CE SE INTAMPLA CAND CRESTINII ABANDONEAZA SPATIUL PUBLIC/ “Bolsevicii sexului” lovesc din nou: si UNICEF sprijina “familiile” homosexuale/ MIZA RAZBOIULUI “SOCIETATII CIVILE” IMPOTRIVA OREI DE RELIGIE

14-12-2014 21 minute Sublinieri

clopote_41

de Jonathan van Maren

“Nimeni nu deține adevărul! a spus furios cu voce tare un student, năpustindu-se asupra standului nostru pro-viață din campus.

“E adevărat?” a răspus încet prietenul meu Caleb. Studentul s-a oprit brusc, realizând, poate pentru prima dată, că viziunea sa asupra lumii a fost, în termeni filosofici, un “argument pentru sinucidere.”

Acea anecdotă este ilustrativă pentru modul în care am lăsat stânga culturală să scape nepedepsită de crimă. Nu mă refer doar la distrugerea instituționalizată a vieții în pantece sau la „uciderea din compasiune” a bătrânilor, ci, de asemenea, la acceptarea largă în plan cultural, inclusiv printre creștini, a două idei stupide și periculoase, care au permis stângii să domine dezbaterea culturală zeci de ani.

În primul rând, creștinilor li se spune cu voce tare: nu putem legifera moralitatea.

Aș putea să subliniez că acest argument este inevitabil folosit pentru a justifica legalitatea a ceva ce este în mod flagrant rău și imoral, cum ar fi avortul. Cu toate acestea, am auzit nenumărați creștini spunându-mi că, desi ei sunt pro-viață și cred în etica creștină, ei nu cred că e utilă încercarea de a afecta politicile publice sau de a prezenta mesajul nostru în arena publică, pentru că „nu putem legifera moralitatea noastră”.

Ei uită ceva: toate legile legifererază moralitatea. Toate legile sunt puse în aplicare din cauza unei judecăți de valoare că ceva ar trebui să fie permis, limitat, reglementat sau interzis. Când creștinii părăsesc discuția, tot ceea ce reușim este să ne asigurăm că un cod de moralitate al altcuiva este transformat în lege și valorile altcuiva sunt folosite ca principiu director de guvernare.

Dacă nu luptăm pentru viața copiilor nenăscuți și nu cerem protecție juridică pentru ei, de exemplu, nu ne asigurăm că guvernul nu va legifera moralitatea; ci le permitem celor care pretind că dreptul de a distruge viața umană după propriul capriciu există și este moral să profite și să câștige partida. În cele din urmă, guvernul va plăti măcelarii cu proprii noștri dolari din impozite, pentru că o Nouă Morală a fost legiferată, iar a noastră a fost înlocuită pentru totdeauna.

O privire foarte scurtă la ciclul de știri arată că stânga culturală încearcă să facă exact asta, în timp ce creștinii sunt reduși la tăcere cerandu-ni-se să nu mai incercăm sa „legiferăm moralitatea noastră”. Când strigau că ar trebui să fie legală și acceptată căsătoria gay, pretindeau aceasta pentru că este considerată un lucru drept și bun și moral. Ei spun că a le refuza homosexualilor căsătoria ar fi discriminatoriu, și, prin urmare, greșit. Iar soluția la această problemă, ne spun ei, este ca guvernul sau instanțele să intervină și să se asigure că această greșeală este îndreptată, că această nedreptate este corectată.

Deci nu poate fi vorba că ei nu cred că moralitatea ar trebui să fie legiferată. Ei pur și simplu cred că nu morala creștină ar trebui să fie cea legiferată.

Ceea ce mă aduce la al doilea argument folosit de stânga pentru reducerea la tăcere a creștinilor: că moralitatea, în cazul în care aceasta chiar există, este una subiectivă. Cu alte cuvinte, e în regulă dacă tu crezi asta, dar asta nu înseamnă decât că este valabilă pentru tine. Alte persoane trebuie să rămână “corecte cu ele însele” și să facă “ce e bine pentru ele.”

Aceasta este, evident, nici mai mult nici mai puțin decât o mare prostie, iar o scurtă excursie la orice campus universitar vă va arăta că numărul celor care cred că moralitatea nu există (în același timp denuntând răul provocat de etica creștină) este uimitor. M-am angajat în zeci de dezbateri care au decurs cam așa:

Student: “Ei bine, nu există nici o moralitate.”

Eu: “Bine. Crezi că violul este rău? “

Student: “Sigur că violul este rău!”

Eu: “De ce?”

Student (nervos): “Pentru că … nu poți să te impui cuiva cu forta.”

Eu: “Cine spune asta? Invoci o lege morală, care necesită un legiuitor. Cine spune că este rău? “

Student (eliberat de a fi găsit un răspuns): “Guvernul! E ilegal! “

Eu: “În timp ce mă bucur că ați găsit sursa de moralitate, nu sunteți de acord că au existat legi rele înainte? Ce spuneți de sclavie? Segregarea? “

Aceasta pentru a ilustra, desigur, că moralitatea nu poate fi subiectivă, căci atunci incetează să mai fie moralitate. Binele și răul nu pot fi subiective, sau ele încetează să existe. Fapte îngrozitoare, cum ar fi violul și crima, ar trebui să fie ilegale, pentru că sunt imorale. Creștinii ar susține că sunt imorale pentru că Dumnezeu, Cel ce a dat Legea, a spus că sunt. Stânga culturală nu poate pretinde că interzicerea avortului, de exemplu, este imorală, pentru că ei nu pot pretinde in legătură cu nimic că este imoral. Inevitabil, afirmația lor că ceva este sau nu este imoral se bazează pe un singur lucru: ce părere au ei despre acel ceva. (Când fac apel la știință, ei o invocă, din nou, profund eronat: Știința, desigur, ne poate spune doar ceea ce este, nu și ceea ce ar trebui să fie. Știința poate să ne descopere adevăruri observabile, dar nu ne poate oferi judecăți de valoare care să stabilească legături).

Noi, creștinii, nu am pierdut în arena publică pentru că nu aveam argumente pentru a răspunde la Noua Revoluție Morală a stângii culturale. Am pierdut fie pentru că nu am prezentat aceste argumente, fie pentru că nu le-am prezentat cum trebuie. De multe ori ne-am păcălit luand de bune minciunile ridicole că moralitatea nu există/nu poate fi legiferată. Ambele aceste minciuni sunt doar mijloace de a ne ține deoparte și a nu lupta în arena publică pentru ce este drept. În multe cazuri, am lipsit de pe câmpul de luptă. Este timpul să ne angajăm cum n-am mai făcut-o niciodată, pentru că, așa cum vedem cu avortul, sinuciderea asistată și eutanasia, vieți de oameni depind literalmente de aceasta.

traducere pentru Cuvantul Ortodox de M.S.

  • Cultura Vietii:

UNICEF sprijină recunoașterea „familiilor” de același sex

Continuă, fără perdea și rușine, cavalcada ideologică a entităților politice care pretind că reprezintă cetățenii lumii. Ultima victimă este… UNICEF.

De la Google până la Chevron (îi știți, „băieții buni” care voiau să ne ajute să obținem „independența energetică” prin jaf energ(et)ic, contra redevență de mizerie și poluare) și de la J.P. Morgan la Burger King, marile business-uri ale lumii se înfrățesc întru strâmbarea legilor firii. Evident că nici „organismele internaționale” a căror principală sarcină e să consume bani degeaba, în timp ce se uită neputincioase la problemele reale ale lumii, nu au cum să rămână în afara jocului, când vine vorba de „mălai” și deconturi la hotel.

După ce instituțiile unei Europe decrepite s-au predat complet, cercul se închide și la ONU. Nu era de ajuns că agenția ONU pentru femei, CEDAW, este una din cele mai nerușinate trompete ale industriei avortului și anticoncepționalelor, sau că membrii Comitetului pentru drepturi economice și sociale trag de urechi țările (printre care și România, recent, fapt asupra căruia vom reveni) care refuză să adopte linia „bolșevicilor sexului”. Mai nou, ciuma ideologică a dat și în UNICEF. Ultimul document de poziție al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii, intitulat ELIMINATING DISCRIMINATION AGAINST CHILDREN AND PARENTS BASED ON SEXUAL ORIENTATION AND/OR GENDER IDENTITY, avocațiază fără înconjur „familiile” cu „părinți” de același sex, sub motivul că luptă împotriva… discriminării copiilor. Și nu oricare discriminare, ci cea pe criteriile „orientare sexuală și identitate de gen”!

Ca de obicei se invocă, fără nicio bază, Convenția ONU privind Drepturile Copilului și Declarația Universală a Drepturilor Omului, deși în acestea nu se pomenește absolut nimic de vreo „orientare sexuală sau identitate de gen”, iar familia este întemeiată pe căsătoria adevărată, bărbat-femeie, și nu pe mutanții inventați recent. Însă lobby-ul antifamilie este cunoscut ca fiind extrem de priceput în distorsionarea dreptului internațional.

Mai mult, UNICEF zice că „supports the enactment of laws which provide LGBT couples and their children with the legal recognition of their family ties”, sau, mai pe românește, indirect, susține aborgarea legislației familiei în favoarea „lărgirii” acesteia prin  includerea „cuplurilor de același sex și a copiilor lor”.

Nu uitați, oamenii aceștia sunt funcționari publici internaționali care trăiesc – și sapă groapa civilizației – din bani publici.

Ora de religie – lămuriri necesare și miza unui război nedeclarat

Ieri, 9 decembrie, Comisia pentru Învățământ a Senatului a dezbătut propunerea legslativă pentru înlocuirea, în trunchiul comun de studiu, a orei de religie cu cea de așa-zisă „etică”.

De la comisie, propunerea a plecat spre plen, unde va fi supusă votului final cu raport de RESPINGERE (7 voturi contra unul), ceea ce înseamnă că cel mai probabil va fi respinsă definitiv de plen (Senatul fiind cameră decizională).

Inițiatorul acestei propuneri de lege vizează, în fapt, eliminarea orei de religie prin transformarea sa într-o materie opțională, satelit, la bunăvoința directorului de școală și în funcție de resursele acesteia. Cercurile secularist-ateiste care presează, prin intermediul acestei acțiuni, dar și al „formatorilor de opinie” permanent vânturați prin presă, știu foarte bine că, astfel, religia ar deveni aproape imposibil de predat, adică exact ceea ce ei încearcă, cu disperare, de 20 de ani.

În definitiv, planul de producere a unei mutații societale profunde, dorite de partida secularistă, nu poate reuși atâta vreme cât copiii se află încă sub controlul părinților lor, iar la școală, așa viciată cum este, se mai studiază un sistem de valori bi-milenar, probat istoric și solid.

Tot în această strategie se include și încercarea, eșuată de 10 ani încoace, de introducere a unor cursuri obligatorii de „educație sexuală” – subiect pe care am scris până acum de ne-au durut mâinile.

De asemenea, anul trecut, la discutarea propunerilor de revizuire a Constituției, s-a încercat modificarea unui articol care conferă autorității parentale un statut superior față de puterea contrară pe care statul o poate exercita.

Am scris atunci în articolul Forumul Constituțional – instrument al puciului identitar contra poporului român:

Forumul Constituțional s-a dovedit a fi un simplu instrument în mâna unor grupări contraculturale agresive, care promovează o ideologie extremistă. Propagandiștii ateismului, deviațiilor sexuale și imoralității au acaparat dacă nu dezbaterile (la care au fost admiși, de formă, și reprezentații coalițiilor de ONG-uri tradiționaliste) cu siguranță pârghiile de decizie care au pus concluziile, în documentul final regăsindu-se aproape exclusiv propunerile acestora – „distilate” sau chiar reproduse de-a dreptul.

Iat-o pe cea despre care vorbeam:

Art. 29 (6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine, în conformitate cu principiul interesului superior al copilului.

Față de formularea actuală a fost adăugat apendicele „în conformitate cu principiul interesului superior al copilului.”

Problema, semnalată atunci și de Consiliul Legislativ, este CINE decide care este interesul superior al copilului? Statul sau părintele? Teza actuală îi nemulțumește pe cei care urmăresc remodelarea conștiinței copiilor conform cu ideologia seculară. Intenția lor reală este reducerea autorității parentale și favorizarea celei „oficiale”, în condițiile în care aceasta ar trebui să fie „laică” (termen pe care ei îl confundă intenționat cu „atee”) și chiar să își asume tot mai mult rolul de „părinte protector”. Ca atare, viitoarele conflicte între cele două autorități, mai ales în ceea ce privește educația MORALĂ a copiilor (domeniu atins de orele de religie și „educație sexuală”), vor da câștig de cauză statului, așa cum vedem spre exemplu că se întâmplă în Germania unde părinții fac închisoare dacă refuză să-și trimită copiii la ora de „educație sexuală”.

Concluzia mea de atunci era că:

ceea ce s-a petrecut la Forumul Constituțional a fost o încercare de lovitură de stat fără arme, prin forța și influența unor ideologii străine spiritului nu doar românesc, ci omenesc în general. Acestea alcătuiesc vârful de lance al „revoluției culturale”, despre care am vorbit în repetate rânduri și care este infinit mai periculoasă decât un război civil: revoluția culturală distruge societatea prin necrozarea celor 3 piloni ai acesteia: familia, credința și școala.

Acum, înapoi la ora de religie:

Inițiatorii propunerii legislative au încercat amânarea dezbaterii de ieri de la Senat până la publicarea (și intrarea în efect, deci) deciziei Curții Constituționale, dorind să conexeze ideea centrală a propunerii legislative, care se referă la STATUTUL orei, cu speța de la CCR, anume ORGANIZAREA acesteia, respectiv modul de înscriere la oră.

Pentru publicul general, mai ales pentru postacii anti-creștini de profesie, diferența între cele două aspecte e neglijabilă. Ea există însă și este cât se poate de limpede. Evident, seculariștii nu se pot mulțumi cu decizia CCR, căci scopul lor este eliminarea Religiei din trunchiul comun, adică din rândul materiilor cu statut OBLIGATORIU, aspect de care CCR nu se atinge.

Comisia de Învățământ nu a „mușcat” la diversiune, așa că acum după respingerea propunerii legislative urmează noua bătălie: modificarea legii Învățământului, cerută imperativ prin decizia CCR.

În fapt, decizia Curții va duce la dispariția din lege a prevederilor neconstituționale, mai exact a alin 2 al Art. 18 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, și NU A ÎNTREGULUI ARTICOL. Aliniatul precizat se referă la modul în care se face înscrierea la ora de religie, iar restul aliniatelor, la existența orei de religie predată CONFESIONAL, conform art. 32 din Constituție:

„(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.”

Deci efectul prim al publicării deciziei CCR va fi acela că materia „religie” va deveni… la fel de obligatorie ca și matematica, fără posibilitatea retragerii elevului de la oră! Acum se poate înțelege ușoara panică a partidei ateiste, care dorea să lege dezbaterea de ieri de decizia Curții Constituționale.

Evident, legea va trebui modificată în scurt timp (45 de zile este termenul legal) pentru a fi pusă în acord cu hotărârea judecătorilor. Și aici va fi o nouă luptă pentru că fiecare parte va încerca să obțină cât mai mult posibil. Dar despre aceasta, cu altă ocazie.

Revenind la votul de de ieri de la Senat, 3 ONG-uri laice (laic, reamintim, înseamnă cel care nu este cleric și vine de la un termen care semnifica, în original, poporul lui Dumnezeu), Asociația Familiilor Catolice, Asociația Generală a Românilor Uniți și Federația Organizațiilor Ortodoxe PRO VITA, au remis un memoriu – la fel ca și la Camera Deputaților – prin care au solicitat respingerea propunerii legislative.

Primul scop al memoriului a fost acela de a re-afirma falsitatea tezei conform căreia totul se reduce la o luptă între „societatea civilă” și Biserica Ortodoxă (în mod bizar, unii au impresia că doar religia ortodoxă se predă în școli). Antagonizarea aceasta este nerealistă, dar intens promovată deoarece una din strategiile ultra-minorității neo-marxiste este aceea de a ocupa spațiul public și a striga „noi suntem societatea civilă”.

Selectez din argumentația memoriului, care poate fi citit aici:

  • În expunerea de motive nu este citat nici măcar un singur studiu profund, serios, pe tema religiei în școli. Opiniile individuale, indiferent cât de avizate, rămân simple opinii.
  • Studiile recente de psihosomatică și de psihologie pozitivă arată în general corelații pozitive între „religie”/„spiritualitate” și sănătate, altruism, responsabilitate, situație familială.
  • Expunerea de motive exhibă, absolut nerușinat, un adevărat discurs al urii împotriva religiei ca atare, văzută ca un lucru eminamente negativ, care poate doar îndoctrina copiii.
  • Faptul că religia este folosită drept țapul ispășitor pentru presupuse „tare” ale adolescenților și diverse rele sociale (reale sau nereale) este dovada unei părtiniri evidente și a unei opinii militante, iar nu neutre, laice în adevăratul sens al cuvântului.
  • Se încearcă eliminarea din ecuația școlii a părinților. O atitudine nefirească, mai ales în cazul României, unde religia are un pronunțat caracter social, fiind vorba despre biserici de veche tradiție.
  • Se induce în eroare cu privire la statutul disciplinei: Religia este inclusă în trunchiul comun. Ea nu poate fi o materie facultativă, întrucât în planul educațional nu există așa ceva, noțiunea fiind absentă din Legea educației, unde sunt prevăzute doar disciplinele din trunchiul comun („obligatorii”) și cele „la decizia școlii” („opționale”). Nu disciplina Religie este „facultativă”, ci participarea la ora de Religie este facultativă!
  • Subliniem că recenta decizie a Curții Constituționale nu are nicio legătură cu statutul Religiei ca materie parte din trunchiul comun de studiu, ci doar reglementează modul de înscriere al elevilor.
  • Calitatea orei de religie și oportunitatea introducerii „Educației civice” sunt două subiecte distincte. Argumentul încărcării curriculei este conjunctural, nu de fond.
  • Nu se poate face „istoria religiilor” în loc de „religie” pentru că sunt lucruri diferite. Religiile nu pot fi prezentate într-o manieră strict neutră. Neutralitatea înseamnă și neutralizarea, adica relativizarea și devalorizarea lor.
  • Inițiatorul face o echivalare falsă între predarea religiei pe baze confesionale și îndoctrinare.
  • Propunerea legislativă nu răspunde niciunei nevoi reale de legiferare, fiind doar expresia intereselor unor grupuri de presiune seculariste.

Deocamdată atât, dar promit să revin cu o surpriză. Plăcută unor, indigestă altora.

  • ZiarulLumina: 

„Ora de religie, o călăuzire în viaţă“

Educaţia înseamnă formarea şi dezvoltarea personalităţii. „Această oră (de religie n.n.), pentru mine, este singura care mă face să cuget asupra sufletului meu, care mă învaţă, într-un cuvânt, să fiu om“, mărturiseşte Grigore Ligia-Marina de la liceul bucureştean „Marin Preda“. În consecinţă, eliminarea religiei din şcoală ar echivala cu o pervertire a actului educaţional. Societatea nu are nevoie doar de oameni bine pregătiţi, ci de oameni sănătoşi fizic, psihic, moral şi spiritual. Or, aceasta urmăreşte şi ora de religie. Despre importanţa ei în viaţa elevilor şi modul cum o percep ne vorbesc chiar ei, beneficiarii acestei ore.

Sunt în clasa a V-a. Am deja patru ani de când fac religia la şcoală. Aceşti ani au fost şi vor fi anii copilăriei mele, plini de armonie dumnezeiască, linişte, poveşti adevărate, cu adevărul întruchipat de un Om Care a fost şi este Fiul Dumnezeului adevărat, Iisus. Când ne rugăm la ora de religie, Dumnezeu împreună cu Iisus ne privesc. Pentru mine această oră este preţioasă sufletului. (Calvan Alexandra, cls. a V-a B, Liceul Teoretic „Marin Preda“)

Ora de religie înseamnă pentru mine un timp extraordinar în care învăţ ceva şi pot să-l învăţ şi pe tatăl meu să meargă la biserică să se roage. (Daniel Vasilescu, cls. a V-a B, L.M.P.)

O oră alături de Dumnezeu. Aceasta a însemnat, va însemna şi înseamnă pentru mine ora de religie. Fără Dumnezeu, universul, aşa cum îl ştim, n-ar fi existat. Totul ar fi fost un vid negru şi fără viaţă. La ora de religie putem să-I arătăm Tatălui nostru cât Îl respectăm şi-L iubim. Învăţând despre viaţa Lui. (Gabriel Pantea, cls. a V-a B, L.M.P.)

Ora de religie este un moment în care avem o puternică legătură sufletească cu Dumnezeu. În ea învăţăm despre viaţa Sfinţilor, a Domnului Iisus Hristos, cunoaştem mai bine viaţa oamenilor care au trăit înainte şi după Hristos. La ora de religie doamna ne povesteşte cu atâta dragoste, încât simţim că ne aflăm şi noi în acele timpuri. Ora de religie este ora mea preferată. (Melisa-Maria Colgiu, cls. a V-a B, L.M.P.)

„Medicament pentru sufletele noastre“

O oră de linişte, o oră de pace unde ne descărcăm complet şi ne conectăm la Dumnezeu. Aceasta este ora de religie. Aici vorbim cu El, învăţăm lucruri noi, învăţăm să-L iubim, să ne rugăm Lui, învăţăm ce înseamnă existenţa Domnului în viaţa noastră. Nu vreau să se scoată din program această oră minunată. (Teodora Ilie, cls. a V-a B, L.M.P.)

Pentru mine ora de religie înseamnă legătura între mine şi Dumnezeu. Din clasa I am tot învăţat lucruri noi. Acum sunt clasa a V-a şi tot ce am învăţat în anii precedenţi la această disciplină mi-a fost de folos. Sunt bucuroasă că există această oră! (Cosmina Burcea, cls. a V-a B, L.M.P.)

Simt cum mă liniştesc la această oră. Dumnezeu îmi curăţă sufletul. Mă simt departe de toate. Sunt numai eu şi Dumnezeu. Plâng când îmi dau seama cât au suferit Apostolii şi sfinţii toţi pentru credinţa în Hristos. E dureros să ştii că ei au făcut atâtea pentru ca noi să credem. Dar oamenii răi nu îşi dau seama de asta şi nu-L cinstesc pe Dumnezeu. (Ştefania Dorobanţu, cls. a V-a B, L.M.P.)

Ora de religie pentru mine este timpul în care scap de orice grijă. Este cea mai frumoasă oră din săptămână. O oră unde putem comunica cu Dumnezeu când poate uităm să o facem acasă, iar sufletele noastre se încălzesc acum. (Iulia Vătui, cls. a V-a B, L.M.P.)

Ora de religie este o călăuzire în viaţă. În ea mă liniştesc, mă eliberez de supărare, de tot ce-mi stă rău pe inimă şi suflet. În ora de religie sunt cu Dumnezeu ca doi buni prieteni. Aici trebuie să mă descarc de tot ce există şi să fiu numai eu şi Dumnezeu. Dacă El nu ar fi şi nu am crede, nu am putea face nimic, deoarece fără El nu reuşeşti în viaţă. (Raul Săvescu, cls. a V-a B, L.M.P.)

În această oră mă unesc cu Dumnezeu şi simt o mângâiere care mă face să nu vreau să mă despart vreodată de El. Mă curăţ de toate gândurile rele. Dacă nu ar exista Dumnezeu, nu ar fi nimic bun pe lume. Dacă nu ar exista Dumnezeu, ar exista doar lucruri foarte rele. Doamne, fereşte-ne de aceste lucruri! (Mihai Radu, cls. a V-a B, L.M.P.)

Materia mea preferată este religia. Ea mă ajută să mă apropii de Dumnezeu. Este cel mai frumos lucru pentru mine. (Alexandra Georgescu, cls. a V-a B, L.M.P.)

Pentru mine ora de religie are o importanţă uriaşă. Doar aici mă pot bucura deplin de Dumnezeu. Din cauza condiţiei mele fizice nu pot merge la biserică, fiind în scaun rulant. Dar chiar şi aşa nu uit să-I mulţumesc pentru că m-a lăsat în viaţă la naşterea mea şi de asemenea nu uit să-L cinstesc şi să-L slăvesc. (Maria Soare, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Avem 50 de minute pe săptămână pe care le dedicăm religiei. Acest timp îl petrecem cu Hristos Iisus. El ne dă o stare de bine. (Cristian Diaconu, cls. a IX-a C, L.M.P.)

La religie trăiesc unele lucruri pe care nu le simt nicăieri altundeva. Pe mine această oră mă eliberează de orice lucru şi mă duce cu gândul la Dumnezeu. Nu pot descrie în cuvinte ce simt în acele momente. (Vlad Năstase, cls. a IX-a C, L.M.P.)

La această oră de curs noi învăţăm să preţuim fiecare secundă din viaţa noastră alături de Dumnezeu. Este o oră foarte specială, cu totul diferită de celelalte. E ca un medicament pentru sufletele noastre. (Cristina Gheorghe, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Ce înseamnă pentru mine ora de religie? O abatere de la monoton, o eliberare de stres. Cuvintele care curg lin de la doamna profesoară către noi ne duc într-o stare de linişte, de meditaţie asupra faptelor pe care le săvârşim, asupra lucrurilor pe care trebuie să le schimbăm la noi. Înainte de fiecare de oră de religie mă simt puţin moleşită deoarece cursul este vineri. Dar atunci când vine religia, după toate învăţăturile frumoase pe care le ascult, parcă subit o energie mă copleşeşte şi mă face să fiu altfel. (Andreea Prohor, cls. a IX-a C, L.M.P.)

„Profesorii de religie, trimişi de El pentru a ne învăţa cum să-L cinstim“

O gură de aer pentru noi toţi. Asta este religia pentru mine şi colegii mei. Fiind la sfârşitul săptămânii, mă bucur de fiecare moment în care pot să fiu mai aproape de Iisus. Reuşesc să mă destind, să mă detaşez de orice mă înconjoară. Mă simt împlinită şi în siguranţă deoarece Îl am pe El şi ştiu că mă apără. (Andreea Vidu, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Religia este pentru mine o oră sfântă şi specială. Mă ajută foarte mult. Îmi dă sentimentul de linişte. Am trecut prin multe lucruri grele. Când bunica mea s-a operat de inimă şi avea doar 20% şanse să trăiască, mă rugam la Dumnezeu în fiecare seară ca ea să trăiască. Şi ea trăieşte, iar eu mă rog chiar dacă buni e bine. Mă mai rog ca familia mea să fie sănătoasă. Nu cer bogăţii de la Dumnezeu, eu cer credinţă. Mă duc în fiecare săptămână la biserică şi mă rog pentru mântuirea oamenilor, pentru binele lor, dar pe lângă acestea mai cer şi alte lucruri pentru mine. Dumnezeu este o minune, în consider ca pe tatăl meu, Îl iubesc… (Anastasia Coneţ, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Ora de religie pentru mine este ca un dar de la Dumnezeu. Aici cuvintele doamnei profesoare ne transmit minunile Domnului Hristos, iar vorbele dânsei ne aduc învăţături ce ne pun pe calea cea dreaptă. Biserica este casa Domnului, dar şi profesorii de religie sunt oamenii înţelepţi care Îl slujesc pe Bunul Dumnezeu şi care sunt trimişi de El pentru a ne învăţa cum să-L cinstim. (Alexandru Condurache, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Aştept cu nerăbdare de fiecare dată ora de religie. Doar aici îmi pot exprima părerea şi nimeni nu mă judecă pentru ceea ce spun. Dacă nu ar exista această oră, viaţa la şcoală ar fi grea şi anostă. (Luiza Neacşu, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Dacă ar fi după mine, eu nu aş face doar o dată pe săptămână, ci cel puţin de două-trei ori religia. Pe Dumnezeu Îl simt în inima mea şi nu aş vrea să plece de acolo niciodată. Ora de religie trece aşa de repede… Nici nu-ţi dai seama când au zburat cele 50 de minute. Dumnezeu să ne binecuvânteze, să avem spor la carte şi la rugăciune. Doamne, ajută! (Laura-Alexandra Costiuc, cls a IX-a C, L.M.P.)

„Este foarte bine să ai în ce crede pentru a te ridica atunci când eşti neputincios“

Ora de religie mă ajută să-mi deschid sufletul în faţa lui Dumnezeu, mă învaţă cum să-mi arăt iubirea faţă de El. Aş dori să primesc zi de zi liniştea sufletească pe care mi-o acordă ora de religie. Îmi pare atât de rău când ora se termină, că timpul trece atât de repede. Am aflat aici atâtea lucruri despre Dumnezeu care m-au îndemnat şi mi-au dat dorinţa să-L slăvesc din ce în ce mai atent… Profunzimea cuvintelor pe care le primim de la profesoara de religie, atunci când ne vorbeşte de Dumnezeu este de nespus. Mulţumim lui Dumnezeu că există această oră importantă! (Alexandra Grigore, cls. a IX-a C, L.M.P.)

Cum ne învaţă profesorul de muzică să pătrundem taina sunetelor sau cel de desen pe cea a culorilor şi a picturii, aşa ne învaţă profesorul de religie să ne apropiem de Dumnezeu şi să-I cunoaştem viaţa. Fiecare are dreptul să înţeleagă şi să aleagă cele pe care le urmează, ce învăţături, la fel cum are dreptul să asculte sau să înţeleagă ce vrea din muzică sau dintr-o operă de artă. Din păcate, unii oameni care vor să ne ducă pe un drum ales doar de ei nu ne mai dau libertatea de a alege şi ne iau singura oră din săptămână când suntem cu adevărat fericiţi. Nu vrem să ne transformăm în roboţi. (Elena Florescu, cls. a IX-a D, L.M.P.)

Din punctul meu de vedere, religia are un rol foarte important asupra modului în care fiinţa umană se dezvoltă, gândeşte şi acţionează. Este foarte bine să ai în ce crede pentru a te ridica atunci când eşti neputincios. (Horia Cuş, cls. a XI-a C, L.M.P.)

În opinia mea, ora de religie este importantă în viaţa unui elev pentru că numai aşa unii dintre noi se mai apropie de Dumnezeu. Un tânăr din ziua de astăzi nu se mai duce la biserică, iar ora de religie îl poate apropia de Dumnezeu şi Biserică. Mie, personal, îmi place ora de religie deoarece îmi pun întrebări la care nu am răspuns, dar la această oră doamna profesoară este cea care îmi poate da răspunsuri la nedumeririle mele. (Georgiana Alexandra Moise, cls. a XI-a C, L.M.P.)

Ora de religie este una din cele mai importante ore din programă. Nu numai că ne învaţă lucruri pe care nu le-am gândit vreodată despre lumea din jur şi noi, dar ne şi pregăteşte mental şi spiritual pentru o maturitate întru Hristos. (Alin Popa, cls. a XI-a C, L.M.P.)

„Aici învăţ să fiu om“

Deşi nu vreau neapărat, sunt ateu. Nu unul convins. Însă sunt receptiv şi sper ca prin ora de religie să-mi desăvârşesc o dată pentru totdeauna identitatea sufletească. Această singură oră pe săptămână sper să mă ajute în cercetarea mea legată de Dumnezeu. (Robert-Gabriel Radu, cls. a XI-a C, L.M.P.)

Sunt de părere că ora de religie este importantă deoarece putem învăţa şi ne putem dezvolta latura spirituală. Dacă profesorul este bun, acesta poate face un elev să iubească această materie şi în special pe Dumnezeu. (Alexandru Nicolae, cls. a XI-a C, L.M.P.)

Ora de religie are o însemnătate deosebită pentru mine. Fără Dumnezeu doar aş exista, nu aş trăi. Este cu mine tot timpul, în sufletul meu, în mintea mea, este peste tot, în tot ceea ce ne înconjoară. Această oră, pentru mine este singura care mă face să cuget asupra sufletului meu, care mă învaţă, într-un cuvânt, să fiu om. (Ligia-Marina Grigore, cls. a XI-a C, L.M.P.)

Pentru mine, ora de religie înseamnă mult mai mult decât majoritatea orelor, întrucât aici vorbim de lucruri cu adevărat importante pentru viaţa noastră. Totodată, ora de religie devine şi mai importantă în contextul în care se încearcă o distrugere a valorilor neamului românesc. Propaganda la care suntem supuşi aproape non-stop în ziua de azi are ca scop distrugerea identităţii naţionale, adică transformarea noastră dintr-un popor credincios într-o simplă adunătură de indivizi fără un ideal în viaţă. În acest context, pentru binele individual, cât şi pentru binele acestui popor, ora de religie trebuie să existe, deoarece cu această ocazie ni se vorbeşte despre cine suntem, de unde venim şi spre ce ne îndreptăm. Acest lucru îl susţinea şi Petre Ţuţea: „Am avut revelaţia că, în afară de Dumnezeu, nu există adevăr“ (nesemnat, cls. a X-a D, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“)

Fiind elev la acest liceu, ora de religie reprezintă relaxare şi învăţarea unor lecţii ce mă ajută în viaţa de zi cu zi. Printre orele grele de matematică şi informatică, o oră în care ne sunt povestite vieţile sfinţilor şi semnificaţiile sărbătorilor cu calm de profesoara noastră, este o adevărată delectare. Trebuie să recunosc faptul că am fost norocoşi să avem o asemenea profesoară, dedicată în îndrumarea elevilor spre calea cea bună. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

Religia le oferă tinerilor şi un alt tip de modele, demne de urmat

Pentru mine, ora de religie este un moment care îmi deschide sufletul către Dumnezeu şi mă ajută să înţeleg anumite aspecte ale credinţei pe care singură nu le-aş putea pătrunde. (Daria Comeagă, cls. a VIII-a, C.N.I.T.V.)

Ora de religie este foarte importantă pentru dezvoltarea unei culturi generale. Aceasta pune bazele unei dezvoltări durabile şi calitative a oamenilor care compun societatea şi îi face să se gândească mai atent la cei din jur şi la faptul că viaţa este trecătoare şi dincolo de această viaţă este o altă lume. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

Ora de religie reprezintă una din puţinele ore petrecute la liceu în care ne este dezvoltată latura sensibilă, spirituală, nu doar cea intelectuală. Reprezintă, de asemenea, un bun prilej pentru noi, creştinii ortodocşi, de a afla şi descoperi, oră de oră, tainele credinţei noastre şi toate aspectele ce o privesc. Sunt de părere că ora de religie nu trebuie să lipsească din programa de învăţământ, întrucât aceasta prezintă numeroase beneficii pentru noi, elevii. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

Pentru mine, ora de religie este diferită de celelalte ore de curs în sensul că nu constă în 50 de minute de predare masivă, ci purtăm discuţii pe teme diverse. Sunt de părere că ora de religie este utilă nu numai prin prisma formării unei culturi generale religioase, ci şi pentru dobândirea anumitor trăsături morale. Într-o lume tehnologizată, în care şcoala pune accent pe acumularea de informaţii, religia intervine şi ne ajută să ne regăsim sufletul. Mass-media ne oferă numeroase exemple negative şi nu promovează adevăratele valori. Religia le oferă tinerilor şi un alt tip de modele, demne de urmat. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

Ora de religie este singura oră făcută la liceu care mă linişteşte şi îmi ia gândurile de la probleme. Simt că sunt un pic mai aproape de Dumnezeu în timpul orei de religie şi că pot găsi aici o rezolvare la orice problemă întâmpinată. Mă face să îmi doresc şi să încerc să fiu o persoană mai bună. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

„O oază într-un deşert de materii aride“

Pentru mine, ora de religie reprezintă un moment de odihnă pentru minte, dar şi o bucurie pentru suflet. Am prilejul de a afla despre personaje biblice, pilde şi povestiri cu tâlc care dezleagă şi aerisesc mintea. O oază într-un deşert de materii aride. (nesemnat, cls. a XII-a, C.N.I.T.V.)

Ora de religie mi se pare o oră importantă în care ni se explică cum putem face o lume mai bună, mai paşnică, să trăim în armonie şi în fericire. În opinia mea, Iisus Hristos ne dă porunci de felul cum să ne iubim semenii. El nu ne obligă să postim sau să facem o mulţime de rugăciuni, ci ne lasă liberi. Foarte mulţi critică această oră de religie, dar e bine să aflăm şi ceea ce spune Dumnezeu, să nu credem toate minciunile auzite. Îmi place mult ora de religie, dar sunt conştient că mulţi nu înţeleg ceea ce se discută aici. Trebuie să fii ridicat spiritual ca să înţelegi… (nesemnat, cls. a VII-a, C.N.I.T.V.)

Ce reprezintă pentru mine această oră? Un timp dedicat lui Dumnezeu şi învăţăturilor Sale. Personal îmi place religia şi mă consider un bun creştin, dar cred că această oră ar trebui să fie mai interesantă, interactivă. Lecţiile ar trebui structurate altfel pentru a-i face pe elevi să-şi dea interesul. Ora de religie nu ar trebui scoasă din program, ci modificată pentru ca la ea să participe şi elevii de alte religii sau ateii. (nesemnat, cls. a X-a I, C.N.I.T.V.)

Cred că această oră este singura dintre materii care ne ajută să ne dezvoltăm latura sufletească, virtuţile morale, bunătatea, milostenia, dragostea faţă de cei din jurul nostru, spre deosebire de materiile la care trebuie pur şi simplu să tocim lucruri pe care oricum le vom uita. Majoritatea părinţilor nu ştiu foarte multe lucruri despre religie şi nu-şi influenţează copiii pozitiv din acest punct de vedere. Dacă nici scurta oră de la şcoală n-ar mai exista, atunci următoarele generaţii n-ar avea pic de credinţă în Dumnezeu. De asemenea, este şi o oră relaxantă, plăcută, în care reţin totul din clasă. (nesemnat, cls. a X-a I, C.N.I.T.V.)

(Pagini realizate cu sprijinul profesorilor de religie Marilena Georgescu, Janeta Niţă şi Leonard Prunoiu de la Liceul Teoretic Marin Preda şi Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“ din Bucureşti)

Mărturiile unor şcolari de 11 ani despre „disciplina lor de suflet“. „Ora de religie este bucuria copiilor“

Cu ani în urmă, Ernest Bernea scria: „Copilul este o făptură biblică originară. Copilul este o făptură a vieţii neîntinate, este o floare deschisă luminii, este îndemn la simplitate şi frumuseţe. În el vorbeşte frântura de cer dată omului odată cu începutul“. Cei mici îşi doresc  să studieze religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Răspunsurile câtorva elevi din clasa a IV-a A, de la Liceul Teoretic „Marin Preda“ din Bucureşti, coordonaţi de prof. Janeta Niţă, sunt elocvente în acest sens.

„Pentru mine, ora de religie este timpul în care comunic cu Dumnezeu, o oră de gândire şi de înţelegere a lucrurilor înconjurătoare. Cea mai frumoasă oră de la şcoală este ora de religie!“ (Ana-Maria Bălan)

„Ora de religie este hrana sufletească şi mentală. Eu ador această oră. Învăţând despre Domnul nostru Iisus Hristos, despre Dumnezeu, Maica Domnului, cei 12 Apostoli şi despre alţi sfinţi, simt că toţi aceştia sunt lângă mine. Noi toţi nu vom renunţa la ora de religie!“ (Andrei Albu)

„Spre deosebire de alte ore, ora de religie te ajută să fii lângă Iisus Hristos. Religia este ora în care ne eliberăm de supărările personale, iar scumpa noastră doamnă ne povesteşte despre toţi sfinţii care au existat şi încă există. Dacă ar fi nevoie să renunţăm la o oră, în nici un caz nu ar fi ora de religie, căci ea este lumina şi frumuseţea de a fi credincios“.(Robert Ardeleanu)

„Ora de religie este o oră foarte frumoasă, deoarece învăţăm cum să fim creştini adevăraţi, cum să ne rugăm şi ce să facem în viaţa de zi cu zi. Mi-aş dori să avem două ore de religie pe săptămână. Nu uitaţi, una din cele mai mari minuni ale Domnului nostru Iisus Hristos: Învierea!“ (Ana-Maria Vodă)

„Această oră este lumina sufletului nostru, este o hrană spirituală, un timp de linişte şi de pace care ne conectează cu Dumnezeu. Aşa ne putem obişnui cu faptele bune“.(Alexandra Catrina)

„Ora de religie este cea mai frumoasă oră posibilă. Învăţăm cum să ne comportăm, cum să ne rugăm şi să avem încredere în Dumnezeu. În această oră ne hrănim sufletul cu bunătate. Eu iubesc această disciplină şi aş vrea să facem două ore pe săptămână, pentru ca aşa să vorbim mai mult cu Domnul nostru Iisus Hristos“. (Carmen Mihaela Tudoroiu)

„Cea mai liniştitoare oră este religia. Învăţăm, în primul rând, că trebuie să fim buni, ascultători, să nu facem lucruri rele şi să fim buni creştini. Clasa noastră este un pic gălăgioasă, dar în timpul orei de religie este linişte totală, pentru că tuturor ne place să ascultăm poveştile spuse de doamna profesoară. Îmi doresc ca această minunată oră să nu fie scoasă din programul şcolar“. (Teodora Borda)

„Pentru mine, ora de religie înseamnă o strânsă legătură cu Dumnezeu şi limpezirea minţii de toate cele rele. Iisus este cu noi!“ (Ştefania Lungu)

„Toţi copiii iubesc ora de religie. Fără această disciplină, noi nu am fi veseli şi bucuroşi, aşa că nu vrem să renunţăm la ea“. (Tudor Mitrea)

„Ora de religie a fost la început greoaie, dar după ce am înţeles-o, a început să-mi placă. Istoria este o materie asemănătoare, doar că nu te atinge la inimă ca religia, căci îţi vorbeşte despre secole de credinţă, despre mari profeţi care au deschis calea oamenilor spre rai – paradisul cerurilor. Avem nevoie de această oră, căci ea ne îndrumă spre Casa Domnului!“ (Maria Savu)

„Eu cred că ora de religie este o oră spirituală în care ne descoperim: voinţa, bunătatea şi dragostea. Îmi amintesc cum doamna noastră de religie, pe care o iubim şi în care avem încredere, ne-a explicat cum Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a salvat lumea dintr-o eră a păgânismului. Măcar pentru tot ceea ce a făcut pentru noi Iisus, să păstrăm această armonie şi dragoste pe care le regăsim în ora de religie! Vă rog, păstraţi ora de religie pentru că este pacea, hrana sufletească şi liniştea pe care ne-o poartă Iisus Hristos, Maica Domnului şi sfinţii. Gândiţi-vă că religia este o legătură a noastră cu Dumnezeu, Creatorul nostru, care ne iubeşte. Religia este sufletul nostru!“ (George Daraban)

„Ora de religie este bucuria copiilor. Această materie este totul pentru noi. Suntem bucuroşi că învăţăm lucruri minunate şi că suntem însoţiţi de lumina lui Dumnezeu“.(Alexia Preda)

„Această disciplină este porţia noastră de hrană sufletească de la şcoală. Aici, putem spune ce avem pe suflet, aflăm despre minunile Mântuitorului şi detalii despre viaţa oamenilor aleşi ai lui Dumnezeu. Simt că în timpul acestei ore îmi curăţ sufletul şi că sunt păzită de Puterile cereşti“. (Alex Adochiţei)

„Ora de religie este specială, deoarece este singurul moment de la şcoală când discutăm cu Dumnezeu şi când nu există răutate. Este o oră a liniştii, a păcii şi a credinţei. Ora de religie ar trebui să continue pentru totdeauna“. (Idris Belabed)

A consemnat Raluca Brodner

clasa


Categorii

Educatie, Homosexualitate, Noile totalitarisme, dictatura si reeducare, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Scoala romaneasca, Traduceri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

15 Commentarii la “CE SE INTAMPLA CAND CRESTINII ABANDONEAZA SPATIUL PUBLIC/ “Bolsevicii sexului” lovesc din nou: si UNICEF sprijina “familiile” homosexuale/ MIZA RAZBOIULUI “SOCIETATII CIVILE” IMPOTRIVA OREI DE RELIGIE

  1. Vad ca se intinde tot mai mult acest flagel, homosexualitatea legala,si cred ca ne ia pe neasteptate.Raul lucreaza nu sta, noi suntem tot mai slabi sa ne opunem.Am observat ca sunt peste 20 de tari care accepta asa ceva, lovind grav in familia lasata de la facerea lumii, formata din Adam si Eva.Dumnezeu a facut pe Adam si apoi pe Eva , barbat si femeie, au avut copii.Sa nu uitam cand au fost distruse cu foc din cer Sodoma si Gomora se practica si acest pacat grav, homosexualitatea, ori cine a citit din Vechiul Testament spune clar sa nu se culce nimeni cu barbat ca si cand ar fi femeie.Este uraciune, este nefiresc.Este clar ca traim vremurile din urma si putini accepta pentru ca este dureros aadevarul.Nu credeam ca o sa traiesc astfel de timpuri.

  2. Pai ce s-a intamplat pe 9 dec. in Comisia pt. Invatamant a Senatului nu e putin lucru!

    Doamne, laudat fie Numele Tau, mai aud si vesti minunate!!

    Sunt sigura ca rugaciunile noastre, ale tuturor care inteleg ce se intampla, s-au intetit in ultima perioada. Si asta n-a ramas fara efect!

    Urmatorul ‘hop’: Mitropolia Banatului.:)

  3. Intr-adevar neparticiparea la treburile cetatii, “naste monstrii”, iar in zilele noastre cand are loc o regrupare a adeptilor paganismului, sub o ideologie care cuprinde tot ce e mai rau si mai stricat, apare ca foarte necesara prezenta unor oameni cu gandire normala, acolo unde se hotarasc lucruri foarte importante, ba chiar unele cu repercursiuni grave asupra noastra. Se vrea distrugerea bazei sanatoase crestine dupa care ne ghidam in modul cel mai firesc. Exact aceasta stare normala este atacata in mod intentionat.
    Ne-am obisnuit sa acceptam hotarari venite din partea reprezentantilor statului, FIIND AMAGITI ca acestea nu interfereaza cu viata noastra crestina… dar iata ca EXACT ACEASTA VIATA ESTE ATACATA in mod evident. Se legifereaza la nivel mondial ceea ce este gresit si culmea este ca nici un sistem de educatie mai vechi din lume nu a sustinut asa ceva vreodata.
    Cei pe care ii cinstim pentru ca s-au opus ereticilor, ar fi reactionat si astazi, la fel ca si in trecut, in fata imparatului pagan.
    Astazi sunt incurajate mijloacele de opozitie democratica fata de niste hotarari dictatoriale venite de la unii presedinti, reprezentanti, autoritati, ministrii, functionari, etc care tot ceva gresit si aberant hotarasc, indreptat impotriva celor cu viata corecta.
    Interesant este ca ceea ce este mentionat in articol ca se face la nivel global, nu se considera o dictatura a acelor institutii…
    Astazi este incurajat sa protestezi prin petitii si de acest lucru nu se profita.
    Poate ca am incercat sa facem unele fapte bune si am considerat gresit ca ceea ce se zice la onu tine de politica si prea putin ne intereseaza… Iata ca acei indivizi au luat niste hotarari extrem de gresite, prin care suntem obligati sa facem ceva ce noi nu acceptam sub nici o forma.
    CARE AR FI FOST ASTAZI ATITUDINEA celor despre care zicem: “bucura-te cel ce i-ai rusinat, pe inchinatorii la idolii cei pierzatori”
    Oare la fel ca a noastra de implicare in mici fapte bune, dar de neimplicare in a te opune unui act monstruos plin de nerusinate de a impune unor populatii ceea ce este anormal si gresit?
    A ajuns lipsa de informare o virtute?

  4. @mada
    Argumentele impotriva homosexualitatii citate din Vechiul Testament ar trebui luate cu multa precautie caci VT mai are si alte prevederi care ni s-ar parea de nerealizat in conditiile societatii de astazi. De exemplu: lapidarea femeilor adultere, lapidarea celor care lucreaza in zi de odihna si altele.
    Cred ca ne discreditam daca citam fara Scriptura asa cum o fac protestantii.

  5. @Gigel:

    Dar Vechiul Testament nu e desfiintat. Iar el trebuie folosit cu discernamantul ortodox, adica al siintei a ceea ce ramane valabil din el. Si cam totul ramane, cu exceptia regulilor preotesti din Levitic si a unor norme adaptate acelui timp si acelui popor. Bazele morale, etice ale comportamentului uman, insa, sunt puse in VT si sunt la fel de valide atunci si acum. Ca asa, ne-am feri sa mai invocam Decalogul pentru ca e de nerealizat.

  6. Nu cred ca se poate rupe Vechiu Testament de Noul Testament.Toata Biblia este cred invatatura daca stii sa culegi.
    Unii spun ca Hristos a venit sa implineasca legeadata de Dumnezeu altii spun ca a venit sa inoiasca legea.Eu gandesc asa, desi poate nu-i bine, ca Hristos a implinit ceea ce poporul lui Dumnezeu nu a facut si de aici si uciderea LUI.

  7. @Gigel,

    In plus, in Vechiul Testament, despre relatiile homosexuale nu gasim numai legea (sa nu se culce nimeni cu barbat ca si cand ar fi femeie), ci gasim relatata si intamplarea din timpul lui Lot, cand doua cetati, Sodoma si Gomora, au platit scump acest pacat care a atras asupra lor mânia lui Dumnezeu, prin ploaia de foc si pucioasa care s-a pogorat din cer asupra lor. Nicaieri in alta parte nu s-a mai intamplat asa o grozavie, iar asta ne arata cat de grav este acest pacat in fata lui Dumnezeu. Mai puternic argument ca acesta nu exista.

  8. Pingback: ARGUMENTE PENTRU ORA DE RELIGIE. “Actiunea Bisericii trebuie sa fie urgenta, altfel se va condamna singura la un rol tot mai marginal” - Recomandari
  9. Pingback: Sfantul Sinod al BOR sustine ALTERNATIVA PENTRU CARDUL DE SANATATE. Sinodul a discutat si masuri pentru mentinerea OREI DE RELIGIE - Recomandari
  10. Pingback: TOLERANTA DOAR PENTRU HOMOSEXUALI. Experiment social: cofetariile pentru homosexuali REFUZA comenzile pentru CUPLURILE NORMALE/ - Recomandari
  11. Pingback: ATEISMUL EXTREMIST DEVINE OBSCEN DE NEOBRAZAT SI PERICULOS DE AGRESIV. Jalnica sfidare mincinoasa a “VESTIRII NASTERII DOMNULUI” CONTRACOST si ideile lui Toma Patrascu (ASUR): RELIGIA E UN “SISTEM IDIOT CARE ATRAGE IDIOTI SI PRODUCE IDIO
  12. Pingback: RELIGIA IN SCOLI. Demontarea miturilor psihologilor atei. Agresivitatea militantilor ASUR si o chestiune de etica: DE CE E PROPAGANDA ANTI-RELIGIOASA PREZENTATA DREPT “STIINTA” IN MASS-MEDIA? - Recomandari
  13. Pingback: RELIGIOZITATEA – O PATOLOGIE TRATATA IN LAGARE DE REEDUCARE?/ Democratia nu e si pentru crestini?/ ORIGINEA ATEISMULUI: ANTICLERICALISMUL/ Gradinitele din Marea Britanie trebuie sa raporteze COPIII ce risca sa devina TERORISTI/ “Fara pantaloni
  14. Pingback: RELIGIOZITATEA – O PATOLOGIE TRATATA IN LAGARE DE REEDUCARE?/ Democratia nu e si pentru crestini?/ ORIGINEA ATEISMULUI: ANTICLERICALISMUL/ Gradinitele din Marea Britanie trebuie sa raporteze COPIII ce risca sa devina TERORISTI/ “Fara pantaloni
  15. Pingback: ACTIVEWATCH a lansat primul Raport asupra anual privind discursul instigator la ură din România. “Influencerii” cer si CAZURI instrumentate de PROCURORI. CRESTINILOR SI SARACILOR LI SE REFUZA DELIBERAT STATUTUL DE VICTIME ALE INSTIGARII LA U
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare