Masoneria romaneasca “isi arata muschii”: RADU BALANESCU, LIDERUL MLNR (Marea Loja Nationala) PRIMESTE O FUNCTIE INALTA IN IERARHIA MASONICA MONDIALA. Ce anunta asta pentru Romania si cum de a ajuns Bucurestiul “centrul masonilor din intreaga lume”?

• Adevarul:

Cristian Unteanu: Masoneria română impune un lider mondial

Ştirea este aceasta, anticipată de noi în urmă cu o săptămână: Radu Bălănescu, Marele Maestru al MLNR, a fost ales azi Secretar Executiv al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare. Evident o ştire majoră de presă ce se va reverbera în următoarele ore pe plan mondial, dar cu multiple semnificaţii valorice şi simbolice pentru România.

Este vorba despre cea mai înaltă poziţie ierarhică obţinută vreodată de un român în ierarhia masonică mondială, postul respectiv fiind recunoscut, informal, ca oferind calitatea de Primus inter Pares, coordonator al întregii colaborări pe lanţul masonic mondial, autoritatea ultimă de referinţă în ce priveşte pregătirea tuturor evenimentelor care vor avea loc în lume pe timpul mandatului său de cinci ani.

Semnificativ din punct de vedere masonic, deoarece urmează în scaun unui personaj devenit o legendă în lumea masoneriei internaţionale şi nu numai, de mulţi ani un extraordinar prieten al României, Thomas Jackson, cel care a avut mereu viziunea unei Românii care avea să devină una dintre valorile sigure ale masoneriei mondiale.

Viziune, iată, realizată şi confirmată după alegerile de azi în care au concurat petru candidaţi, românul nostru obţinând o majoritate foarte confortabilă de voturi.

Dar, dincolo de valoarea evenimentului masonic, România obţine un post simbolic, aş spune chiar înalt-simbolic într-o logică foarte specială de sistem, aceea care domină accesul la posturile-cheie din marile organizaţii internaţionale.

Foarte important că, după ani şi ani de zile în care ai noştri, cu foarte puţine excepţii notabile (spre exemplu, ambasadorul Sorin Ducaru, ocupantul unei prestigioase poziţii în cadrul NATO, organizaţie care are un purtător de cuvând de excepţie, Oana Lungescu, plus încă alţi câţiva) nu am prea avut succese majore. În orice caz, în acest moment, nu există, în afara acestui exemplu de azi, nici un român care să conducă o organizaţie internaţională de relevanţă, putere şi influenţă de tipul Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare.

Logica de care aminteam spune, absolut neoficial dar nu mai puţin real, că adevărata importanţă a unei ţări se măsoară după numărul de naţionali pe care-I poate alinia pe listele organizaţiilor de influenţă/putere/decizie ale lumii, după numele pe care le poate pune într-o la fel de neoficială dar eficace listă de numere de telefon apelate pentru rezolvarea unei situaţii, pentru deschiderea sau permanentizarea de contacte, pentru organizarea de întâlniri formale sau informale.

Nu uitaţi că, de câtva timp încoace, alături de diplomaţia clasică, rămasă pe teritoriul său formal şi relativ închis în canoanele formale ce-i sunt impuse foarte clar de stăpânirea exercitată de factorul politic, a apărut diplomaţia publică, cu mult mai interesantă deoarece este mai rapidă, mai suplă, nesupusă aceloraşi canoane, cu infinit mai multe căi de manifestare (deci şi mijloace la îndemână), angrenând instituţii, organisme şi organizaţii extrem de diverse din societatea civilă.

Această diplomaţie publică este folosită pe scară largă de statele mari ale lumii, se expimă complementar (dar niciodată antinomic) în raport cu cancelariile din marile capitale, este folosită foarte adesea drept primă punte de contact sau de testare pentru ceea ce urmează să fie, mai departe politici naţionale, sau deschide primele etape din ceea ce mai târziu vor fi acorduri bilaterale sau internaţionale.

Diplomaţia publică favorizează cu deosebire tot ceea ce reprezintă spaţiile posibile de dialog, trăieşte efectiv din plusul pe care aceste spaţii ale dialogului îl pot adduce a ceea ce fiecare stat defineşte ca obiectivul său central, adică viziunea naţională pusă în slujba interesului naţional. Într-un timp al mondializării, nici unul dintre statele-mari puteri nu mai are nici ambiţia, nici puterea de a trăi singur, acu atât mai puţin speranţa supravieţuirii în autarhie. Iată de ce nici diplomaţia, nici opera complicată, discretă şi extrem de sensibilă a construcţiei relaţiilor internaţionale nu mai aparţine, în jocul superior, doar cancelariilor diplomatice, ci angrenează tot ceea ce o naţiune poate oferi sau construi ca unelte de dialog şi prin care poate stabili legături.Vizibile sau invizibile.

Nu se poate să lipseşti de la toate mesele mari unde se iau deciziile şi apoi să te plângi că eşti ignorat, persecutat sau asuprit. Mondializarea permite atât circulaţia cât şi impunerea valorilor naţionale. Din nefericire, lecţie pe care o învăţăm cu greu, asta nu înseamnă automat că sistemul va trimite emisari în vreo ţară pentru a spune ce şi când trebuie făcut. Sau de către cine. Aici, acum ca şi mereu, importante rămân valorile individuale, de organizaţie şi de sistem dar şi ştiinţa de a le prezenta şi impune ca atare.

Atunci doar, brusc, ca prin minune, sistemul devine permeabil pentru oamenii tăi şi intri pe circuitul marilor valori. De aici, ultimul pas, cel despre care vorbeam la începutul acestor rânduri, este să ştii cum acestea să fie legate de o persoană cu adevărat reprezentativă şi să găseşti drumul corect şi cât mai elegant pentru a transforma toate acestea în valoare administrativă la nivel de sistem global. Acum, pentru ceea ce înseamnă masoneria mondială, România şi-a stabilit ţinta cea mai înaltă şi a reuşit s-o atingă. Important ar fi însă ca aceste exemplu, alături de celelalte câteva reuşite cu care ne putem mândri, să se poată articula nu doar ca rezultat al unor întâmplări fericite sau a unor oarecari conjecturi, ci într-o politică reală şi de tip proiect pe care liderii politici ai României să şi le asume pentru viitorul imediat.

Căci, atenţie, mare atenţie, doar peste o săptămână şi jumătate, la Bruxelles începe bătălia decisivă pentru impunerea oamenilor în structurile de conducere europene, fără ca subiectul să-I facă pe ai noştri să tremure de o nelinişte anicipativă. Azi s-a demonstrat că România se poate impune într-un joc de putere dintre cele mai înalte ale lumii. Ce ar trebui să urmeze la rând? Există o listă de priorităţi stabilite de liderii politici, una care să-I unească dincolo de ura stearpă dominată doar de idea distrugerii, denigrării şi luptei pentru bani şi privilegii?

Poate, văzând ce s-a întâmplat azi, cineva se va simţi îndemnat să dorească să aibă un răspuns. Acum, poate altă data, poate în viaţa noastră de acum… cine ştie?

România pe harta lumii masonice. Radu Bălănescu: „Orice francmason are ca prioritate interesul naţional”

Potrivit jurnalistului Cristian Unteanu, „dincolo de valoarea evenimentului masonic, România obţine un post simbolic într-o logică foarte specială de sistem, aceea care domină accesul la posturile-cheie din marile organizaţii internaţionale“.

Bucureştiul a devenit între 14 -18 mai centrul masonilor din întreaga lume, găzduind ediţia a XIII-a a Conferinţei Mondiale a Marilor Loje Masonice Regulare, cea mai mare reuniune masonică organizată vreodată în Europa Centrală de Est şi de Sud-Est.

După 16 ani în funcţia de Secretar Executiv al Conferinţei Mondiale a Masonilor, Thomas Jackson a predat ştafeta dr. Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, ales cu o majoritate confortabilă prin votul delegaţiilor masonice prezente la Bucureşti.

Principalele declaraţii din cadrul emisiunii Adevărul Live

Thomas W. Jackson: Am venit la această întâlnire din Bucureşti, care s-a încheiat ieri. Am venit în România în urmă cu 16 ani şi este uimitoare schimbarea în bine a acestei ţări. Conferinţa de anul acesta a fost una dintre cele mai mari.

Rudiger Templin (foto dreapta): Noi recunoaştem că masoneria română a fost cea mai puternică din blocul de Est a Europei şi exercită o influenţă puternică în lumea masonică. Conferinţa a fost organizată excelent, iar toată lumea a văzut că societatea francmasonă este o societate a secolului XXI, iar România este o parte importantă a acesteia. Masoneria română creşte pas cu pas şi va fi reprezentată de acum la nivel mondial prin dl. Bălănescu.

Radu Bălănescu: Pentru orice lojă regulară din lume, organizarea acestei conferinţe este cea mai mare onoare, deoarece reuneşte figuri proeminente ale masonilor din lume. A fost cel mai mare moment de lobby pentru România. Toţi oaspeţii, veniţi din 106 ţări, au putut să vadă cât este de ospitalier, cald şi educat poporul român. S-au întâlnit cu multă lume, nu numai din cadrul organizaţiei. Toţi au exprimat opinia că avem o ţară minunată cu posibilităţi de dezvoltare fantastice pentru viitorul apropiat şi pe termen lung.

Cristian Unteanu: Ce înseamnă masoneria?

Thomas W. Jackson (foto): Una din cele mai mari dificultăţi este în a înţelege ce înseamnă masoneria, deci trebuie să ne întoarcem în istorie şi să vedem contribuţiile organizaţiei noastre. Nu a fost o altă organizaţie în istorie cu un impact mai mare asupra civilizaţiei decât masoneria. Am fost acuzaţi că vrem să dominăm lumea. Dar oamenii trebuie să se întrebe ce am făcut 300 de ani, când nici nu se ştia ce este masoneria.

Masoneria nu vrea să conducă societatea, ci să facă un om mai bun, pentru a influenţa pozitiv civilizaţia. Dacă ne uităm la exemple ca George Washington şi alţi oameni din istorie, toţi masoni, sunt recunoscuţi pentru obţinerea libertăţii ţării lor. Vrem să schimbăm omul şi să-l facem mai bun. Este unul dintre motivele pentru care istoricii au scris despre oamenii, masonii care au schimbat istoria. Omul a obţinut laudele, nu francmasoneria.

Rudiger Templin: Nu pot decât să fiu de acord cu ceea ce a spus T. Jackson. Masoneria este o educaţie a personalităţii. Numai educat de acest stil poţi avea o poziţie mai puternică în lumea de azi, în activităţile tale, pentru că faci lucruri bune. Să ne gândim la Ataturk, cum a schimbat el sistemul otoman într-un sistem democrat. Asta înseamnă persoane educate în francmasonerie.

Opinia mea este că în secolul XXI, masonii pot avea aceeaşi poziţie ca acum 250 ani, când au introdus noi concepte în societate. Suntem o parte importantă a societăţii, în fiecare din ţările în care ne aflăm. În România este cazul, dar sunt alte ţări chiar şi în Europa, unde nu este aşa. Trebuie să luăm măsuri pentru a echilibra balanţa. Francmasoneria este o metodă foarte bună pentru a educa persoanele care contează într-o societate.

Radu Bălănescu (foto dreapta): Să ne amintim şi de paşoptişti, de Bălcescu şi Kogălniceanu, oameni cu care ne mândrim şi care au contribuit la crearea statului nostru. Suntem într-o etapă nouă: multe mari loje regulare au adoptat o mult mai mare transparenţă în faţa societăţii. Este bine ca societatea civilă să ne cunoască intenţiile, să ştie ce facem pentru ţările noatre.

MLN are o strategie foarte clară pe trei domenii deficitare: cultură, educaţie şi sistem sanitar. Avem multe programe în acest sens. Ne preocupăm permanent să promovăm excelenţa, valorile mari ale României, în ţară şi în afară. Sunt obiective pe care ni le-am propus şi cred că suntem pe un drum bun. Cea mai mare mulţumire pentru noi este să fim apreciaţi pentru ceea ce facem. A fi patriot înseamnă a avea grijă de imaginea ţării tale în afara graniţelor.

Thomas W. Jackson: Francmasoneria nu trăieşte în trecut, trebuie să avem scopul ca noi să răspundem nevoilor actuale ale oamenilor. Realizăm schimbările societăţii moderne. Ne-am coborât standardele pentru a răspunde societăţii în care ne aflăm, dar asta nu înseamnă că am schimbat etica. Mă uit la cum se adaptează masoneria din Estul Europei. Nu ar fi în beneficiul niciunei societăţi civile dacă masonarie nu s-ar adapta societăţii în care trăieşti.

Rudiger Templin: Tom are dreptate. A experimentat în ultimele decenii diferite dezvoltări şi evoluţii, iar în Europa am avut parte de schimbări majore după 1989. Există o tendinţă de a avea un stil mai democratic. Una dintre valorile principale este să inducă toleranţă în lume.

Este important să studiem trecutul pentru a înţelege cauzele problemelor. Dezvoltarea diferită între Est şi Vest face ca activitatea dintre popoare să fie dificilă uneori. Dacă ne uităm la Africa sau estul Europei vedem că societatea se dezvoltă şi ni se cere ca fiecare persoană educată în francmasonerie să ajute altă societatea din alte regiuni să se dezvolte mai bine. Trebuie să avem societăţi mai umaniste.

Radu Bălănescu: Alegerea în această poziţie de Secretar Executiv nu se face în funcţie de regiune. În ultimii ani, masoneria est-europeană şi din Africa sunt nişte motoare ale masoneriei mondiale, de veche tradiţie ca în Vest. Sunt multe moduri de a prezenta masoneria regulară. Dar principiile noastre sunt aceleaşi şi nu le vom schimba niciodată. MLN a fost unul din co-organizatorii Zilei Culturii. MLN organizează Gala Premiilor franc-masoneriei în parteneriat cu 16 universităţi şi Academia Naţională.

Oferim 7 premii de câte 10.000 de euro, pentru 7 români care au făcut ceva în domeniul excelenţei. Avem un program în MLN, pentru toţi membrii acesteia şi familiilor lor, în care le oferim posibilitatea să se trateze, inclusiv în străinătate, dacă nu îşi permit. Acordăm burse pentru copii excepţionali, în ţară şi în lume. Le recomandăm celor care studiază afară să vină după terminarea studiilor şi să lucreze în România pentru a contribui la ridicarea societăţii româneşti. Dar ne caracterizează un soi de discreţie şi doar uneori facem publice unele acte de caritate.

Thomas W. Jackson: Obiectivul principal pentru un francmason este să iei un om bun şi să-l îmbunătăţeşti. Nu putem schimba acea parte. Dar ce face de exemplu un mason român la nivel mondial trebuie într-adevăr dezvoltat prin acte caritabile.

Radu Bălănescu: Prioritatea este una clară: orice francmason are ca prioritate interesul naţional. Nu există niciun mare maestru în lume care să le spună masonilor să asculte de el sau să facă ceva împotriva interesului naţional. Prima frază din jurământ este să respecţi Constituţia şi legile ţării. Nu se poate face nimic împotriva legilor ţării şi a interesului naţional.

Thomas W. Jackson: În fiecare ţară, masonii sunt angajaţi, sunt dedicaţi să ajute ţara. Există o obligaţie faţă de ţară, mai ales dacă statul este dominat de ceva rău, noi trebuie să îmbunătăţim acest lucru. Dar nu impunem ideea de a fi patriot.

Rudiger Templin: Comparată cu alte ţări din Europa de Est, recunoaştem că în România există o organizaţie bine structurată, care îşi asumă responsabilităţilor faţă de ţară. În România avem membri mai tineri, deci aici avem mai multe speranţe, decât în state care au avut francmasonerie şi în timpul Războiului Rece. Eu am văzut dezvoltare a între Est şi Vest în Germania, pentru că vin din RDG. Ştiu cum aţi trăit aici. Tinerii masoni au un interes mare pentru temele societăţii, lumea se uită spre viitor. Sunt optimist. 

Vezi si: