Adio, suveranitate! – CONSECINTA SUMMIT-ULUI EUROPEAN “CRUCIAL”. Romania, sub jugul GUVERNANTEI FISCALE si al constrangerilor bugetare nemiloase. CE NE ASTEAPTA DE ACUM?

9-12-2011 17 minute Sublinieri

IN PLUS, S-AR PUTEA SA “DONAM” MILIARDE DE EURO LA… FMI, ADICA EXACT MEGA-CREDITORULUI CARUIA II SUNTEM DATORI VANDUTI!

Ungaria si Marea Britanie refuza sa renunte la suveranitate!

  • Hotnews:

LIVE TEXT Traian Basescu: Trebuie sa modificam Constitutia pentru a introduce noile prevederi legate de deficit

ULTIMA ORA O versiune noua a acordului liderilor UE. Marea Britanie e izolata complet in UE din cauza City-ului londonez

  • Adevarul:

La ce s-a înhămat România: amenzi şi “supunere” în faţa Uniunii Europene

România a decis să se alăture celor 17 state din zona euro şi altor cinci ţări non-euro şi va semna un nou tratat european. Acesta include prevederi precum sancţionarea unui stat dacă nu respectă ţintele fiscale, „supunerea“ în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului European şi înfiinţarea unui „mecanism automat de corecţie“ pentru aceste situaţii. După ce Marea Britanie şi Ungaria şi-au exercitat dreptul de veto în ceea ce priveşte modificarea tratatelor europene existente, politicienii europeni prezenţi aseară la Bruxelles au propus elaborarea unui nou tratat. Doar 23 dintre cele 27 de state UE vor lua parte la noul acord. Excepţie fac Marea Britanie, Ungaria, Cehia şi Suedia, cele două din urmă anunţând că vor adera la noul tratat doar dacă vor obţine avizul parlamentelor naţionale.Astefel, noul tratat va fi semnat de cele 17 ţări din zona euro şi alte şase care nu fac parte din uniunea monetară – România, Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia.

Totodată, liderii europeni s-au asigurat că tratatul poate fi implementat rapid şi au eliminat nevoia de referendum naţional. Aceştia au precizat că noul acord va fi adoptat pe bază „constituţională sau nivel echivalent“. Orice modificare a Constituţiei se face numai prin referendum, însă prin acel „nivel echivalent“ se elimină acest pas.

Noul tratat va permite consolidarea integrării la nivel UE, au declarat aseară liderii prezenţi la Bruxelles, adăugând că acesta va permite formarea unui „bloc fiscal compact“. Practic, se doreşte mai multă disciplină fiscală şi mai multă putere pentru sancţionarea eventualelor derapaje. Aceşti doi factori reprezintă punctele de bază ale noului tratat.  Statele care nu-şi vor respecta ţintele fiscale vor fi sancţionate,  iar o mare schimbare este că, prin noul tratat, sancţiunile vor putea fi impuse de o „majoritate calificată“ şi nu una absolută.Deocamdată nu se ştie ce înseamnă această „majoritate calificată“.

Regulile fiscale stabilite azi-noapte (*stat membru se consideră statul care a semnat noul tratat)

1.    Bugetele naţionale vor fi fie echilibrate, fie vor înregistra surplus. Principiul de „echilibru“ se va considera respectat dacă deficitul structural anual nu depăşeşte 0,5% din PIB. (ţinta agreeată de liderii UE pentru deficitul bugetar rămâne de 3% din PIB – n.r.)

2.    Regula va fi introdusă în legislaţia fiecărui stat care semnează tratatul. Norma va conţine un „mecanism automat de corecţie“, care va fi activat automat în caz de derapaj. Va fi elaborat de fiecare stat membru  în baza principiilor propuse de Comisia Europeană. Recunoaştem jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie în a verifica transpunerea acestor reguli la nivel naţional.

3.    Statele membre se vor ghida după propriile referinţe, în acord cu un calendar propus de Comisie.

4.    Statele membre care se află în procedură de deficit excesiv se vor supune Comisiei Europene şi Consiliului European pentru sprijin printr-un program de parteneriat economic care va detalia reformele structurale necesare pentru asigurarea unei îmbunătăţiri de durată a deficitelor excesive. Implementarea programului şi proiectele bugetare anuale aferente vor fi monitorizate de Comisie şi de Consiliu. (nu a fost precizat nivelul de la care deficitul bugetar devine “excesiv” – n.r.)

5.    Se va înfiinţa un mecanism pentru monitorizarea „ex ante“ emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale ale statelor membre.

De ce Ungaria şi Marea Britanie nu vor să aibă nimic de-a face cu noul tratat european

Noaptea trecută a marcat un eşec pentru Summitul de la Bruxelles. Doar 23 dintre cele 27 de state UE vor participa la un nou tratat europen. Marea Britanie şi Ungaria au declarat clar că nu vor să aibă nimic de-a face cu noul proiect. Premierul britanic David Cameron a fost cea mai puternică voce împotriva shimbării tratatelor europene existente, iar acest lucru i-a determinat pe ceilalţi politicieni prezenţi la Bruxelles să propună încheierea unui nou tratat. Cameron a refuzat deschiderea tratatelor existente pentru că nu a putut obţine anumite privilegii pentru districtul financiar al Marii Britanii, City of London, ceea ce înseamna practic ca sectorul financiar britanic ar fi putut fi afectat de înăsprierea regulilor comunitare.

„Până la urmă, am judecat că nu este în interesul Marii Britanii. Aşa că mi-am folosit efectiv dreptul de veto“, a explicat David Cameron. […]

De ce a refuzat Ungaria salvarea euro? Orban:Nu am mandat să cedez suveranitatea ţării”

Premierul maghiar Viktor Orban a declarat în această dimineaţă, înaintea începerii discuţiilor din cea de-a doua zi a summitului UE că nu are mandat din partea Parlamentului naţional să „renunţe la suveranitatea ţării explicând astfel de ce este singura ţară non euro care a refuzat înţelegerea liderilor UE pentru schimbarea tratatului.

“Membrii zonei euro au sugerat că ţările care nu sunt membre euro ar trebui sa adere la aceasta intelegere. Acest lucru ar atinge însă chestiunea suveranităţii ţării, ar însemna reguli mai severe, pierderea dreptului de veto. Decizia va trebui luată până în luna martie. Parlamentul trebuie să dezbată are timp să ajungă la o hotărâre până atunci”, a declarat Orban.

Doar 23 dintre cele 27 de state UE au fost de accord cu noile reguli fiscal şi bugetare de care moneda unică are nevoie pentru a supravieţui crizei datoriilor. Marea Britanie şi Ungaria nu vor să aibă nimic de-a face cu noul proiect. Cehia şi Suedia se mai gândesc şi au spus că au nevoie de aprobare de la parlamentele naţionale. Şase state non euro, printer care şi România au acceptat înţelegerea.

Planul german “sabotat” de unguri şi englezi

În această formulă reforma tratatului UE, cerută cu insistenţă de Germania, nu mai este posibilă. Liderii UE au căzut de acord astfel să facă modificările pentru regulile fiscale în formula unui tratat interguvernamental pentru zona euro la care să se alăture celelalte state. Prezent la summit, Viktor Orban a dat de înţeles că, dacă Suedia şi Cehia (celelalte două state care nu şi-au exprimat acordul privind un nou tratat, cerând mai întâi avizul parlamentelor naţionale) vor obţine aprobarea legislativelor, atunci şi Ungaria şi-ar putea regândi poziţia. […]

Suntem pregătiţi de privatizări?

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a cerut din nou privatizarea companiilor româneşti de stat, precizând că situaţia în care se află acestea reprezintă o ruşine pentru România. După discursul diplomatului american, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit că, în urmă cu 20 de ani, eram încă o economie de tip centralizat. Situaţia actuală a companiilor de stat nu înseamnă doar pierderi, ci reprezintă o ruşine pentru România, a spus ieri ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, în deschiderea conferinţei „European International Business Academy”. […]

Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a explicat vineri implicaţiile noului acord de la Bruxelles asupra României, arătând că ţara noastră va trimite proiecţiile de buget autorităţilor europene pentru un aviz şi abia apoi Parlamentului. Sulfina Barbu a fost întrebată la Parlament ce va trebui să facă România în urma noul acord interguvernamental pe care liderii europeni vor să-l încheie până în martie pentru a întări disciplina bugetară a zonei euro.

“Asta presupune că vom trimite proiecţiile de buget la CE, înainte de a fi aprobate în Parlamentul Românie, trebuie să mai aibă un aviz şi de la CE. Mai presupune că există o verificare pe semestrul european din partea CE şi instituţiilor europene, adică se verifică şi indicatorii macroeconomici, mă refer în mod special la datoria publică şi la deficit pe fiecare semestru de către instituţiile europene. Înseamnă că mai intervine un mecanism de verificare în bugetul fiecărui stat membru al UE”, a arătat ministrul. […]

[…] UPDATE 07.10 BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro

Banca Centrală Europeană (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) şi, pe viitor, Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmează să îi succeadă primului în 2012, a anunţat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy la Bruxelles, relatează AFP.

“Am ajuns la un alt acord, pot să vi-l anunţ, Banca Centrală este cea care va gestiona FESF şi MES”, a declarat Sarkozy în faţa presei la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, precizând că această decizie a fost luată la propunerea preşedintelui BCE, Mario Draghi. Citeşte mai departe

UPDATE 07.03 Sarkozy: Acordul privind disciplina bugetară, încheiat în 17 din cauza refuzului M.Britanii

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus “condiţii inacceptabile”, a declarat vineri Nicolas Sarkozy, citat de AFP. Citeşte mai departe

UPDATE 06.58 Eşec al unui acord pe tema euroobligaţiunilor în zona euro

Statele din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord, vineri, pentru emiterea, chiar şi într-un viitor îndepărtat, a euroobligaţiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a declarat preşedintele UE Herman Van Rompuy, după o noapte de tratative, relatează AFP.

“Nu avem un acord în această noapte pe acest subiect”, a recunoscut el în faţa presei la Bruxelles, adăugând că liderii Uniunii monetare au cerut instituţiilor europene să-şi “continue” lucrările pe această temă. Citeşte mai departe

UPDATE 06.47 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare va include 23 de ţări, anunţă Van Rompuy

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte şase ţări care nu aderă la moneda comună, a declarat vineri preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, citat de AFP. […]

  • Money.ro:

România în Noua Europă: Vom plăti pentru salvarea Italiei și Spaniei?

România și alte cinci state din afara zonei euro trebuie, teoretic, să împrumute FMI ca parte a înțelegerii de noaptea trecută. Premierul Boc crede că nu, dar nu e sigur. Țările membre ale Uniunii Europene care nu sunt însă și membre ale zonei euro dar care au fost de acord cu noul tratat interguvernamental de disciplină fiscală din cadrul UE vor împrumuta și ele bani către FMI, în cadrul programului de împrumuturi bilaterale de 200 de miliarde de euro, convenit noaptea trecută la Bruxelles.

Contribuția celor șase state, printre care și România, s-ar ridica la 50 de miliarde de euro, potrivit unor informații publicate de Bloomberg. Împrumuturile vor fi acordate de băncile centrale. Fondurile provenite de la băncile centrale ar putea fi folosite de FMI pentru programe preventive de împrumut destinate Italiei şi Spaniei, statele considerate în prezent cele mai vulnerabile.

Cele șase state sunt România, Bulgaria, Polonia, Danemarca, Letonia și Lituania.

“Dacă vrem, trebuie să şi plătim”, a fost comentariul făcut de Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale, pentru realitatea.net . Deocamdată nu se cunoaşte suma pe care o va împrumuta România Fondului. Situația este puțin ciudată, dat fiind că, cel mai probabil, banii vor fi împrumutați de către România din rezerva valutară a Băncii Naționale. Or, România are un acord de împrumut cu FMI prin care a împrumutat bani tocmai pentru a-și consolida rezerva din care acum va trebui să disponibilizeze lichidități pentru a credita FMI. România a împrumutat de la FMI aproape 13 miliarde de euro, primele tranșe din împrumut urmând să fie plătite în anul 2012.

Pe de altă parte, premierul Emil Bov a anunțat recent că România, în calitatea ei de țară care are un program de împrumut cu FMI, nu va participa la schema de 50 de miliarde. “Probabil că România nu va trebui să contribuie cu sume suplimentare la fondul de 50 de miliarde de euro al statelor non-euro” a spus premierul, care a admis totuși că trebuie să aștepte concluzia liderilor UE.

Doar populaţia va plăti. Băncilor nu li se mai cere să contribuie la bailouturi

Liderii europeni au renunţat la implicarea sectorului privat în noul mecanism de bailout european. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, anunţă că statele au renunţat la implicarea sectorului privat în noul mecanism de bailout european (Mecanismul European de Stabilitate – ESM) ce va intra în funcţiune în iulie 2012. În privinţa implicării sectorului provat (PSI), am adus schimbări majore doctrinei noastre: de acum înainte vom adera cu stricteţe la principiile şi practicile FMI. Altfel spus: prima noastră vedere asupra PSI, care a avut un efect foarte negativ asupra pieţelor de datorie, este oficial retrasă”, spune Van Rompuy, într-un comunicat de presă.

Germania a cerut, încă de la primele schiţe ale ESM, ca sectorul privat să sufere pierderi pe obligaţiunile statelor aflate în dificultate. Astfel, băncile ar fi trebuit să contribuie la eforturile financiare de redresare a statelor prin tăierea unei părţi din împrumuturile făcute. Astfel de măsuri au fost aplicate datoriei suverane a Greciei, sub forma unor contribuţii benevole a băncilor, care au acceptat o pierdere de 20% pe bondurile elene deţinute. Ultimul bailout de 120 miliarde de euro propus pentru Grecia implica şi o tăiere a datoriei suverane deţinute de investitorii privaţi – bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii – cu 50%, măsură care nu a fost aplicată încă.

Europenii renunţă acum la acest model de împărţire a poverii cu băncile, considerând că a afectat foarte mult pieţele de obligaţiuni.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a declarat la RFI ca aderarea Romaniei la acordul privind disciplina bugetara consilidata este singura solutie pe care o are tara in acest moment. “Este unica solutie pe care o avea Romania la aceasta ora, sa nu faca nota discordanta”, a spus Vasilescu.  “Dacă vrem să vorbim despre o Uniune Europeană solidă, trebuie să avem în faţă principiul mesei cu trei picioare – moneda unică, fiscalitatea unică şi un acord european pentru competitivitate. Deocamdată moneda unică este numai la nivel de 17 ţări. Cu acest pact de fiscalitate s-a făcut un pas înainte”, a afirmat consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României. […]

[…] Romania va trebui sa fie de acum incolo mult mai atenta cu cheltuielile bugetare. Una dintre prevederile acordului obliga Romania sa includa in legislatie angajamentul ca vom construi un buget national echilibrat si chiar si in surplus. In termeni tehnici inseamna ca deficitul structural trebuie sa se apropie foarte mult de zero. Angajamentul trebuie trecut cat mai repede in constitutie.

In urma discutiilor de la Bruxelles am putea fi obligati sa modificam si bugetul pe 2012 desi proiectul a ajuns deja in parlament. Economistii spun ca, daca regulile s-ar aplica de anul viitor, deficitul ar trebui sa scada la 1 % din PIB.

Asta inseamna ca Romania va trebui sa-si reduca cheltuielile anul viitor cu inca un miliard de euro sau sa-si mareasca veniturile cu un miliard de euro. Pentru a avea inca o taiere de cheltuieli cu circa un miliard de euro, in 2012, va trebui practic sa adoptam un nou buget. Trebuie continuata restructurarea aparatului bugetar“, sustine Sorin Paslaru, redactor-sef  al Ziarului Financiar.

Detaliile acordului interguvernamental vor fi facute publice la sfarsitul lunii, iar cele 26 de tari ar trebui sa-l semneze pana in martie anul viitor.

Statele Unite sunt “extraordinar de îngrijorate” pentru viitorul euro, afirmă şeful Statului Major Interarme din SUA, generalul Martin Dempsey, evocând riscurile pe care le-ar reprezenta “detrămarea uniunii monetare” europene pentru America. Suntem extraordinar de îngrijoraţi în legătură cu sănătatea şi viabilitatea euro pentru că, într-o anumită măsură, suntem expuşi”, a explicat Dempsey în cadrul unui seminar organizat de Institutul Atlantic Council, cu sediul la Washington, scrie Mediafax, care citează AFP.

Şeful Statului Major Interarme al armatei americane a reamintit importanţa comerţului dintre Europa şi Statele Unite, dar şi “riscurile pe care le-ar comporta dezordinea civică şi destrămarea Uniunii Europene”.

[…] 3. să socializeze povara datoriei, păstrând sau crescând impozitele și diminuând cheltuielile publice, ceea ce desigur, nu răspunde la problema fundamentală: de ce ar fi cineva în UE interesat să investească pe termen lung altfel decât în cârdășie cu birocrația bruxelleză? O parodie de soluție anti-criză, care nu rezolvă natura inerent inflaționistă a cartelului monetar european […]

Acum 2 ani 8 luni Romania imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI si CE. Romania a reintrat in epoca “FMI” in primavara anului 2009 cand din cauza crizei creditelor, statul Roman a gasit de cuviinta sa se imprumute si mai mult pentru a plati ratele la creditele facute pentru constructia de sali de sport fara curent si piscine olimpice fara apa. In loc sa intre in default (adica faliment) – ceea ce oricum se va intampla mai devreme sau mai tarziu – si sa o luam de la zero in ceea ce priveste jocul cu hartiile care nu inseamna nimic – adica bani tipariti – si traiul pe munca generatiilor viitoare – adica credit, guvernul a sperat ca criza asta e o mica raceala si cu ajutorul FMI si al CE vom trece prin ea ca cutitul prin branza. Ce daca conditiile impuse de FMI pentru creditare erau dure – inca suntem cei mai tari la taiat dupa 2 ani de criza mondiala – sacrificiile vor dovedi mai tarziu ca vor fi meritat. Asa ne cereau guvernantii pe atunci sa gandim, asa ne promiteau, asa credeau ca este mai bine, sa ne imprumutam la FMI si sa impunem masuri de austeritate draconice – bineinteles, doar pentru popor – cum nu a mai vazut Europa de atunci si cum probabil nu o sa vada in toata criza. […]

La sfarsitul saptamanii are loc celebrul summit UE, asa ca am rasfoit un pic niste texte autohtone la zi pentru a vedea cum stam cu opinia publica. Si nu am fost surprins sa vad ca toate parerile merg intr-un singur sens: centralizare si inflatie, in pofida recordului mizerabil al proiectului euro. Exista si o exceptie dar, sentimental vorbind, ea nu conteaza.

Citez din cateva contributii legate de criza europeana publicate pe hotnews.ro:

“O uniune monetara nu se poate rezuma la reguli fiscale si penalizari, fie ele constitutionalizate; ea presupune o trezorerie comuna, ceea ce implica si un buget comun, care sa stea in spatele unor emisiuni de eurobligatiuni. Opozitia vehementa a unora la existenta eurobondurilor, a unei trezorerii comune, perpetueaza un viciu de fond al zonei euro. Poate numai daca zona euro ar fi compusa din tari compatibile structural (industrial, ca grad de competitivitate, ca politici publice) am putea vedea o uniune monetara sui generis (cvasi-legarea monetara a Beneluxului de Germania inainte de introducerea euro poate inspira o asemenea imagine).(Daniel Daianu)

“Romania poate reprezenta o miza atractiva pentru principalii decidenti din UE,  ceea ce ne-ar spori sansele admiterii in clubul “select” al Uniunii. Acest efort este necesar, daca dorim ca tot ce am facut anterior pentru admiterea in UE (si NATO) sa nu fi fost degeaba … Ar fi o eroare extrem de costisitoare sa ne oprim acum, numai pentru ca suntem comozi si nu vrem sa mergem mai departe. Odata intrati in acest tunel, nu exista decat un singur drum: inainte! “ (Ioan Mircea Pascu) […]

Asadar, toata lumea buna vrea mai multa putere politica pentru Leviathanul bruxellez, mai multa inflatie si mai putina libertate.

Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?

Suveranitatea este în doliu în Europa. Se pregăteşte pentru următoarele zile cea mai mare renunţare la suveranitate la care sunt protagoniste vechile naţiuni europene de la tratatele de la Roma şi Maastricht. Cu primul tratat, în 1957, s-a cedat politica tarifară, punându-se astfel bazele pieţei unice.

Prin cel de-al doilea, în 1992, au dispărut monedele, simboluri naţionale până atunci pe acelaşi plan cu steagurile, şi politicile monetare (care permit fixarea tipurilor de dobânzi şi de schimb), punându-se în acelaşi timp bazele actualei crize ale datoriilor suverane. Prin acest summit se cere vechilor state să cedeze în integralitate politica bugetară, practic sufletul politic al statului naţional.

Nu există salvare în lumea globală pentru asociaţii vechii Europe dacă fiecare merge pe drumul său. Nu există nici măcar pentru ţările care joacă în liga superioară şi câştigă toate campionatele, Barça şi Real Madrid, adică Germania şi Franţa. Nu e vorba doar de a exista în lume, ci de a supravieţui în condiţii acceptabile, care nu înrăutăţesc în mod substanţial fantasticul tren al vieţii pe care l-am avut noi europenii în ultimii 30 de ani.

Mize mari în joc

Nu sunt în joc doar orgoliile naţionale, locurile în G20 sau în Consiliul de Securitate, adică, greutatea, influenţa şi vizibilitatea europenilor în lume; ci probleme mai apropiate şi tangibile cum sunt pur şi simplu bunăstarea noastră şi modul de viaţă, care se pot menţine în cadrul unei Uniuni Europene care funcţionează. Transferul se suveranitate va face loc unei uniuni fiscale, dar aceasta va fi imperfectă, având în vedere că aceasta va ţine de o uniune a stabilităţii bugetare şi de austeritate în privinţa cheltuielilor, de solidaritate şi de creştere. Cel puţin deocamdată. Metoda utilizată nu va fi una comunitară, cu Parlamentul, Tribunalele europene şi Comisia drept protagonişti, fapt identificat mai degrabă cu federalismul şi europenismul.

Va fi interguvernamental şi nu îi va presupune pe toţi cei 27 de asociaţi. Unii pentru că nu vor, cum ar fi Marea Britanie; alţii pentru că nu ştiu dacă vor, cum ar fi Danemarca, şi alţii pentru că, în ciuda faptului că vor nu au decis încă să facă acest pas, cum ar fi Polonia. Cele două puteri europene care s-au luptat cel mai mult între ele, cu armele în mâini în trei ocazii, prin condiţia lor de state suverane ambiţioase şi câteodată doritoare de expansiune, sunt cele care vor începe această lichidare. Nimeni altcineva nu poate să o facă. Este probabil ca doar ei să o poată face. Şi o vor face având rolurile principale în întreaga istorie a uniunii europene, chiar dacă va fi în detrimentul propriei sale suveranităţi.

De la motor la întreaga mașinărie

Franţa şi Germania au fost motorul european de la fundarea Uniunii, dar acum sunt mult mai mult decât un motor, sunt chiar maşina. Până la punctul în care proiectul pe care îl vor prezenta la Bruxelles este gândit ca să poată merge chiar şi în cazul extrem şi improbabil în care doar aceste două ţări vor fi dispuse să-l pună în funcţiune. Aceasta nu mai este o conducere europeană, este o Europă franco-germană, federalismul a doi asociaţi care invită să li se alăture toţi cei care o doresc. Şi dacă intrăm în detalii, vedem că simetria aparentă ascunde concepte germane şi o retorică franceză, cu sigiliul lui Merkel şi pompa şi morga lui Sarkozy.

Ne întoarcem astfel la un punct de plecare anterior creării monedei unice. Euro se va transforma într-o marcă europeană, la fel cum înainte toate monedele europene, inclusiv francul francez, se pliau şi urmau marca germană în fluctuaţiile monetare. Iar Europa se va împărţi în două, ţările din zona euro, împreună cu cele care încă nu sunt acolo dar vor să intre la un moment dat, şi ţările care nici nu sunt acolo, nici nu sunt aşteptate, la fel ca înainte de aderarea Marii Britanii, când exista o puternică Asociaţie European a Liberului Schimb (AELS), alternativă pentru pe atunci protecţionistele comunităţi europene.

Pe scurt, vom face o Europă fără europenism sau un “federalism fără federalişti”. Din nou, cu speranţa atât de europeană şi mereu înnoită ca într-o zi funția va sfârși prin a crea organul, adică, europenismul şi federalismul politic care acum lipsesc.

Nota noastra:

Acordul european a schitat cadrul constrangator fiscal-bugetar (numit “guvernanta fiscala) al viitorului stat european si a intarit guvernanta economica“. Planul comisarilor europeni era mai “ambitios”: eurobondurile, sau garantarea datoriilor publice ale statelor membre de catre BCE. Intr-o astfel de varianta, ne-am fi aflat pe cealalta turnanta – deja nu am mai fi vorbit despre cedarea de suveranitate, ci de abdicarea statelor nationale in fata guvernului european central. Van Rompuy si Barroso au cerut aceasta varianta – dar eurobondurile nu au fost, acum, adoptate ca solutie (vezi si aici cum vede un eurocrat problema implicarii BCE). Deocamdata, acordul actual mai pastreaza, inca, vagi pretentii de inter-guvernamentalitate, adica e ca si cum statele nationale se pun de acord, cu de la ele putere, pentru a “coopera“. Cel mai probabil, acest nou acord “isi va arata lipsurile” in scurta vreme. Absenta Marii Britanii, joaca aici un rol de pretext ideal pentru a subrezi si mai mult “consolidarea” europeana de etapa. Vom auzi aceeasi poezie: “pietele” reactioneaza, initial, pozitiv, dupa care se vor relua titlurile alarmiste, va mai aparea Soros sa zica cum sta treaba, agentiile de rating incep sa se joace cu alfabetul… Si, intr-un final, vom avea un nou summit “istoric”, in care se va adopta integral planul eurocratilor, cand Europa federala nu va mai fi efectul cuplului Germania-Franta, ci instaurarea completa a statului supranational european, dupa o intreaga sceneta care ar fi fost demna de comedia bufa daca nu s-ar baza pe o tragedie: saracirea si umilirea populatiei.

Pentru ca al doilea lucru important la acest summit, trecut cu vederea din cauza zgomotelor de fundal, este oficializarea deplasarii costurilor de la state si banci la populatie (vezi la punctul 15, primul paragraf, cum se afirma ca bancile nu vor mai participa la costurile datoriilor publice). Datoriile, efect al matrapalzacurilor facute de guvernanti in alianta cu bancile centrale si bancile private, rostogolite pana acum de la banci la state si invers, pentru a capata dimensiuni si mai mari, vor fi azvarlite asupra populatiei, ceea ce se va traduce prin conditii sociale tot mai constrangatoare, prin celebra, de acum, “austeritate(adica, cresterea taxelor si impozitelor, in paralel cu taierea cheltuielilor sociale). Principalul imperativ al acestor politici ar putea fi sintetizat dupa inscriptia de la Auschwitz: ARBEIT MACHT FREI. Munca te face liber, draga noule cetatean al Europei! Daca vi se pare exagerat, ganditi-va la discursul mainstream al eurocratilor sau bancarilor nostri nationali: pana acum am consumat, de acum trebuie sa muncim mai mult (ca sa producem mai mult). Spus la noi in tara, suna sinistru si cinic. Deci, romani lenesi care sunteti voi, mars la munca! Nu conteaza ca e lipsit de logica economica – nu productia in sine conteaza, ci … cererea, spun manualele de incepatori. Conteaza ca ni se repeta la nesfarsit litania necesitatii istorice de a schimba modelul de economie, de parca istoria poate schimba legile economice fundamentale. Dar, iata cum ajungem sa re-traim comunismul sub forma capitalismului neoliberal. In timpul comunismului, existau cincinalele si necesitatea productiei la hectar. Acum, vor exista “programele” guvernarii economice si necesitatea “ajustarilor”, pentru a produce mai mult. Diferenta va fi ca eurocratii nu se joaca – ei chiar ne vor obliga sa muncim ca sclavii. Treaba “nemteasca”, nu altceva...

Evident ca aceste lucruri ne vor apasa cel mai dur pe noi, romanii, pentru ca suntem saraci si lipsiti de protectie politica.

Cateva lucruri si despre vizionarismul basescian:

Zice presedintele Basescu cum ca intentia lui de a modifica legea fundamentala – Constitutia – pentru a introduce un deficit bugetar mic a fost acum vazut ca o solutie demna de generalizat la tot spatiul european. Cum ar veni, presedintele nostru, vizionar si profetic ca si Sebastian Lazaroiu, prin politicile sale de “austeritate”, care vor deveni, din punctuale, sistematice prin astfel de reguli constitutionale, pretinde ca aceasta politica e originala, nationala.

Care e realitatea? Realitatea este ca, asa cum am aratat de atatea ori, Romania a fost poligonul de incercare al Comisiei Trilaterale si al Bilderberg [dar si a CFR – Council of Foreign Relations, think-tank influent pe langa Departamentul de Stat al SUA – a se vedea, in acest sens, “marea ingrijorare” exprimata de un militar de rang foarte inalt al Statului major al Armatei SUA] a “austeritatii” inainte ca ea sa fie transformata in politica europeana. Prin slugile lor de la BNR, aceste comiții masonice au facut, asadar, o ”simpla” repetitie a unei agende malthusiene (de reducere / exterminare lenta a populatiei). Basescu este doar un satrap local, meschin, ingust si cinic, care a gasit in acest plan euro-masonic o buna oportunitate pentru a-si consolida stapanirea despotica interna. Asta e tot ”vizionarismul” – adoptarea unei agende fara rest, aplicata ca test anticipatoriu la noi in tara. Si testul, odata facut, nu se va opri. Experimentul social al austeritatii se va transforma, de-acum inainte, in organizare sistematica a societatii.

Mai zice presedintele Basescu ca Romania, dependenta fiind de UE, a avut neaparata nevoie de a face parte din acest acord pentru a participa la procesele europene de decizie. Cum ar veni, trebuie sa facem parte din clubul care face istoria.

Care e realitatea? Prin ”proces istoric” se intelege un fel de evolutie istorica determinista, necesara, un fel de ”voie a lui Dumnezeu” care este, in ultima instanta, voia Marelui Arhitect Anonim. Si, ni se spune, cum sa te opui istoriei si, mai ales, actantilor sai privilegiati? Nu este, mai degraba, un privilegiu pe care il avem sa facem parte din ”clubul” acestor alesi ai Marelui Arhitect (a se observa ca in textul Acordului european fiscal de astazi se precizeaza ca obiectivul e ”o arhitectura consolidata”… – au, in mod cert, o predispozitie catre zidarie acesti lideri europeni)? Nu, nu este. Este o sclavie de sec. XXI.

In realitate, nu exista un proces istoric total obiectiv, ci agenda pusa la lucru a unor stapanitori ai pamantului. Exista un program anume, un obiectiv, care consta in edificarea guvernului economic european ca etapa intermediara catre Statele Unite ale Europei. Sunt, pur si simplu, etape institutionale urmarite cu perseverenta asa cum a fost de la inceputurile Uniunii Europene. Acest program, aceasta agenda, nu au legatura nici cu ”piata”, nici cu ”istoria”, in acest sens ”vizionar”. Ci au legatura cu o conspiratie europeana care prinde contur in istorie. Deci, cel mult, asistam la o self-fulfilling prophecy.

Cat priveste cat de mult avem nevoie de a fi racordati la acest ”proces istoric”, asta o arata deja consecintele pe care le traim deja. ”Anexa bananiera” a UE, piata de desfacere pentru produsele lor si pentru bancile europene, suntem necesari euro-masonilor la fel de mult cat eram necesari Imperiului Otoman. Dupa ce am slabit dupa veacuri de rezistenta armata in fata Inaltei Porti, turcii au peferat, cand eram slabi, sa ne tina sub un regim de suzeranitate. Pe scurt, decat sa ne ocupe si sa ne transforme in pasalac, au preferat sa ne jefuiasca prin taxe si impozite sub forma domniilor fanariote. A fost insa de-ajuns sa ne secatuiasca satele si sa ne vlaguiasca pe plan intern. Cam asa si acum: prefera sa ne tina ca piata de desfacere si teren de experimentare, sub forma unui regim de suzeranitate, fara sa ne ocupe direct, fiindca nu e profitabil si nu asta e regula jocului acum. Nu e necesar.

Ca suntem sub un regim de suzeranitate este deja oficializat. Nu doar prin dominatia economica, ci acum si prin regula bugetara de a trimite bugetul national, INAINTE de a fi votat in Parlament, catre Comisia Europeana. Votarea bugetului de parlamentul national este o regula minimala, de baza, a democratiei reprezentative. Daca bugetul e controlat de o instanta externa, inseamna ca nu mai suntem suverani si nici democratie – ci suntem provincie a unui imperiu. Acum, a imperiului european.

In fine, bataia de joc fata de tarile sarace obligate la imprumuturi pentru a-si plati… imprumuturile, cum suntem noi, este si obligarea tarilor non-euro sa participe la finantarea FMI cu 50 miliarde euro. Adica e posibil ca si noi, romanii, sa participam cu miliarde de euro la finantarea FMI, din rezerva BNR! E culmea absurdului, sa donezi bani creditorului la care esti deja dator vandut… Si asta in conditiile in care FMI ne-a dat doar 12 miliarde de euro, pana acum, din acordul incheiat cu el! Practic, asta inseamna ca noi aveam acesti bani la BNR, deja, si ca acordul era inutil.

Ceea ce este tragic e ca foarte putini inteleg faptul ca reprezentantii actualei puteri sunt pur si simplu partenerii eurocratilor. Multi se bulucesc orbeste sa critice discursul presedintelui Basescu, neintelegand ca idolii lor, europenii, sunt cei care il tin in brate si care ii alimenteaza puterea. Ca miza nici macar nu e Basescu, ci edificarea unei inchisori a natiunilor, cu gardieni locali.

Legaturi:


Categorii

Acordul cu FMI, Adoptarea Euro, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Ninel Ganea, Opinii, analize, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

29 Commentarii la “Adio, suveranitate! – CONSECINTA SUMMIT-ULUI EUROPEAN “CRUCIAL”. Romania, sub jugul GUVERNANTEI FISCALE si al constrangerilor bugetare nemiloase. CE NE ASTEAPTA DE ACUM?

  1. Cred ca ati elaborat prea mult pe tema recentului summit. Sa nu uitam cate summit-uri au fost pana acum, cate au fost vitale si cate “au rezolvat” criza. Eu am mari indoieli ca ce s-a stabilit acum chiar se va intampla. Ma astept ca solutia finala sa fie cu totul alta de varianta pe care s-a mers acum si sa fie una mult mai dura si mai directa catre targetul final: Al 4-lea Reich – condus insa nu de nemti ci de bancheri. “Shortcut”-ul este mereu cursul pe care istoria ni-l arata ca fiind definitoriu pentru punctul culminant al iesirii dintr-o criza. In Al Doilea Razboi Mondial, shortcut-ul definitoriu a fost “blitzkrieg”-ul: oare cate negocieri si cate summit-uri nu au avut loc inainte de blitzkrieg? Si cu toate acestea, abia cand nemtii au aruncat tancurile in lupta si au aratat de ce sunt in stare a inteles lumea cu ce criza se confrunta cu adevarat. Ca si atunci, si acum tancurile vor fi folosite. Marea dilema este daca nu cumva de data aceasta vor fi tancuri “financiare” caci deja se vorbeste ca razboiul al 4-lea a inceput si campul de batalie sunt pietele financiare. Ce bine ar fi sa fie doar asa, sa nu curga sange si armele sa se duca doar pe burse si pe valute … Dar oare va fi asa?

  2. Pai, Ungaria nu respecta nici macar regulile elementare de libera circulatie de marfuri si persoane in UE, ma intreb ce mai cauta pe-acolo. E singura tara care efectueaza controale rigide ca si cum blocul comunist n-ar fi cazut.
    Fraza lui Orban cum ca “nu are mandat sa cedeze suveranitatea tarii sale” este ceea ce-l diferentiaza de bipedul nostru politic (tastiera mea se rusineaza sa-i scrie numele),” curajosul” care a risipit si ultima umbra de demnitate a acestui neam.
    Ungaria are un presedinte de genul masculin. Noi avem ce meritam.

  3. blitzkrieg-ul se va purta acum cu rachete balistice cu incarcatura neconventionala si este o ipoteza ca el sa ia forma unui nor Pearl-Harbour, de data asta la scara intregului sistem defensiv american iar rolul japoniei sa fie asumat dintr-un soi de disperare defensiv-preventiva de rusi si chinezi.

  4. Ma intreb,de ce noi romanii nu suntem puternici?cum sunt rusii azi.nu sunt pro pupircurismului rusesc da nici ue nu e raiul pamantesc ,cum credeau multi.cu aceste lucruri care se precipita ma intreb,cine ne va mai salva?inca sa mai speram la aceea salvare pe care rusii sa intreprinda pentru popoarelor ortodoxe.ca desi tot sfera de influenta se numeste si dominare se numeste,macar…alegem raul mai mic.

  5. “Razboiul fara razboi se poarta”, profetea acum ceva ani o sfanta din spatiul rus (daca nu ma inseala memoria)…pentru ca, economic, via “financiare”, razboiul a inceput de ani buni.
    Cibernautic, la fel, sa tot fie vreun an de cand a explodat Stuxnetul atomic (si asta, dupa cincinale bune de concursuri de hacuit computere, inter-tari).

  6. @Gigel Chiazna:

    Motivul pentru care am insistat ceva mai mult, de data asta, este ca, totusi, constituie un acord fiscal-bugetar sever. Nu este punctul de cotitura decisiv pentru statul federal european ci, in opinia noastra, penultima etapa inainte de instaurarea sa. Arma bancherilor este, asa cum s-a aratat aici, tocmai euro, sau moneda unica: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/10/27/nigel-farage-aderarea-la-uniunea-europeana-o-greseala-istorica-uriasa-ce-arma-letala-a-stat-la-baza-imperiului-european/

    Insa acesta nu va fi singurul razboi. Cel real, cu arme si ucideri, sta si el dupa coltul istoriei…

  7. Pingback: Bine ati venit in inchisoarea economica UE! ARBEICHT MACHT FREI
  8. Pentru a intelege mai bine ceea ce s-a decis ieri, legat de jugul in care am intrat de acum la UE si FMI, dar si pentru a intelege aiureala opozitiei din Romaniei, vezi:

    http://inregistrari.antena3.ro/view-09_Dec-2011-Subiectiv_cu_Razvan_Dumitrescu_-27.html
    (cu atentie la ceea ce sugereaza Razvan Dumitrescu si, surprinzator, Mugur Ciuvica)

  9. Pingback: Care e "singura decizie adevarata" A SUMMIT-ULUI EUROPEAN?
  10. http://www.money.ro/fmi-obliga-guvernul-sa-vanda-oltchim-pana-in-aprilie-si-blocheaza-achizitionarea-rafinariei-arpechim_1185691.html

    Spunea parintele Arsenie ca intr-o dimineata ne vor ocupa trei tari, Rusia, Ungaria si Bulgaria! Lucurile se vor schimba radical, foamete va fi pentru ca a spus ca vor vinde tot, dar nu cred ca planul lor cu SUE se va realiza si chiar daca s-ar realiza fara o apropiere de Dumnezeu tot prizonieri suntem, indiferent de sistem! Trebuie sa ne intarim credinta, sa ne departam cat mai mult de tehnologia aceasta care ne impinge spre pierderea sufletului(cum bine sublinia parintele care a facut prezentarea in cheie duhovniceasca a filmului Fard), nadejdea sa fie la Bunul Dumnezeu, n-as vrea sa ajungem sa disperam de la atatea stiri negative si sa deznadajduim! Propun deschidera unui topic de gasit solutii la ce au planuit(cum au fost materialele despre cum sa ne crestem copiii, despre alimentatie, limitarea cheltuielilor, etc), decat sa le tot urmarim pas cu pas planul diabolic.

    Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, invredniceste-ne Tie sa-ti urmam!

  11. Pingback: "Asta e... Europa Unita": reduceri ale cheltuielilor publice, reduceri de salarii si pensii, delegarea de suveranitate
  12. Dupa cum se stie, toate treburile care sunt aratate a fi complicate, in fapt sunt simple, daca nu te lasi furat de “peisaj”:
    – in chestia cu criza mondiala si europeana, tot ceea ce provine de la politicieni, analisti, profesionosti ai finantelor care fac profetii, explicatii de tot felul, summit-uri, intalniri “istorice”, etc. totul este “decorul” necesar pentru punerea in scena a ceea ce se doreste.
    – intrebarea esentiala este simpla: de ce totusi nu iesim din aceasta criza, daca este abordata cu atata seriozitate de toti marii jucatori ai lumii? Exista 2 raspunsuri, care se intrepatrund si se completaeaza unul pe celalalt:

    1. Fiindca nu exista o criza reala, ci una creata in mod artificial, lasata apoi sa se manifeste liber si indreptata discret spre finalitatea dorita (finalitatea nu s-a atins de aceea nu s-a incheiat criza); daca acceptam o asemenea posibilitate nu avem de ce sa mai vorbim de o criza o reala intrucat este vorba de un fenomen controlat; e ca si cum am pune o barca in ape repezi, am naviga acea barca pe o apa curgatoare fara sa incercam o reala salvare, fiindca nu acesta este scopul urmarit si in final vom accepta ca ne indreptam spre o cascada; desi multi dintre cei de pe barca cred ca se doreste salvarea barcii, scopul urmarit este de fapt, caderea in cascada, distrugerea ei si inlocuirea barcii cu alta; noua barca va purta un titlu sugestiv: new world order.

    2. Fiindca nu se doreste sa se puna capat acestei “crize” intrucat important este ce se va intampla “dupa” criza, adica dupa caderea in cascada si distrugerea barcii; avem de a face cu un fenomen controlat, care odata declansat, isi va produce efectele devastatoare; apoi, dupa producerea efectelor, urmeaza, de fapt “inlocuirea” barcii, respectiv un alt sistem; aici scopul este realizarea a ceea ce va fi “dupa”, in niciun caz salvarea sistemului actual (a barcii), dupa cum am putea crede toti sau ne-am lasa inselati a crede.

    In ceea ce priveste tarisoara noastra, actualmente, suntem, asa cum corect s-a zis, doar “o anexa bananiera” a sistemului european actual. Ce vom fi dupa ce se va sparge acest sistem? Pai tare mi-e teama ca nu vom mai fi in vreun fel ca stat national si unitar, fiindca nu avem capacitatea economica, diplomatica si politica ca sa ne pastram, in conditiile actuale, fiinta nationala (independent si suveran, nu mai suntem “in fapt” de ceva vreme si acum prin noile modificari, nu vom mai fi nici “in drept”).

  13. Pingback: NOUA ORDINE EUROPEANA: saracie planificata de la an la an/ BASESCU A DEVENIT ANTI-SISTEM SI ANTI-PIATA?!/ Vremurile in care pariul pe Apocalipsa a devenit rentabil
  14. Pingback: UNGARIA: bancile participa la pierderi. FMI SI UE INTRERUP NEGOCIERILE, PROTESTAND FATA DE INTENTIA GUVERNULUI DE A LIMITA PREROGATIVELE BANCII NATIONALE
  15. Pingback: D'ale austeritatii: DATORIILE PUBLICE sunt o ARMA ATOMICA nefolosita iar Germania IMPRUMUTA tarile "periferice" ca sa ii fie CUMPARATE produsele de export
  16. Pingback: AUSTERITATEA NE INFUNDA ECONOMIA, contrar propagandei FMI si a puterii (Financial Times)/ Cehia si Ungaria ATACA ACORDUL FISCAL EUROPEAN [video]
  17. Pingback: Ungaria a primit ultimatum de la Barroso. BULGARIA NU VREA SA DEA BANI LA FMI, creste numarul contestatarilor ACORDULUI FISCAL
  18. Pingback: CASATORII GAY IN SCHIMBUL BANILOR? Ungaria s-ar fi ”predat” NECONDITIONAT FMI-ului si UE - Razboi întru Cuvânt
  19. Pingback: DETURNAREA PROTESTELOR PUBLICE CATRE SOLUTIA “ANTI-SISTEM”? Cum se ascunde regimul Basescu in spatele LOZINCILOR ANTI-POLITICA - Razboi întru Cuvânt
  20. Pingback: Ilie Serbanescu si Iulian Iancu despre TRATATUL FISCAL european insusit de Traian Basescu: COLONIALISM INJUST PRIN CARE NE CONDAMNAM LA SARACIE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: Irlanda supune TRATATUL FISCAL referendumului/ Austeritatea e o PROSTIE/ Condamnati sa alegem intre Al Patrulea Reich si SUE? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  22. Pingback: Presedintele ceh Vaclav Klaus RESPINGE ACORDUL FISCAL EUROPEAN - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  23. Nu va alarmati.Asa si-au propus ei ,ramine de vazut daca si oamenii vor colabora .Orice lege omeneasca poate fi revocata.Poporul sa nu mai participe in procesul lor politic -la alegeri- si atunci ei isi pierd legitimitatea .Si sa ne creeam propriile noastre structuri ,independente .Daca nu participam la vot ,invalidam deciziile lor.Poporul care nu voteaza nu face parte din contractul lor social.

  24. Pingback: Basescu ar vrea SA CEDAM SI MAI MULTA SUVERANITATE Europei. IPOCRIZIA COMISIEI DE LA VENETIA: acum cere coborarea CVORUMULUI (pragului) pentru REFERENDUM, pentru a trece mai usor noua Constitutie (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: Amendamentele BNR si desfiintarea suveranitatii: ADOPTAREA EURO si CEDAREA PREROGATIVELOR BANCII CENTRALE BCE. In plus: BUGET NATIONAL APROBAT DE UE - Război întru Cuvânt
  26. Pingback: “ADEVARATA FATA A UNIUNII EUROPENE”- [VIDEO - subtitrare in limba romana]. Un film documentar britanic despre istoricul si agenda MEGA-GUVERNULUI de la Bruxelles - Recomandari
  27. Pingback: BASESCU SI ȚARA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare