RUSIA AMENINTA: daca Moldova isi pierde NEUTRALITATEA, vom recunoaste TRANSNISTRIA

• RiaNovosti: Moscow May Recognize Separatist Transdnestr – Diplomat

Rusia ar putea recunoaste independenta regiunii separatiste Transnistria in cazul in care Moldova isi pierde suveranitatea sau neutralitatea, un diplomat rus a afirmat sambata.

Moldova si Transnistria nu s-au clintit din pozitiile lor de la mijlocul anilor ’90, dar au nevoie de un compromis pentru a rezolva impasul, a spus Serghiei Gubarev, oficial al Ministerului de Externe Rus.

“Daca nu e gasita nicio solutie, atunci e timpul sa analizam Planul B”, a spus Gubarev intr-o conferinta de presa tinuta in capitala Transnistriei, Tiraspol.

Moldova – care s-a autoproclamat drept o putere neutra cand a obtinut independenta in 1991 – are legaturi culturale si istorice stranse cu Romania vecina, si o factiune politica de o influenta considerabila promoveaza unirea moldo-romana.

Transnistria, o parte a Moldovei cu populatie predominanta rusa, si-a proclamat separarea fata de republica in 1990. Un conflict militar a urmat in 1992, sfarsind cu independenta de facto a regiunii rebele, nerecunoscuta insa de niciun membru ONU.

O forta de mentinere a pacii (adica trupe rusesti mentinute abuziv – n.tr.) continand mai multe sute de rusi, moldoveni si transnistreni (sic) este, in prezent, mentinuta in Transnistria, o regiune de-a lungul Nistrului cu o populatie de cca 520000.

Moldova si Transnistria sunt in negocieri de ani de zile, cu Rusia, Ucraina, OSCE, SUA si Uniunea Europeana ca intermedieri, Tiraspolul continuand sa respinga propunerile Moldovei de acordare a autonomiei in cadrul statului moldovean.

• Unimedia: MAE rus a enunțat condițiile în care va recunoaște independența Transnistriei

„Rusia ar putea recunoaște independența Transnistriei în momentul care Republica Moldova își va pierde suveranitatea sau statutul de țară neutră”. Declarația a fost făcută sâmbătă de ambasadorul cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Serghei Gubarev, în cadrul unei conferințe de presă la Tiraspol, informează UNIMEDIA cu referire la publicația Vedomosti.

„În cazul pierderii suveranității sau neutralității Republicii Moldova, Federația Rusă se va reîntoarce la problema realizării dreptului la auto-determinare a regiunii transnistrene”, a spus Gubarev.

Oficialul rus a declarat că părțile trebuie să elaboreze un plan final de reglementare a conflictului transnistrean în baza unui compromis. „Scopul negocierilor este construirea în continuare a co-existenței Tiraspolului și Chișinăului. Ce formă și ce model vor fi alese trebuie să decidă Tiraspolul și Chișinăul. Cheia problemei transnistrene se află nu la Moscova, nu la Kiev, nu la Viena, nu la Bruxelles, nu la Washington. Cheia pentru rezolvarea problemei transnistrene se află la Chișinău și Tiraspol“, a mai spus oficialul rus.

Potrivit acestuia, situația actuală în procesul de negocieri corespunde cu situația din mijlocul anilor 1990. „Cu toate acestea, mi se pare, este necesar de găsit o soluție reciproc satisfăcătoare în această problemă. În cazul în care soluția nu va fi găsită, atunci vom purcede la analiza planului B”, a conchis Serghei Gubarev.

• Timpul/ 

(SONDAJ) Moldovenii nu agreează viitorul european al țării

În ultimul timp, încrederea cetățenilor a scăzut mult față de instituțiile statului. Dacă vom adera la Uniunea Europeană, prețurile vor crește, iar Moldova va pierde din forța de muncă. De asta sunt convinși respondenții ultimului sondaj CBS-AXA, efectuat în perioada 19-27 septembrie 2012.

Potrivit rezultatelor sondajului, în următorii 20 de ani R. Moldova ar trebui să rămână un stat neutru și independent, idee susținută de aproximativ 80% din cei intervievați. Aproape 56% din populație și-ar dori ca țara noastră să devină un stat membru al Uniunii Europene, pe când cealaltă jumătate este de părerea că în 20 de ani R. Moldova trebuie să devină un stat integrat într-un proiect euroasiatic, condus de Rusia.

Totodată, 75% din intervievați sunt de părerea că lucrurile din țara noastră merg într-o direcție greșită, iar populația nu mai are încredere în instituțiile de stat. Astfel, credibilitatea față de Guvern a scăzut cu aproximativ 5%, iar încrederea în Președinție cu aproximativ 10%, față de luna iulie curent.

Dacă alegerile parlamentare s-ar organiza duminica viitoare, circa 53% sunt absolut siguri că vor merge la vot. Întrebați care sunt partidele politice care s-ar bucura de un vot din partea lor, 37% afirmă că ar vota Alianța, pe când PCRM-ul ar fi susținut de aproximativ 29 la sută din totalul celor intervievați. Potrivit sondajului, actorul politic cu cea mai mare încredere rămâne Vladimir Filat cu 39%, fiind urmat de Vladimir Voronin și Dorin Chirtoacă, cu 36% și, respectiv, 33%.

Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 septembrie, de către compania sociologică CBS-AXA. Volumul eșantionului e constituit din 1225 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult, marja de eroare fiind de +,- 3%.

Constantin Tanase: Ce spune sondajul CBS AXA despre unionism?

Judecând după faptul că presa a mediatizat copios acest sondaj, iar analiștii l-au comentat la modul serios, înseamnă că a fost recunoscut ca fiind unul credibil și realizat profesionist.

Precum se știe, viața bate filmul, iar practica bate gramatica. Să analizăm câteva date ale sondajului, luate la întâmplare: dacă mâine ar avea loc alegerile, pentru PD ar vota 8,2% din populație; 13 la sută din intervievaţi au declarat că nu ar merge la vot; numărul indecişilor e de aproape 18 la sută; 14 la sută spun că trăiesc mai bine ca anul trecut; în politicienii Marian Lupu, Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti au încredere circa 15 la sută din populație ș.a.m.d.

Aceste procente de populație se referă la asemenea teme ca încrederea față de partidele politice, prezența la vot (activismul politic) al electoratului, nivelul de trai al populației, încrederea în liderii politici ai republicii ș.a.m.d. Sunt relevante aceste teme? Putem considera aceste teme ca fiind marginale? Bineînțeles, nu. Acum să trecem la altă temă, tema unionistă, atât de „dragă” unora care o consideră „nerelevantă și marginală”. În sondajul la care ne referim, tema unionistă e considerată relevantă de peste 15% din populație.

Comparată cu alte probleme-cheie (ca să mai dăm câteva exemple), așa cum le definește sondajul, tema unionistă s-ar plasa, statistic, undeva între „relațiile cu Rusia” (relevante pentru 19,6% din populație), „condițiile de trai” (18,6%) și „relațiile cu UE” (12,1%). Cine ar putea afirma despre aceste ultime trei teme că ar fi irelevante, marginale, extremiste? Cine ar îndrăzni să definească drept periculoasă și antistatală dezbaterea acestor teme în spațiul public? Cine ar putea considera ilegitimă o acțiune politică în numele uneia dintre aceste ultime trei teme?

Haideți acum să vedem care e profilul sociologic al „unionistului”, pentru a verifica în ce măsură el se potrivește definiției pe care încearcă s-o acrediteze public apărătorii înfocați ai statalității moldovenești, ai statalității moldovenești în stare pură, nealterată de românism. Iată ce spun cifrele, nu eu. „Unionistul” e mai curând tânăr (22,2% dintre tinerii între 18-29 de ani sunt unioniști), are studii superioare (20,2% dintre cei care au minimum colegiul sunt unioniști) și au un statut socio-economic înalt (21,3% din această categorie sunt unioniști).

Concluziile care se impun nu cred să-i bucure prea mult pe promotorii moldovenismului antiromânesc: o parte semnificativă a noii elite culturale, sociale și economice (deci, potențial, al viitoarei elite politice din R. Moldova) este unionistă. Repet: asta nu o spun eu, ci sondajele. În ciuda eforturilor de a-i prezenta pe unioniști ca pe niște fanatici și zănatici marginali și extremiști, realitatea este în fond cu totul alta. De aici trebuie să mai tragem o concluzie, și anume: mi se pare că politicienii cu adevărat lucizi și responsabili ar trebui să ia aminte la aceste cifre, fiindcă vorbim despre o înclinație a celor, repet, tineri, dinamici, educați, cu potențial. Adică despre acei care mâine vor lua locul actualilor politicieni.