreună ca pe un pas către căsătorie, spre deosebire de persoanele din clasa muncitoare. Femeile din clasa muncitoare au cele mai mari prejudecăţi în legătură cu căsătoria, pe care o văd ca pe o “capcană” din care e foarte greu să ieşi dacă ceva nu merge bine sau o privesc ca pe o corvoadă care aduce numai responsabilităţi domestice în plus, fără a aduce şi beneficii. Cuplurile din clasa muncitoare sunt cele care privesc căsătoria ca pe o simplă “bucată de hârtie“.

Studiul este publicat în periodicul Family Relations, iar autorii săi sunt Sharon Sassler, profesor de management şi analiză politică la Universitatea Cornell şi Dela Kusi-Appouh, doctorand în sociologie la aceeaşi universitate.

• Cultura Vietii: Ungaria: Pace în pântecele matern!

În contextul intrării în vigoare, la 1 ianuarie 2012, a noii Constituții a Ungariei, care protejează copilul nenăscut, mișcarea maghiară pentru viață organizează o manifestație care se anunță de amploare, pentru a cere abrogarea legii care permite avortul.[…]

***

• Ziarul Lumina: Fragmente din Pastorala de Crăciun a IPS Arhiepiscop Justinian: „Vă rog părinteşte să apăraţi familia“

[…] “Praznicul Naşterii Domnului este sărbătoarea care de două mii de ani a adus mângâiere şi bucurie pentru toate mamele din lume. Aceste mame, întotdeauna când s-a născut un copil, s-au bucurat, ştiind că Iisus, Care S-a născut într-o iesle, este Fiul lui Dumnezeu Care conduce cerul şi pământul şi că El scrie în cartea vieţii pe toţi copiii ce se nasc pe pământ şi le pregăteşte loc în Împărăţia lui Dumnezeu la toţi cei ce primesc viaţă, când se zămislesc în sânul mamei, din împreunarea bărbatului cu femeia lui. Atunci, la zămislire, fiecare făptură care ia chip de om primeşte suflet viu, suflet nemuritor de la Dumnezeu. De aceea, cel ce îndrăzneşte să se atingă de acest prunc care a primit viaţă în pântecele mamei lui ucide un om cu suflet viu şi pentru toţi cei ce omoară aceşti copii, înainte de a se naşte, pedeapsa va fi mai mare decât a celui ce ucide un om, pentru că aceia n-au lăsat să vină la viaţă această făptură omenească, să vadă creaţia care ne vorbeşte despre Dumnezeu”.

Oamenii pot găsi fericirea în familie

Familia este întemeiată de Dumnezeu în Rai, arată chiriarhul de la Maramureş: “Copiii se nasc în familie. Familia este întemeiată de Dumnezeu înainte de a cădea Adam şi Eva în păcat”. “În Rai nu s-au născut copii, însă dacă Adam şi Eva nu ar fi călcat porunca lui Dumnezeu şi nu ar fi ascultat de satana, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu, primii copii s-ar fi născut acolo în Rai şi toţi ar fi devenit nemuritori”. Totuşi, “în familie s-a păstrat o părticică din bucuriile Raiului. De aceea, familia este un dar de la Dumnezeu. Este un loc în care se poate crea o stare care să facă viaţa omului fericită. Starea aceasta s-a întunecat, s-a stricat, s-a pierdut când omul a uitat de Dumnezeu şi a început să-şi facă idoli din pofte şi plăceri pământeşti. Familia atunci s-a pustiit, omul a devenit nefericit. Femeia a devenit roaba bărbatului, femeia nu mai era soţia lui, nici mama copiilor lui, nici copiii nu mai făceau bucurie părinţilor. Aşa a ajuns viaţa fără de Dumnezeu”.

Iisus Hristos a binecuvântat nunta şi familia

Ierarhul mai arată că “Fiul lui Dumnezeu, Care nu S-a zămislit din plăcerea trupească nici din poftă bărbătească, ci de la Duhul Sfânt, a reabilitat starea paradiziacă pe pământ. Participând la nunta din Cana Galileii, a binecuvântat nunta prin lumina evangheliei Sale, a readus în familia în care sunt respectate poruncile lui Dumnezeu atmosfera Raiului”. IPS Justinian precizează că bărbatul “nu are dreptul să fie un desfrânat, ci bărbat al unei singure femei, un bărbat curat, un om care cinsteşte şi iubeşte curăţia, cum iubeşte monahul fecioria. Femeia ţine în cămin focul sacru al iubirii. Ea, femeia, nu lasă să se stingă acest foc, focul dragostei, care se întreţine, care se alimentează de două izvoare sfinte, netrecătoare: dragostea de bărbatul ei şi dragostea de copiii ei. Această dragoste nu lasă să se răcească căldura din familie, căldura din casă şi aşa fericirea se păstrează în cămin întotdeauna. Copiii culeg putere din ochii tatălui lor, din privirea mamei lor, din bunătatea şi din frumuseţea tatălui lor, care are viaţă cinstită şi curată, şi de aceea copiii cresc, ascultă şi se mândresc cu tatăl lor şi se încălzesc şi cresc cu căldura ce vine din inima şi din cuvintele mamei lor”.

Sfântă poruncă: “Să aveţi grijă de copii”

“Vă rog părinteşte să apăraţi familia. Este cea mai importantă şi sfântă poruncă a lui Dumnezeu. Să aveţi grijă de copii. Copiii sunt cea mai frumoasă şi scumpă comoară a ţării noastre, a satelor şi oraşelor din România. “Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi” (Mt. 19, 14) poporul român nu şi-a pierdut inocenţa, frumuseţea şi bunătatea copiilor. Vă spune acest lucru slujitorul sufletului vostru”.

• Pastorala de Craciun pro-viata si pro-familie a IPS TEOFAN, MITROPOLITUL MOLDOVEI SI BUCOVINEI

[…] Zdruncinându-se adânc temeliile spirituale ale umanității în ultimele veacuri, nașterea de copii și-a pierdut mult, în conștiința multora, din aureola sa de har, bucurie și binecuvântare. Căutarea unei vieți cât mai comode și lipsite de grijă, diminuarea sau chiar pierderea simțământului jertfirii pentru celălalt în viața de familie duc la limitarea nașterilor la unu sau cel mult doi copii. Aceste manifestări, încurajate de legislații permisive în ceea ce privește avorturile, de comercializarea produselor anticoncepționale, care tot abortive sunt, de politici educaționale distructive în privința nașterii de prunci, prin mass-media și nu numai, sunt, în cele din urmă, consecința înstrăinării omului de Dumnezeu și expresia lipsei de nădejde în purtarea Lui de grijă.

Iubiții mei fii și fiice duhovnicești,

În aceste zile de praznic, pline de bucuria Nașterii lui Hristos, este bine să fim pătrunși de adevărul că aducerea pe lume a unui copil este izvor de bucurie, de bine și de binecuvântare pentru întreaga familie. Să întrebăm mamele în vârstă și pe soții lor, care au adus pe lume mulți copii, și ne vor spune că nu regretă nici un moment faptul de a fi avut o familie numeroasă. Vor zice că a fost greu, au fost și momente de cumpănă, dar acum, spre apusul vieții pământești, se bucură că au avut mulți copii. Să întrebăm și femeile sau bărbații în vârstă care n-au avut copii și toți, aproape toți, vor mărturisi tristețea de a fi fost lipsiți de copii sau de a se fi lipsit ei înșiși, prin avort sau anticoncepționale, de nașterea de prunci.

Să privim la familiile care și astăzi au, prin mila Domnului, mulți copii. Le este greu, au dificultăți materiale mari, dar bucuria le este pe măsură în cele mai multe cazuri. Copiii se ajută unul pe altul, se obișnuiesc de mici cu greutățile vieții, devin mai curajoși în fața obstacolelor, căci au experimentat de mici depășirea lor. În asemenea familii, dragostea între frați și surori este mare, spiritul de jertfă le definește viața, se mulțumesc cu puțin, sunt mai generoși, altruiști și, în genere, acceptă mai ușor unele privațiuni sau neîmpliniri personale. Relația lor cu părinții este frumoasă: îi ajută, îi înțeleg, îi iubesc.

Cele spuse mai sus nu sunt imaginare, nu sunt invenții, cum poate ar gândi cineva, ci sunt izvorâte din constatări personale, din viața unor familii de preoți sau de credincioși cu mulți copii, familii care împodobesc și astăzi unele parohii ortodoxe din țară și din străinătate. În aceste familii, în ciuda aparențelor, bucuria este la ea acasă. Sunt uneori lipsuri, alteori dorința de a avea bunuri materiale mai multe, sunt nopți nedormite și momente de cumpănă, dar bucuria de a fi mulți, de a fi împreună, de a fi sub ocrotirea lui Dumnezeu este imensă. […]