FAMILIA BODNARIU – MARTURIA DIRECTA a lui MARIUS, tatal celor cinci copii rapiti, precum si a FRATELUI si SURORII SALE cu explicatii detaliate si clarificari asupra evolutiei cazului (si VIDEO): “FATA NU A SPUS CA ASA S-A TREZIT EA… SUNT PERSOANE CARE INTEROGHEAZA COPIII. Statul norvegian nu ne-a luat o declaratie despre cum stau lucrurile din perspectiva noastra. NU E NUMAI CEVA CULTURAL!”

• EvZ: Sora lui Marius Bodnariu acuză: „Copiii au fost luați, dar nici până la ora aceasta nu a fost făcută o investigație socială!”

“Fratele meu avea o viață foarte bună și în România, dar s-a mutat în Norvegia pentru că erau copiii aproape de bunici, sunt ușă în ușă, au verișoare, au mătuși, au unchi…”, povestește Adriana [Andreea] Stoia, sora lui Marius Bodnariu.

„Sunt foarte mulți bani în spatele acestei organizații, Barnevernet, avocați, familii surogat, e o întreagă industrie. Eu nu cred că Barnevernet ar fi de acord ca fratele nostru din România să adopte copiii, intenția lor este ca acești copii să rămână în statul norvegian”.

[Andreea] Stoia trăiește acum în SUA și e pentru prima oară când vorbește public despre drama prin care trece familia fratelui său.

• Realitatea TV: Marius Bodnariu, tatăl celor 5 copii luaţi de Protecţia Copilului din Norvegia, despre drama familiei

Marius Bodnariu, la Realitatea TV:

“S-au întâmplat o serie de lucruri care nu ne dau speranţe prea mari. Au fost o serie de lucruri, o înfăţişare a unei comisii judeţene şi nu am rezolvat nimic, din contră, situaţia a devenit mai rea, deşi nu există dovezi noi.

Ce am observat e că atunci când am vrut să ne apărăm, cu atât ne-am îmbunătăţit situaţia. Sfatul fostei avocate a fost să ne menţinem umili, low profile….nu am fost de acord cu această strategie. Pronosticul e foarte rău, dar dorim ca Dumnezeu să facă dreptate. Nu putem înţelege poziţia autorităţilor, descoperim o faţă a culturii care ne surprinde.

Ultima oară am văzut bebele azi, eu şi soţia. Îl mai vedem şi miercuri. Încă două ore. Soţia poate vedea şi băieţii mai mari, de doi ani şi cinci ani. Nu ştim nimic, nici măcar cum le merge. Copiii au protestat la a fi despărţiţi şi nu s-a ţinut cont de această dorinţă a lor.

Nu ştiu, ni s-a mai pus întrebarea asta. Dacă ne rezumăm la epxlicaţia avocatului, nu există nicio posibilitate…şanse foarte slabe în instanţă. Ştiu poveşti în care familia câştigat la CEDO şi tot nu şi-au văzut copiii. Cunoaştem o familie care a câştigat cazul în curtea supremă şi după 6 luni de la proces au recuperat doar doi copii din trei, se luptă pentru cel de-al treilea. Nu putem să răspundem la întrebarea cum ne-ar putea ajuta satul român, cum s-ar putea implica oficialităţile române. Nu ştim.

Ne-am căsătorit în România în 2003 şi am stat până în 2005, apoi am venit aici. Aici soţia are familie, locuim la o fermă, undeva mai retras, cum s-ar spune, la ţară. Nu am fost contactat de oficialităţile române.

Pe 16 noiembrie a început coşmarul. Fetele au fost interogate la şcoală de catre protecţia copilului şi luate în custodie, între timp protecţia copilului a venit acasă şi a luat şi băieţii. Soţia a fost îngrijorată iniţial că nu ajunsesem acasă…ea nu a crezut că pot fi despărţiţi de ea. A crezut că Protecţia Copilului va ţine copiii doar pe perioada interogatoriului…de aceea nu au fost pregătiţi, nu doar cu hăinuţe, ci cu o vorbă, o mângâiere. Soţia a cerut voie să alăpteze bebeluşul, i s-a permis. Eu am fost ridicat de doi ofiţeri civili de la muncă, soţia nu a ştiut nimic de mine, eu nimic de ea. Am întrebat de copii, dacă sunt bine. Starea de şoc este de nedescris. A urmat un interogatoriu. Nu am ştiut că sunt arestat, mi s-a spus mai târziu. Acuzaţiile au fost cele de violenţă în familie sau asupra copiilor. Am fost şocat, am fost întrebat aproximativ trei ore. Şi soţia a fost interogată. Nu am văzut de la cine a venit acuzaţie. Noi trebuia doar să răspundem la întrebări.

Abia joi am primit foile cu explicaţia. Profesorii de la şcoala fetelor au făcut denunţul. Denunţul vine în urma unui interviu pe care directoarea şcolii l-a avut cu copiii. Ei sunt obişnuiţi cu astfel de interviuri. În decursul anilor am avut mai multe discuţii cu şcoala, o serie de evenimente care nu ne-au pus într-o relaţie foarte bună cu şcoala, nu din rea-voinţă şi nu din diferenţa de cultură. Nu pot spune că nu ne-am simţit discriminaţi sau că nu am avut presiuni din pricina tensiunilor în relaţiile cu şcoala…Familia soţiei avea unele disensiuni cu directoarea şcolii…

Cei cinci copii au şi cetăţenie română. Nu, statul norvegian nu ne-a luat o declaraţie despre cum stau lucrurile din perspectiva noastră.

Nu au motive, din punctul meu de vedere vă spun. Partea religioasă a fost împinsă afară din dosar, cu grijă. Apare iniţial în dosar îngrijorarea şcolii că copiii ar fi inhibaţi, handicapaţi din pricina credinţei, noi ştim cum ne creştem copiii şi nu există motive de îngrijorare, poate în alte religii sau cămine. Scopul e ca ei să aleagă singuri credinţa şi nu să îi conving eu, riscând să creez un conflict. Modul în care ne-am crescut copiii e normal: citim din Biblie, cântăm, ne rugăm, nu au primit pedepse din motive religioase.

Anumite repercusiuni au fost, din partea autorităţilor şi din partea presei norvegiene. Am motive pentru care m-am deschis presei din România şi nu presei norvegiene. Vor fi dezvăluite la momentul potrivit”, a mai dezvăluit Marius Bodnariu la Realitatea TV.

*

• Adevarul: Mărturia lui Bodnariu, românul căruia Norvegia i-a confiscat cei 5 copii. Detalii din ancheta ţinută la secret: „Norvegienii care ne cunosc aici sunt şocaţi”

Cazul lui Marius şi Ruth Bodnariu, familia din Norvegia rămasă fără cei cinci copii luaţi de stat, a declanşat un val de susţinere fără precedent. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Marius Bodnariu a explicat detalii din ancheta ţinută la secret de autorităţile norvegiene, despre felul în care s-a declanşat şi a evoluat acest caz, care a dus la proteste ale românilor din întreaga lume, care s-au solidarizat cu familia Bodnariu.

Ceea ce nu a reuşit, încă, să facă niciun partid politic sau vreo organizaţie din România, a reuşit să facă drama familiei Marius şi Ruth Bodnariu din Norvegia. Cazul familiei mixte româno-norvegiene, rămasă fără cei cinci copii luaţi de Serviciul de Protecţia Copilului din Norvegia, la jumătatea lunii noiembrie 2015, a declanşat un val de susţinere fără precedent. Mii de români din ţară şi diaspora, în mare parte membri ai comunităţii neoprotestante din care fac parte Marius şi Ruth, s-au solidarizat cu familia Bodnariu, considerând acţiunile Serviciului de Protecţie a Copilului din Norvegia, Barnevernet, abuzive. Organizate pe Facebook, acţiunile de protest împotriva sistemului de Protecţie a Copilului din Norvegia care au avut loc weekend-ul care a trecut, au strâns peste 3.000 de oameni care au protestat în Washington, Londra, Barcelona, Roma, Dublin, Oslo, Otawa, Bruxelles, Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa.

Într-un interviu acodat, duminică, ziarului „Adevărul”, Marius a oferit detalii cu privire la modul în care a fost declanşat acest caz, dar şi cum a evoluat el. Practic, totul a pornit de la un denunţ al directoarei, care a sesizat Protecţia Copilului cu privire la faptul că una dintre fetiţe a spus la şcoală că este discplinată acasă prin corecţii fizice. Contextul în care fetiţa a spus aceste lucruri?

„Fata nu a spus că aşa s-a trezit ea. A fost intervievată. Este o practică în care directoarea are conversaţii mai lungi cu copiii. Îi spune prim-ajutor psihologic în care persoane din cadrul şcolii intervievează copiii. Sunt anumite persoane care interoghează copiii referitor la gânduri, la sentimente”, a declarat Marius Bodnariu, care a spus că, în trecut, a avut cu conducerea şcolii mai multe divergenţe pe tema educaţiei copiilor, dar nu vrea să se pronunţe cu privire la modul în care au cântărit aceste divergenţe în denunţ.

„Sunt convins că doamna directoare nu şi-a imaginat că Protecţia Copilului poate avea o asemenea reacţie. A încercat să oprească evoluţia cazului. Şi-a exprimat dorinţa de a fi contactată în prealabil”, a declarat Marius Bodnariu pentru „Adevărul”. De altfel, din datele puse la dispoziţie de familie, directoarea şcolii a precizat că nu sunt urme de violenţă asupra copiilor, considerând că părinţii trebuie îndrumaţi.

Julitura unuia dintre copii

Potrivit lui Marius Bodnariu, după sesizarea directoarei, Serviciul de Protecţia Copilului a contactat şcoala, cabinetul medical din cadrul şcolii şi medicul de familie. Aşa s-a descoperit că, în 2014, asistenta de la dispensarul şcolar ar fi primit un telefon potrivit căruia Naomi, una dintre fetiţele familiei Bodnariu acuza dureri la spate, susţinând că „a lovit-o mami cu piciorul”. În ciuda acestei situaţii, părinţii nu au avut atunci niciun fel de probleme, constatându-se că nu este o lovitură, ci o julitură. De altfel, când au regăsit acest lucru în acuzaţiile aduse la adresa lor, părinţii şi-au amintit ce s-a întâmplat.

„Serviciul meu îmi oferă posibilitatea unui program mai flexibil şi sunt situaţii în care mergeam mai târziu pentru a o ajuta pe Ruth cu pregătirea copiilor de şcoală. În acea dimineaţă, chiar eram acasă când Naomi a alunecat pe scări şi s-a lovit destul de rău. Soţia, fiind asistentă medicală pediatră a constatat că nu e nimic grav şi fetiţa poate merge la şcoală. Nu ştim de unde a scos Naomi povestea cu loviturile”, a declarat Marius Bodnariu. Acesta a mai spus că dovedirea faptului că fetiţa a avut atunci o julitură şi nu o vânătaie, a determinat Barnevernet să corecteze acest lucru. Cu toate acestea, autorităţile norvegiene au considerat că părinţii trebuie să rămână departe de copii.

„Nu ştim nici noi ce îi îngrijorează cel mai mult. Dacă recunoşti că i-ai aplicat corecţii fizice minore, pe care nu le consideri grave, înseamnă că ceva nu e în regulă cu tine. Faptul că normalizezi o astfel de situaţie înseamnă că eşti în neregulă. Nu am putut să recunoaştem toate acuzaţiile care ni s-au adus. Sunt lucruri despre care eram foarte şocaţi să auzim că puteau veni de la copiii noştri. Faptul că am recunoscut ceva, a fost bine, dar faptul că nu am recunoscut tot, i-a întărâtat”, a mai declarat Marius Bodnariu.

Cum sunt folosite mărturiile copiilor

Situaţia familiei Bodnariu s-a agravat din cauza declaraţiilor obţinute de Serviciul de Protecţie a Copilului de la fetiţele cele mari. În baza acestor declaraţii, Barnevernet a formulat acuzaţiile potrivit cărora corecţia fizică este o regulă în familia Bodnariu. Marius Bodnariu susţine că a spus în repetate rânduri că nu aceasta este metoda familei de educare a copiilor. „Este ultima instanţă. Avem alte metode. Şi copiii sunt diferiţi între ei. Unii sunt cu o voinţă mai puternică decât ceilalţi. Sunt foarte multe elemente în viaţa unei familii. Odată cu declanşarea acestui caz am fost confruntaţi cu cele mai negre episoade. Ni s-au pus în faţă fapte distorsionate şi umflate. Cu foarte mare grijă, s-a scos tot ce a fost pozitiv: caracterul copiilor, creativitatea lor, mărturia noastră ca familie. S-a construit o imagine complet deformată care descrie trauma pe care o au copiii”, a mai spus Marius Bodnariu pentru „Adevărul”.

Românul stabilit în Norvegia a mai declarat că o verişoară a soţiei, care este norvegiancă şi asistent social, a participat la cursuri în care se pune accent pe o nouă metodă de interogare a copiilor aflaţi în astfel de situaţii, prin întrebări deschise. „Până acum tehnica era că asistentul social, din denunţ şi din ancheta socială, trebuie să îşi facă o imagine şi apoi să procedeze la întrebări care să urmărească o confirmare, să solidifice cazul”, a spus Marius Bodnariu, potrivit căruia declaraţiile copiilor sunt exagerate. Spre exemplu, una dintre fiice, Naomi, ar fi declarat că tata l-a zguduit pe bebeluş. Marius suţine că nu a făcut altceva decât să îl ridice în sus pe bebeluş şi să se bucure pentru că prinde pentru prima dată ceva cu mânuţele lui. Marius a mai spus, de altfel, că Naomi are o imaginaţie foarte bogată, pe care ei ca părinţi au încurajat-o să se dezvolte. „Spre exemplu, am găsit o broşură făcută de ea în care un castravete cere ajutor dintr-un blender sau o roşie strigă după pâine”, a mai povestit Marius Bodnariu.

Marius a mai povestit şi cum a ajuns să fie luat bebeluşul, care a fost luat din familia Bodnariu la o zi după preluarea celorlalţi copii. „În urma dialogului pe care autorităţile l-au avut cu familia în care fetele au fost puse în plasament, au considerat că şi bebele este în pericol. Totul, pe baza unor aşa-zise noi evidenţe care au apărut în casa de plasament. Familiile acestea nu sunt specializate în a evalua copiii. Au fost câteva ore cu copiii şi după câteva ore şi-au dat seama despre ce este vorba?”, a mai spus Marius Bodnariu, potrivit căruia familiile în care sunt plasaţi copiii întocmesc rapoarte, care pot cântări în decizia autorităţilor.

„Orice poate fi interpretat negativ. Spre exemplu, dacă copilul este atent să nu murdărească masa atunci când mănâncă se poate interpreta că este traumatizat”, a declarat Bodnariu. Acesta a declarat că a aflat din presa norvegiană că este vizat şi de un dosar penal care vizează violenţele asupra copiilor. Marius Bodnariu spune că din datele sale, Poliţia este mult mai obiectivă decât Protecţia Copilului. „Poliţia merge pe evidenţe, face o anchetă mai amănunţită. Dintr-o sursă destul de sigură am aflat că Poliţia are nevoie de o confirmare a cazului în proporţie de 90 la sută, pe când Protecţia Copilului are nevoie de o confirmare de doar 50 la sută”, a spus Marius Bodnariu, potrivit căruia dacă ancheta Poliţiei îi este favorabilă, nu influenţează în mod pozitiv dosarul Protecţiei Copilului.

Marius Bodnariu a avut un mesaj şi pentru cei care nu cred în varianta familiei sale. „Am vrut să le spun celor ce nu ne cred, că nu îi judec şi nici nu încerc să le caştig credibilitatea. Argumentez, însă, că nu e numai ceva cultural. Cei care ne cunosc aici, norvegieni, sunt şocati, dar nu pot să se exprime la fel de uşor ca in Romania. Avem foarte multe mărturii din partea vecinilor şi a colegilor de serviciu şi a unor personalităţi din comunitatea locală, dar pe care le păstrăm ca evidenţe pentru proces şi nu le facem publice”, a spus Marius Bodnariu, care este conştient inclusiv de faptul că protestele de susţinere a familiei sale ar putea chiar fi folosite de autorităţine norvegiene împotriva sa.

„Protestele iniţiate de familia extinsă au ca scop aducerea în atenţia opiniei publice abuzurile pe care această autoritate le face în dreptul părinţilor şi a copiilor. S-a încercat deturnarea scopului acestor proteste. în presa norvegiană, spunându-se că cerem dreptul de a bate copiii. Noi nu cerem lucrul acesta, iar aceste proteste sunt împotriva unui sistem care afectează mult mai multe familii decât familia lui Marius. Nu vrem decât să aducem în atenţia opiniei publice abuzurile pe care această autoritate le face”, a declarat Daniel Bodnariu, fratele lui Marius Bodnariu.

Legaturi: