Biden la Bucuresti: “SACROSANCTE” ASIGURARI DE SECURITATE, ASCUTIREA “LUPTEI ANTICORUPTIE” sub comanda DNA si ANI, GAZE DE SIST SI … HOMOSEXUALI!/ “Tacerea” suspecta a Rusiei si MEGACONTRACTUL incheiat de GAZPROM cu CHINA
Nota noastra:
Cateva observatii asupra mesajului transmis de Biden pe parcursul acestei vizite de doua zile in Bucuresti:
– Discursurile sale s-au evidentiat printr-o retorica puternica, spectaculoasa, mesianica, Biden insusi fiind un om politic care stie sa comunice; evenimentele formale si informale au fost atent gandite, intr-o succesiune formal-informal, atingand toate punctele strategice – Baza militara, Palatele Cotroceni si Victoria, Centrul Vechi, Muzeul Satului. America stie sa-si maguleasca intr-un fel anume aliatii si aceasta vizita a fost gandita parca pentru a ne “cumpara” ieftin, sentimental, staff-ul sau parand a cunoaste ca slabiciunea romanilor este pretuirea aratata de straini prin gesturi marunte. Tot la sentiment a fost si evocarea lui Cuza pentru a ilustra cu un exemplu autohton importanta temei anticoruptiei, desi bietul nostru principe a manifestat certe tendinte dictatoriale, iar la “anticoruptie” nu s-a descurcat la fel de bine ca altii, cum ar fi, sa zicem, Vlad Tepes. 🙂 Ideea e ca SUA merg pe ideea ca românii au nevoie de putin show off magulitor: mai un curcubeu, mai o inghetata, mai o povestioara de o citeam in vechile abecedare.
– Biden a dat asigurari ferme de securitate. A repetat, chiar, ca exista o “obligatie sacra” legata de vestitul Art. 5 al Tratatului NATO. Din nou remarcam modul cvasi-religios in care este abordata tema garantiilor — oarecum tipic american, insa cu alte efecte pentru mentalul autohton. S-au preferat adresarile emotionale, juruintele de fidelitate, in locul unor discutii mai aplicate, care au existat doar in treacat, atinse in cadrul vizitei de la baza militara de la Kogalniceanu. Pentru ai nostri acest mod retoric de a evoca garantiile de securitate si apartenenta NATO ca o chestiune “sacrosancta” – si nu una foarte pragmatica – este mana cereasca, deoarece le va justifica refugierea obsesiva in non-argumentul “suntem protejati pentru ca suntem in NATO”. Cu alte cuvinte, “iluzia securitatii NATO” va iesi intarita in urma acestei vizite, iar discutiile concrete despre cum ne aparam si cu ce, vor fi iarasi expediate de “somnul dogmatic” al “apartenentei la structurile de securitate colectiva”. Nu spunem ca Biden a mintit sau ca SUA nu-si va onora promisiunea solemna, ci pur si simplu observam ca exista o disproportie intre aspectele concrete ale discursului si cele retorice. Apectele mai concrete au constat in propunerea lui Dusa ca baza de la Kogalniceanu sa devina o baza permanenta si in promisiunea lui Biden ca planurile de “urgenta” (contingenta) NATO pentru Europa de Est sa fie finalizate la summitul din Tara Galilor (abia in septembrie!).
– Daca prin garantia sacrosancta a securitatii s-au linistit spiritele, elementul de adrenalina a fost asigurat, prin compensare, de o tema interna, vadit preeminenta in totalul mesajelor vicepresedintelui Biden, cea a “luptei anticoruptie”. Practic, vecinatatea critica cu Ucraina si problemele majore legate de Moldova si Transnistria aproape au disparut ca subiect, iar Rusia abia a aparut evocata. De fapt, noua naratiune hipnotizanta si spalatoare de creier adusa acum de propaganda americana, pe linia trasata de Robert Kaplan – si anticipata deja de Traian Basescu, precum si de agentii americani care sufoca mass-media si tot spatiul nostru public – vrea sa ne oblige pe toti sa credem ca Ucraina s-a prabusit statal pur si simplu din cauza coruptiei si ca aceasta ar reprezenta si pentru noi unica si marea amenintare. In aceste conditii, in peisajul simbolic creat de american, coruptia si coruptii sunt si ei un “dusman intern”, vadit mult mai periculos decat cel extern, ne spun la unison Biden (al carui fiu a fost numit, apropo, in cea mai mare companie privata ucraineana fara nicio jena) si Basescu, ultimul care ar avea dreptul moral sa ridice capul cand este vorba de afaceri murdare (inclusiv cu rusii de la ALRO, sau in ciupeli meschine cu Gazprom), implicand Statul pentru beneficii private insatiabile, singura diferenta fata de ceilalti “corupti” fiind ca el se afla la adapostul imunitatii totale si al controlului personal asupra DNA. Nimic de zis, coruptia e rea, e nociva, aceste lucruri sunt la fel de evidente cu a spune ca a fura e pacat si e penal. Nimeni nu s-a gandit insa, pana acum, sa construiasca o intreaga identitate politica nationala si a unei aliante in jurul unei cruciade impotriva furtului. Tocmai acest accent foarte puternic pus de americani pe “lupta anticoruptie” atrage atentia si ridica suspiciuni. Ne-am pronuntat deja pe acest subiect, aratand conotatiile sale geopolitice si obiectivul real al instaurarii unui control social foarte strict asupra societatii romanesti. Cat de justificat este, insa, sa inlocuiesti amenintarea externa a Rusiei cu amenintarea interna a coruptiei? Din cauza coruptiei a cazut Estul Ucrainei sau din motive mult mai substantiale, structurale, cum ar fi cele geopolitice, istorice, sociale? “Razboiul altfel” a fost purtat, oricum, mai ales pe terenul occidentalilor, nu pe al esticilor. Si, culmea, oligarhii Ucrainei par a fi acum pilonii de stabilitate ai noii puteri kievene in zone in care se descurca mai greu. Tema coruptiei pentru a arata cu degetul vulnerabilitatea regionala in fata Rusiei este o aiureala. Nicio analiza serioasa nu mentioneaza acest factor printre cei structurali, care ar ridica amenintari serioase de securitate.
Un alt aspect problematic al tematicii anticoruptie este ca inlocuieste complet orice alta tema fundamentala pentru o societate democratica. Una din teme este dreptatea sociala (mentionata, doar in treacat, si de Biden) si echitatea. E perfect adevarat ca e greu sa faci orice in interes public cu politicieni si judecatori corupti, insa aceasta nu e singura problema a unei societati, mai ales una ca a noastra, marcata de saracie. Modelul economic si social este crucial pentru consolidarea democratiei autohtone si, evident, si pentru mult-pomenitul stat de drept. Chiar si o prezumtiva lupta impotriva coruptiei nu poate sa aiba succes real intr-o tara in care o masa de saraci platiti cu salarii de mizerie este guvernata de cativa politicieni aflati in cardasie cu marile corporatii. Asa cum, de pilda, pentru a inlatura tentatia mitei, unii bugetari sunt platiti foarte generos (judecatorii, de pilda), asa si societatea in ansamblul sau, pentru a fi bine guvernata, trebuie sa aiba si un sistem de recompense, gratificatii sociale. Doar cu politica fricii nu ajungi nicaieri. Or, in aceasta privinta, America n-are nimic de dat, ci totul de luat. Agentii filo-americani autohtoni perpetueaza o mentalitate de-a dreptul fascista cand vine vorba despre “asistati sociali”, batrani, pensionari, bolnavi. Ura fata de corupt e, nu-i asa, mai importanta decat compasiunea fata de cel lovit de nenorocire si solidaritatea cu ceilalti.
Tot legat de coruptie, Biden a evocat “transparenta” si “societatea civila”. E un fel triunghi magic al modului in care americanii definesc, acum, statul de drept – anticoruptie, transparenta, societate civila.
In ceea ce priveste transparenta, aceasta se traduce, de fapt, prin porti deschise pentru contractele corporatiilor americane cu statul roman pentru resursele naturale sau alte resurse publice. Practica Chevron, al carei contract e cel mai putin transparent, ca si cel al Bechtel, lasa putine motive de indoiala cu privire la semnificatia americana a termenului.
Societatea civila este simulacrul perfect al democratiei. Intotdeauna aleasa pe spranceana, de cele mai multe ori din ONG-uri finantate de …americani, alcatuita din agenti de influenta ai blocului euro-atlantic si nu din reprezentanti reali ai societatii romanesti, ea are rolul strategic de a monopoliza si de a parazita vocea “de jos”. Adevarata noua brigada culturala de propaganda, influenta si presiune, “societatea civila” este folosita de americani tocmai pentru a creiona agenda interna a unei natiuni si de a submina democratia.
Asadar, in locul dreptatii sociale, avem “anticoruptie” pe paine, in locul unei justitii reale pentru omul de rand, “transparenta” pentru marile corporatii, in loc de democratie participativa, “societate civila” subordonata agendei americane… Toate conducand la acelasi deznodamant/obiectiv: control social strict prin structurile de forta coercitive, controlul statului de catre corporatii, controlul agendei publice prin activistii sistemului. Cu “lupta anticoruptie” avand exact acelasi rol cu “lupta de clasa”, adica suport pentru inasprirea sanctiunilor, intarirea institutiilor “de forta” (servicii, procuratura, politie, jandarmerie) si acoperire a altor teme esentiale.
– Nu in ultimul rand, tema energetica, unde Rusia reapare, de aceasta data, ca amenintare (“dependenta exagerata de gazul rusesc”). Romaniei i s-a destinat un rol maret – de furnizor de energie si nod pentru piata unificata europeana. Depozitele noastre din Marea Neagra (hidrocarburile) si din pamant (gazele de sist) sunt destinate incalzirii neamtului, frantuzului, austriacului. O parte vor fi folosite si pentru Moldova (pe bani multi, fireste). Conditiile in care sunt exploatate aceste resurse le stim: praful de pe toba noi, gazul si profitul la ei.
Ah, si, sa nu uitam: drepturile homosexualilor! Pur si simplu nu se poate fara ele, pare ca ne transmite Biden:
Ne bazam pe societatea civila, sa scoata la iveala nedreptatea, sa dea voce minoritatilor si grupurilor marginalizate, sa ceara separatia puterilor in stat. Aici, in Sala Unirii, asteptam de la dumneavoastra sa promovati demnitatea, drepturile fundamentale ale tuturor, ale femeilor, ale romilor, ale evreilor, ale homosexualilor, pentru ca toti sunt copiii Domnului si trebuie tratati cu demnitate si respect. Va cer sa nu uitati ca societatea civila a schimbat tari si natiuni si inainte si o mai poate face.
Altfel, romanii, in continuare, au nevoie de viza pentru a calatori in SUA si nu fac parte din spatiul Schengen.
PS: Intre timp, Rusia pare a se fi cufundat intr-o tacere si o retinere care, parca, sperie mai rau decat agresivitatea verbala a lui Rogozin si presiunile “diplomatice” ale lui Lavrov.
- Stirile PROTV:
Joe Biden in Romania: Puteti conta pe noi. Punct. Mesajul sau despre actiunile Rusiei in Ucraina
Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Biden a ajuns la Bucureşti în jurul orei 14.50 şi a susţinut un discurs la Baza Aeriană Otopeni, în deschiderea unui exerciţiu militar comun româno-american.
Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Greutatea vizitei lui Joe Biden, care va sta două zile la Bucureşti, a fost depăşită doar de prezenţa fostului preşedinte al SUA, George W. Bush, la summitul NATO din Capitală, din aprilie 2008. De altfel, Biden a mai fost la Bucureşti în 2009, pentru a discuta despre amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. Sosirea lui Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. SUA intenţionează să arate astfel susţinerea pentru integritatea Ucrainei, dar şi pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice cu sfera de influenţă a Rusiei. Joe Biden va susţine însă la Bucureşti şi teme interne, în special continuarea luptei împotriva corupţiei.
Oficialul SUA se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. La sosire, Biden va ţine un discurs la deschiderea exerciţiului militar comun româno-american Carpathian Spring 2014. Exerciţiul are loc anual şi la el iau parte forţe de operaţiuni speciale, cu tehnică militară română şi americană, SUA aducând la Bucureşti avioane de transport Hercules. Românii participă cu avioanele de transport Spartan şi cu elicoptere Puma Socat.
Iată principalele mesaje ale vicepreşedintelui Joe Biden, la sosirea la Bucureşti:
• Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când nu am văzut că era alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan.
• Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi Afganistan. Le datorăm recunoştinţă.
• În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.
• Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile.
• Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor (SIC-n.n.). De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.
La prânz, cu aproximativ două ore înaintea sosirii lui Joe Biden la Bucureşti, efectivele de securitate scoase în oraş de poliţie şi serviciile secrete nu păreau ieşite din comun. Se circula normal spre Aeroportul Otopeni, unde Air Force Two aterizează în jurul orei 14.30. Totuşi, la fiecare colţ de stradă secundară care dă în DN 1 spre Otopeni, se aflau câte un echipaj de poliţie sau jandarmerie. UPDATE 15.26 Joe Biden a sosit la Baza Aeriană 90 Otopeni şi este întâmpinat de ministrul Apărării Mircea Duşa.
“Statele Unite sunt partenerul nostru cel mai important”, a spus Mircea Duşa, vorbind despre sprijinul consistent al SUA pentru armata României, de la asistenţa tehnică la avioanele F-16 şi scutul antirachetă de la Deveselu.
UPDATE 15.32 Joe Biden şi-a început discursul, vorbind despre faptul că ultima oară i-a văzut pe militarii români în Afganistan.
“Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când am văzut că erau alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan. Suntem mândri că suntem alături de forţele române în misiune şi vreau să le mulţumesc. Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi afganistan. Le datorăm recunoştinţă. În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.
Consider că sunteţi cea mai grozavă generaţie de luptători şi asta nu este o hiperbolă. V-am văzut în Bosnia şi Kosovo, în Bagdad, Fallujah, Kabul şi Kandahar. V-am văzut în zone foarte grele. Sunteţi un grup extraordinar. Dvs şi familiile dvs sunteţi un grup de patrioţi care păziţi libertatea aici în Europa.
Este o obligaţie sacră să fim alături de dvs şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile. Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.
Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi, că ne sprijină şi ne fac mai puternici.
Dumnezeu să buinecuvânteze România, să binecuvânteze America şi să protejeze trupele noastre”.
UPDATE 15.42 Joe Biden şi-a terminat discursul şi a plecat să viziteze rapid baza aeriană de la Otopeni.
- Hotnews:
Vicepresedintele SUA, Joe Biden, a dat la Palatul Cotroceni mesaje puternice de sustinere a luptei anticoruptie in Romania, pe care a numit-o drept un act de “patriotism”. Biden a facut referire la oligarhii care incetinesc dezvoltarea unei tari, si a intarit faptul ca in prezenta coruptiei nici afacerile si nici investitiile nu pot exista. Vicepresedintele american l-a felicitat personal pe presedintele Traian Basescu pentru intarirea relatiei Romania – SUA si a spus ca “ii va lipsi” dupa incetarea mandatului. “Presedintele SUA apreciaza eforturile dvs personale pentru a proteja statul de drept in Romania”, a mai spus Joe Biden.
La rindul sau, Traian Basescu a spus ca Parteneriatul Strategic cu SUA este a treia mare realizare a Romaniei dupa aderarea la UE si NATO. Cei doi presedinti au declarat ca au discutat despre situatia din regiune, condamnind in termeni duri agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Joe Biden a spus ca, daca Rusia se va implica in alegerile prezidentiale din Ucraina, comunitatea internationala va trebui sa intareasca sanctiunile la adresa Moscovei.
Cele mai importante declaratii ale lui Traian Basescu:
Am avut o intilnire extrem de importanta, in care am discutat principalale subiecte de pe agenda bilaterala si de pe cea regionala.
Afirm ca dupa intrarea Romaniei in NATO si UE, parteneriatul strategic cu SUA este pentru noi a treia realizare politica de dupa Revolutie.
Salutam angajamentul ferm al SUA pentru articolul 5 al tratatului NATO.Am discutat de asemenea despre nevoia ca in Romania sa consolidam statul de drept ca o premisa a avansului in realizarea la parametri maximi a parteneriatului strategic cu SUA.
In discutii am multumit vicepresedintelui Biden pentru reactia imediata a SUA la momentul declansarii conflictului din Ucraina si a anexarii ilegale a Crimeei, prin suplimentarea de forte aeriene, navale si terestre care sa fie gata sa participe la orice fel de misiune, in mod deosebit de descurajare a apetitului Rusiei de a redeveni URSS.
Este o reconfirmare si o proba a faptului ca SUA isi respecta cuvintul. De aceea probabil si exigenta SUA ca si noi sa ne respectam cuvintul si sa realizam statul de drept.
Am discutat despre vulnerabilitatile create la Marea Neagra. Am discutat tematica viitorului summit NATO.
O mare vulnerabilitate a regiunii a fost analizata, si anume dependenta energetica exagerata de gazele din Rusia.
In sfirsit, dar nu in ultimul rind, am facut o scurta trecere in revista a cresterii foarte puternice in Romania a investitiilor americane, care au creat zeci de mii de locuri de munca.
Ii dadeam domnului vicepresedinte un exemplu: la inaugurarea fabricii Lufkind la Ploiesti, primul lot de pompe era pentru export in USA.
Cele mai importante declaratii ale lui Joe Biden:
Este o placere sa ma reintorc in Romania.
Va multumesc pentru angajamentul dumneavoastra pentru parteneriatul nostru.
De fiecare data cind vin in Romania sint uimit de progresul realizat. Intr-o singura generatie, tara dumneavoastra s-a ridicat de la tiranie si s-a alaturat tarilor libere si celei mai puternice aliante, NATO.
Se implinesc 10 ani de cind Romania a intrat in NATO. Daca ar fi fost dupa mine, am incercat sa introduc Romania in NATO in 1999. In vremurile acelea, presedintele de atunci, Bill Clinton, obisnuia sa glumeasca cu mine, ca insistam atat de mult de parca voiam sa mut sediul NATO in circumscriptia mea din Dellaweare.Aveam sperante atunci fata de Romania, ca aliat, si acum mi-ati confirmat asteptarile. Si, domnule presedinte, va multumesc ca mi-ati dovedit ca aveam dreptate in privinta aderarii Romaniei la NATO.
Romanii au fost cu noi umar-la-umar in Balcani, Irak si Afganistan. Circa 1.000 de luptatori au servit acolo, toti curajosi, fara rezerve pe campul de lupta.V-ati angajat intr-o misiune in Afganistan dupa 2014.
In urma cu cinci ani, cand v-am vizitat, ati primit propunerea noastra pentru scutul antiracheta. Vreau sa reafirm ca amplasamentul de la Deveselu va fi deschis, anul viitor.
Incurajam Romania sa continue eforturile de a creste bugetul Apararii la 2% din PIB, asa cum s-au angajat membrii NATO. Ati suplimentat fondurile anul acesta, ceea ce este un pas bun inainte pentru Romania in mentinerea angajamentelor fata de NATO.Asa cum am mai vorbit, domnule presedinte, si aici, si la telefon, noi, in SUA, presedintele SUA si cu mine punem pret pe alianta cu dumneavoastra.
Unul dintre principalele motive pentru care am venit astazi pe pamant romanesc este sa va spunem ca vom onora articolul 5 din tratat, este o obligatie sacra, sa nu aveti nici o indoiala, nici nu se pune altfel problema. Noi ne protejam unii pe altii. Punct. Sfarsitul discutiei.
In ce priveste agresiunea din Crimeea, la mai putin de 250 de mile de teritoriul Romaniei, ne aminteste de ce avem nevoie de NATO si de ce Romania face parte din NATO.
Am discutat cu presedintele despre securitatea din regiune si situatia din Ucraina, asa cum am discutat si recent la telefon.
Apreciem pasii facuti de Guvernul Ucrainei pentru a implica cetatenii din toata tara, inclusiv pe cei din est si din sud, in chestiunea reformei constitutionale.
Duminica sint alegeri in Ucraina, ca si aici. Este o sansa pentru cetatenii din Ucraina sa decida viitorul lor. Toate tarile din Europa, toate tarile trebuie sa-si foloseasca influenta pentru a crea un mediu stabil si pozitiv, pentru ca toti cetatenii ucraineni sa voteze liberi.
Presedintele si cu mine suntem de acord ca daca Rusia submineaza alegerile de duminica, trebuie sa ramanem decisi sa aplicam sanctiuni ferme Rusiei. Trebuie sa fim decisi sa reinvestim in alianta NATO. In acest sens, am vorbit despre eforturile urgente, in curs, ale SUA si NATO de a ne intensifica prezenta militara in Eurpa Centrala si de Est, la sol si pe mare.
Romania contribuie la aceste eforturi.
Ieri am vazut un exercitiu militar, “Primavara din Carpati”, in care trupele romanesti si americane isi ascut deprinderile si isi demonstreaza munca noastra colectiva.
Noi sprijinim intentia Comandamentului superm NATO in Europa de a definitiva planurile de urgenta pentru aliatii de la Marea Neagra si vom face acest lucru la summitul din septembrie din Tara Galilor.
Am mai facut planuri strategice pentru ca NATO sa-si atinga scopul, cand ne vom reuni in Tara Galilor.
Bineinteles, ceea ce conteaza pentru Romania nu este doar securitatea fizica. Este o sansa pentru poporul dumneavoastra, domnule presedinte, sa traiasca in libertate, prosperitate si demnitate. Toate acestea trei depind de tratamentul egal al cetatenilor sub statul de drept previzibil.In calatoriile mele de-a lungul anilor si recent, din America Latina pana in Orientul Mijlociu si pana in aceasta regiune a Europei, am vazut tari care au eliminat tiranii, pentru ca apoi sa lupte ca sa-si reia viitorul din miinile oligarhilor care au ramas dupa ce tiranii au fost alungati.
Am vazut tari care apara statul de drept si infiinteaza institutii puternice ale statului de drept si prospera. Cei care nu fac asta vor avea instabilitate si nu vor reusi sa performeze in economia globala, pentru ca locurile de munca si investitiile se duc in alta parte. Si aceasta este o chestiune de suveranitate si independenta, toate sint subminate cind coruptia influenteaza societatea.
Coruptia suge puterea natiunii. Este aproape o alta forma a tiraniei. Lupta impotriva coruptiei este mai mult decat buna guvernare, este pur si simplu patriotism.
Domnule presedinte, asa cum v-am spus in mai multe ocazii, presedintele SUA si cu mine apreciem eforturile dumneavoastra personale pentru a intari si proteja statul de drept in Romania. E important pentru economia dvs., pentru democratia si pentru libertatea dumneavoastra. Si mai presus de toate, este important pentru vietile cetatenilor, care au dreptul sa stie ca firmele lor pot sa concureze fara sa dea mita, ca dosarele le vor fi judecate transparent in instante credibile, si ca niciun roman, asa cum niciun american, nu este deasupra legii.
Mai avem multe lucruri importante de facut: in comert, investitii, securitate energetica. Despre toate am discutat astazi si vom continua sa discutam.
Domnule presedinte, alianta noastra este deja puternica si in mare masura datorita eforturilor dumneavoastra de-a lungul timpului.
Sint onorat sa faca aceasta vizita si sa intarim si mai mult aceasta alianta. Viitorul va fi al nostru.
Doamnelor si domnilor, vreau sa-i spun personal domnului presedinte, pentru ca mandatul sau se va incheia inainte de al meu: imi va lipsi. Dumnezeu sa binecuvanteze Romania, Dumnezeu sa binecuvanteze America si Doamne, protejeaza-ne militarii.
Vicepresedintele american Joe Biden a declarat miercuri, dupa intalnirea cu premierul Victor Ponta la Palatul Victoria, ca Europa are nevoie de piata energetica sigura, diversa si interconectata, care sa asigure aceasat parte a lumii ca Rusia nu isi poate folosi resursele energetice ca arma. Oficialul american a aratat ca SUA este gata sa acorde Romaniei ajutorul necesar pentru ca tara noastra sa isi modernieze infrastructura interna astfel incat sa poate deveni punctul cheie care sa lege pietele energetice de la Marea Neagra pana la Europa centrala si de vest.
Dupa ce cu cateva ore mai devreme Joe Biden a dat la Palatul Cotroceni mesaje puternice de sustinere a luptei anticoruptie in Romania, vicepresedintele american a reiterat ca Romania trebuie sa faca eforturi in directia intaririi statului de drept, aceasta fiind una dintre cea mai buna masura pentru a atrage investitii si pentru a crea locuri de munca.
HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declaratiile celor doi oficiali
Principalele declaratii ale lui Victor Ponta:
Suntem foarte bucurori si onorati de vizita domnului Biden.
Ma bucur foarte mult ca ne revedem dupa intalnirea din octombrie de la Washington.
Cred ca vizita domniei sale este in cel mai potrivit si mai necesar moment pentru Romania, momentul in care trebuie reafirmata ideea parteneriatului strategic, increderea pe care SUA o acorda Romaniei si partenerilor din zona.
Prezenta domnului vicepresedinte Biden la Bucuresti confirma ca Romania este un partener serios si rolul pe care Romania il are in regiune, confruntata cu provocari fara precedent in ultimii 20 de ani.
Am discutat cu vicepresedintele Biden despre hotararea Guvernului Romaniei de a isi asuma toate implicatiile pozitiei noastre: securitate, cresterea fondurilor pentru cheltuieli de aparare.
Romania este deschisa investitiilor pentru a isi putea asigura, pentru Romania si Republica Moldova, o independenta energetica.
Putem sa fim puternici, putem sa ne indeplinim sarcina aici, la frontiera de est a NATO si UE.
Romania este un suporter extrem de hotarat al finalizarii acordului de investitii si comert intre SUA si UE – TTIP.
Romania trebuie si poate fi un exemplu de succes in aceasta regiune, de securitate militara, de colaborare economica cu SUA.
Am asigurat partenerii americani de sprijinul Guvernului pentru o justitie puternica, independenta. Oricine incalca legea, indiferent de pozitia pe care o are, trebuie sa raspunda.
L-am asigurat pe vicepresedintele Biden ca Romania va ramane pentru SUA “reliable and respected partner”.
Principalele declaratii ale lui Joe Biden:
Apreciez dedicarea pe care o aratati fata de prietenia romano-americana.
Primul lucru despre care am vorbit cu dl prim-ministru este colaborarea SUA – Romania.
I-am spus ceea ce stia deja, si anume ca SUA se dedica cu multa incredere relatiei dintre cele doua tari.
Sa nu va indoiti niciun moment de acest lucru.
Securitatea nationala si securitatea energiei sunt inseparabile in aceasta parte a lumii. Ele se intalnesc in necesitatea de a ne asigura ca Rusia nu isi foloseste resursele de energie ca arma impotriva noastra.
Cred ca avem nevoie de o piata energetica europeana sigura, diversa si interconectata iar aceasta reprezinta etapa principala in marele proiect de integrare economica care a inceput cu Comunitatea Europeana a otelului si carbunelui.
Suntem gata sa va ajutam in acest domeniu daca este nevoie pentru ca Romania sa isi dezvolte conductele petrolifere. Romania poate si trebuie sa joace un rol important in aceasta solutie energetica.
Romania, modernizandu-si infrastructura interna, poate deveni punctul cheie care sa lege pietele energetice de la Marea Neagra pana la Europa centrala si de vest.
Prin extinderea retelei de furnizare a gazelor naturale putem ajuta Moldova, tara coplesita de dependenta energetica de Rusia.
Am vorbit despre urmatorii pasi care pot fi facuti in cooperarea economica.
Incercam sa intarim acordurile pe care le avem si sa stabilim noi acorduri pentru secolul al XXI-lea.
Cea mai importanta masura pe care Romania poate sa o ia pentru a atrage investitii si a crea locuri de munca este intarirea statului de drept.
Daca statul de drept este puternic si justitia se desfasoara intr-un mod transparent, atunci regulile pietei sunt previzibile, iar companiile din intreaga lume vor investi.
Romania este un aliat formidabil, un prieten adevarat, iar viitorul nostru impreuna este stralucitor.
Va multumesc pentru angajament si vad un viitor comun stralucit.Fie ca Dumnezeu sa apere soldatii nostri, soldatii pe care ii aveti in Afganistan.
Vicepresedintele american Joe Biden a transmis miercuri, de la Palatul Cotroceni, un nou apel la intarirea statului de drept citand exemplul Ucrainei, stat slabit de ani intregi de coruptie care i-au subminat capacitatea de aparare. Oficialul american a avertizat ca pentru unele tari coruptia a devenit un element de politica externa si ca lupta anticoruptie nu reprezinta doar guvernanta buna, ci si posibilitatea de autoaparare, care garanteaza suveranitatea nationala.
Biden a remarcat ca “Romania a avut realizari semnificative” in aceasta directie, laudand activitatea institutiilor anticoruptie: “DNA si-a stabilit independenta, a trimis o mie de cazuri in fata justitiei anul trecuti, iar ANI peste 6000 de cazuri de incompatibilitate”, iar presedintele Curtii Supreme, potrivit oficialului american apara independenta judecatorilor si vorbeste in fata puterii. Totodata, a reiterat ca mai raman lucruri de facut, facand un apel la societatea civila si la populatie sa ceara “institutiilor judiciare sa fie libere de influenta politica” si sa insistate ca nimeni nu e deasupra legii.
Principalele declaratii ale vicepresedintelui american:
Va multumesc, dl. prim-ministru, a fost o placere sa putem petrece un timp impreuna, presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, ministrului Justitiei si tuturor distinsilor oaspeti.
Este un moment foarte important in relatiile SUA-Romania.
Domnule prim-ministru, judecatori, procurori, lideri ai Parlamentului, va multumesc tuturor ca ati venit.
Faptul ca sunteti aici este o reflexie a recunoasterii comune, in pofida diferentelor politice, care reuneste toti liderii Romaniei ca o sustinere puternica a democratiei si statului de drept, fara semne de intrebare si fara dubii.
Ne dam seama ca exista diferente politice, dar un lucru care leaga toti romanii e faptul ca toti sunt in favoarea democratiei, intr-un stat de drept.
Multumesc in special societatii civile pentru ca cer mai multa libertate, corectitudine si dreptate sociala si, cel mai important, demnitate pentru poporul Romaniei.
Exista o mare speranta, nu numai din partea poporului Romaniei, dar si al poporului Europei si al SUA, ca natiunile care fac parte din NATO si UE impartasesc valori comune. Acest sistem de valori este baza acestei aliante vestice.
Valoarea cea mai importanta nu este piata libera, ci este o societate transparenta si libera, unde coruptia e considerata un dusman, guvernul e echitabil si cinstit si oamenii pot reusi indiferent de pozitie si sunt tratati cu demnitate.
Asa cum spunea, cand am venit aici acum 5 ani aici, istoria libertatii, societatea dumneavoastra reprezenta unul dintre cele mai mari succese din istroia moderna europeana.
Admir curaj moral si fizic al romanilor, care au riscat totul, inclusiv viata lor, pentru a construi aceasta societate libera si democratica. Si sunt mandru ca America a avut micul ei rol in a va ajuta pentru a face aceasta calatorie.
Asa cum le spuneamtrupelor romane, aseara, trupele americane sunt onorate sa poate fi alaturi de razboinicii tricolori, ca aliati NATO, in Afganistan si alte teatre de lupta.
Vreau sa subliniez ca angajamentul Americii in apararea colectiva sub Art. 5 al Tratatului NATO este de fier, este o datorie sacra in ochii presedintelui Obama si in ai mei.
Asa cum a spus presedintele Obama, natiunile din NATO nu sunt niciodata singure, ne protejam unii pe altii.
Noi nu discutam ce poate face America pentru Romania, ci ce putem face impreuna, unul pentru celalalt.
Romania a facut o calatorie foarte importanta de la tiranie la libertate, de la o natiune captiva la un aliat NATO, in decurs de o singura generatie.
Pentru tineri, unul dintre parintii fondatori ai SUA, Thomas Jefferson, a spus ca o generatie care porneste o revolutie foarte rar o vede terminata. Rolul dumneavoastra este sa terminati aceasta revolutie si cand veti reusi asta, generatia copiilor dumneavoastra va fi etern recunoascatoare, pentru solidificarea democratiei pentru care parintii lor au luptat.
Pentru orice democratie tanara, cel mai greu si important e sa ingroape mostenirea tiraniei din trecut, sa poata crea institutii care respecta statul de drept. Toate tarile se confrunta cu provocari la adresa statului de drept, inclusiv tara mea. Alegerea fiecarei tari conteaza extraordinar de mult, nu numai pentru tara respectiva, dar si pentru vecini.
In secolul al XXI-lea, tarile care trudesc vor fi cele in care cetatenii stiu ca vocile lor vor fi auzite, pentru ca institutiile lor sunt transparente. Eforturile le vor fi rasplatite, pentru ca exista dreptate in tribunale, unde firmele nu trebuie sa isi faca griji ca trebuie sa dea mita, unde judecatorii dau verdicte liberi de influentele politice.
Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca coruptia din UE costa 120 miliarde euro in fiecare an, adica 1% din PIB-ul intregii Uniuni Europene.
Coruptia este un cancer, un cancer care mananca increderea cetateanului in democratie, care reduce instinctul de inovare si creativitate, precum si bugetele nationale, deja din ce in ce mai limitate, restrange investitiile nationale, risipeste talentul unor generatii intregi si gonesc investitiile si locurile de munca si, cel mai rau, negea dreptul oamenilor la demnitate.
Coruptia este doar o alta forma de tiranie. Corpupta poate reprezenta un pericol prezent nu doar pentru economie, ci si pentru securitatea natioanala. Exista natiuni – si le-am vazut recent – care exploateaza coruptia pentru a putea exercita influente nefaste si sa submineze suvernaitatea vecinilor. Astfel, coruptia a devenit un instrument de politica externa pentru unele tari.
Cand politicienii pot fi cumparati, cand instantele pot fi manipulate, cand presa devine un instrument de propaganda, atunci veti gasi o societate unsor de manipulat din afara, o societate care isi pierde controlul asupra propriului destin.
Nu numai securitatea politica, ci si securitatea fizica si capacitatea militara sunt compromise. Am vazut asta de curand in Ucraina. Am vazut cum un deceniu si jumatate de coruptie a subminat institutiile militari, slabind capacitatea tarii de a se apara.
Lupta anticoruptie nu reprezinta doar guvernanta buna, ci si autoaparare, este garantia suveranitatii nationale.
Multi dintre dumneavoastra ati luptat pentru eliminarea coruptiei ani intregi si va aplaud pentru efortul vostru. Cu ajutorul vostru, Romania a avut realizari semnificative in lupta anticoruptie.
Agentia voastra nationala anticoruptie (DNA – n.r.) si-a consolidat independenta si a trimis 1000 de cazuri in instanta doar de anul trecut. Agentia Nationala de Integritate a trimis peste 6000 de cazuri de incompatibilitate a unor oameni cu functii de conducere care trebuie sa se excluda una pe cealalalta, precum si 50 de cazuri de demnitari care nu-si puteau justifica averile.
Bineinteles, mai sunt multe de facut sa vedem aceste cazuri incheiate, dar este un inceput semnificativ.
Nu e de mirare ca institutiile dumneavoastra anticorupotie sunt cotate ca fiind cele mai de incredere pentru romani.Ati ales un presedinte al Curtii Supreme care sa apere independenta judecatorilor, sa vorbeasca in fata puterii si sa imparta dreptatea pentru toti. Cetatenii romani se implica direct, de la elevi de liceu care invata la scoala sa nu dea mita pentru a evita amenzile de circulatie, pana la tineri profesionisti care cer onestitate de la politicieni.
Coruptia e o problema grea si complexa in orice tara, dar poate fi rezolvata. Va indemn ferm sa faceti pasi inainte, cereti institutiilor judiciare sa fie libere de influenta politica, sa insistati ca nimeni nu e deasupra legii.
Unii ar putea spune inca aceasta concentrare asupra transparentei e o inventie straina care nu se aplica Romaniei, dar stiti mai bine ca romanii se lupta cu coruptia de multa vreme.
Recent am auzit povestea lui Cuza, fondatorul Romaniei moderne. Legenda spune ca s-a deghizat in taran si s-a dus la piata si a pretins ca cumpara lapte de la un negustor care ii pacalea pe clienti, folosind doua masuri diferite. Coduncatorul si-a dezvaluit identitatea reala si l-a pus pe comerciantul necinstit sa arate tuturor in piata masura corecta si pe cea falsa. Si nimeni nu a mai cumparat lapte de la acel negustor.
Este o parabola care spune de fapt cum se gandesc investitorii de azi la piata globala, ei vor sa faca afaceri acolo unde sunt tratati echitabil, unde este transaparenta. Niciun conducator nu poate proteja aceste principii singur.
M-am preocupat de aceasta problema in intreaga lume, am invatat ca trebuie sa fie judecatori fara frica, politisti curajosi, procurori care lucreaza 14 ore pe zi si care ignora intimidarile si presiunile pentru a se asigura ca se face dreptate.
Este nevoie de liderii din comunitatea de afaceri care sa recunoasca faptul ca lupta impotriva coruptiei este buna pentru toata lumea, pentru ca imbunatateste mediul de afaceri si genereaza crestere economica.
E nevoie de poltiicieni care sa inteleaga ca guvernul exista nu pentru interesele lor, ci sa serveasca oamenii.
Si este nevoie de o presa independenta si libera, care nu depinde de nimeni, cu protectia necesara, de care sa tina seama toti liderii nostri.
Mai presus de orice trebuie o implicare activa si pasionata a fiecarui cetatean. Pentru ca in mod sigur, asa cum omul nu poate trai fara sangele care ii curge prin vene, democratia nu poate supravietui fara participarea activa a cetatenilor. La asta ne referim cand spunem ca societatea civila e de fapt sangele democratiei. In cel mai propriu sens, asta este.
Ne bazam pe societatea civila, sa scoata la iveala nedreptatea, sa dea voce minoritatilor si grupurilor marginalizate, sa ceara separatia puterilor in stat.
Aici, in Sala Unirii, asteptam de la dumneavoastra sa promovati demnitatea, drepturile fundamentale ale tuturor, ale femeilorale romilor, ale evreilor, ale homosexualilor, pentru ca toti sunt copii Domnului si trebuie tratati cu demnitate si respect.
Va cer sa nu uitati ca societatea civila a schimbat tari si natiuni si inainte si o mai poate face. Iar acestea sunt vremuri de restriste pentru toate tarile din Europa de est, pentru ca soecietatile civile sa fie vigilente.Democratia nu e o destinatie, ci drumul pe care mergem. Atat timp cat calatoriti pe acest drum, nu veti fi singuri, veti avea alaturi Statele Unite si multe alte natiuni aliate, natiunile prietene, pentru ca ne confruntam astazi cu o alta amenintare decat cea de acum un an chiar.
Guvernele trebuie sa fie puternice si sa lupte impotriva coruptiei. Guvernul dumneavoastra face un progres deosebit, poporul Romaniei face progrese.
Nu pot sa imi imaginez o Europa completa, libera si sigura fara o Romanie puternica, unita si independenta. Asa ca nu e numai in interesul dumneavoastra si al Romaniei sa va ocupati de aceste probleme. Cu cat sunteti mai puternici, mai independenti, mai capabili, cu atat mai bine vom fi si noi toti.
Asa cum spuneam, nu e vorba despre ce poate face America pentru Romania, ci despore ce putem face cu totii impreuna.
Dumnezeu sa binecuvanteze, Romania si America si sa protejeze trupele americane si romane care inca stau in calea raului in Afganistan.
Presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si presedintii celor doua camere parlamentare, Valeriu Zgonea si Calin Popescu Tariceanu, au asistat la discursul lui Biden. La Palatul Cotroceni au fost prezenti si guvernatorul BNR Mugur Isarescu, seful SIE Teodor Melescanu, seful SRI George Maior, presedintele CCR, Augustin Zegrean, procurorul general Tiberiu Nitu si procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi.
De asemenea, au mai asistat la discursului lui Joe Biden si vicepremierii Daniel Constantin si Kelemen Hunor, Gabriel Oprea, ministrul Justitiei Robert Cazanciuc, ministrul Finantelor, Ioana Petrescu. Introducerea discursului vicepresedintelui Biden a fost facuta de o studenta romanca, Laura Silvas, care urmeaza programul de masterat in Studii Americane la Facultatea de Limbi Straine din Bucuresti.
În ciuda aşteptărilor, nu Ucraina şi nici Rusia ori scutul antirachetă au fost tema principală a vizitei vicepreşedintelui american în România, venită în contextul unei pline crize regionale care ameninţă stabilitatea la graniţele UE şi NATO. În schimb, lupta anticorupţie şi statul de drept au fost leitmotivul mesajelor lui Joe Biden. Numărul doi din conducerea SUA nu a lăsat loc de interpretări: americanii vor fi aici pentru mult timp şi au tot interesul ca noi, românii, să ne rezolvăm problemele legate de corupţie şi state de drept. În timp ce Joe Biden era transmis în direct în România vorbind despre revoluţia noastră neterminată, televiziunile chineze şi ruse îi arătau pe Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping asistând la semnarea unui acord istoric de livrare de gaze şi parafând astfel o alianţă ruso-chineză.
Niciodată nu s-a auzit în România vocea unui lider străin care să vorbească atât de tranşant despre nevoia de eradicare a corupţiei decât în aceste două zile în care vicepreşedintele american, Joe Biden, a venit la Bucureşti. Apelul la un sistem mai drept a venit chiar şi sub forma unei trimiteri la istoria României, Joe Biden povestind, la Palatul Cotroceni, cum ocaua lui Cuza este la fel de valabilă şi în zilele noastre. Ceea ce lipseşte este încă un Cuza care să prindă negustorii mincinoşi, iar acest Cuza trebuie să vină atât din sfera politică, dar şi din societatea civilă românească.
„Corupţia este un cancer”, „corupţia nu este decât o altă faţă a tiraniei”, „corupţia suge din puterea naţiunii”, „lupta împotriva corupţiei este patriotism”, „nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de lege”, „statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională”, „ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea”: începând cu interviul acordat agenţiei Mediafax şi continuând cu cele trei discursuri din cursul zilei de miercuri (alocuţiunea de la sosire, marţi, a fost una pe teme militare), Joe Biden a transmis României că trebuie să îşi consolideze statul de drept şi că SUA vor fi alături de români, mai angajaţi ca niciodată, în acest proces.
De ce atât interes pentru bunul mers al societăţii româneşti din partea unui stat care încă nu ne-a trimis un ambasador şi încă nu ne permite să călătorim liber pe teritoriul său? Vicepreşedintele SUA a fost foarte direct şi din acest punct de vedere: „democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili”. Iar Statele Unite au nevoie de prieteni în această regiune, în coasta unui stat cu care tocmai a început un război economic. „Cu cât sunteţi mai independenţi şi puternici, cu atât mai bine ne este şi nouă”, a mai fost un alt răspuns al vicepreşedintelui.
„America a declanşat deja un război economic cu Rusia”
„America a declanşat deja un război economic cu Rusia. Va fi un război lung şi dur, iar America vrea să se asigure că România este o ţară sigură şi stabilă din punct de vedere economic, nu numai militar, pentru că pe aici vor trece fluxuri de bani”, a explicat Cristian Tudor Popescu, editorialistgândul, invitatul ediţiei de miercuri a Gândul LIVE.
În timp ce Biden mânca, relaxat, o îngheţată în centrul istoric al Capitalei (comentariile lui CTP pe acest episod, AICI) sau vorbea despre societate civilă şi stat de drept în România, la Shanghai se parafa alianţa ruso-chineză. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul chinez, Xi Jinping, au fost prezenţi la semnarea unui memorandum de înţelegere între Gazprom (devenit principala armă de politică externă a Rusiei) şi grupul chinez de petrol şi gaze, CNPC. Miza acestui acord, care a fost negociat timp de 10 ani, depăşeşte aspectul comercial şi are o însemnată greutate geopolitică.
„Ce s-a întâmplat în China este o declaraţie de război. Practic, războiul a început. Acum, faptul că s-au înţeles de ieri pe astăzi, are un singur înţeles: Putin a cedat”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu. „De ce se tem americanii? Vor avea loc operaţiuni cu bani şi materiale în această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici, în România o producţie strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan. Ameninţarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noştri băştinaşi, care, fiind organizaţi în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte”, a adăugat jurnalistul gândul.
Accentul pe care numărul doi în conducerea SUA l-a plasat pe „revoluţia neterminată” a României a reprezentat o surpriză adusă de această vizită, care se aştepta să fie strict de reiterare a angajamentului american faţă de NATO şi vecinătate, în contextul crizei din Ucraina şi al agresiunilor ruseşti. Prin declaraţiile sale, liderul american a transmis un mesaj cu bătaie spre Rusia: SUA sunt aici, lângă Putin, şi vor rămâne aici mult după Putin. Pentru asta, însă, trebuie să evalueze realist vulnerabilităţile cu care se confruntă, iar instabilitatea din România – cauzată de luptele politice, de corupţie, oligarhi şi societate civilă slabă – sunt o vulnerabilitate pe care Statele Unite nu şi-o mai pot asuma într-un război economic care va trece şi prin România.
De ce a pus Biden atât accent pe societatea civilă românească
Dincolo de corupţie, au mai existat două teme principale ale vizitei lui Joe Biden în România, ambele subiecte de mare însemnătate pentru cultura politică americană: rolul societăţii civile şi puterea NATO în contextul noilor tensiuni din această regiune.
În privinţa societăţii civile, ei i-a fost dedicat, practic, marele eveniment al vizitei lui Biden la Bucureşti, dacă îl evaluăm în termeni de timp acordat, vizibilitate şi invitaţi. În timp ce la scurtul discurs de miercuri de la baza aeriană din Otopeni au fost prezenţi 100 de militari români şi americani, aproape tot atâţia jurnalişti şi Mircea Duşa, ministrul Apărării, a fost singurul oficial român, la evenimentul de miercuri de la Palatul Cotroceni, dedicat societăţii civile, a fost prezentă toată crema politicii şi societăţii civile din ţara noastră (comentariile lui CTP, AICI).
„Niciun om nu poate trăi fără sânge, democraţia nu poate trăi fără participarea activă a cetăţenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esenţa democraţiei”, a spus Biden, încercând să exporte în România viziunea americană despre societatea civilă, care este cu adevărat o putere în stat. „Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităţilor şi grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate şi să ţină puterea sub control”, le-a mai transmis vicepreşedintele oaspeţilor reuniţi în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.
Astfel de mesaje pot fi citite într-o cheie foarte pragmatică: Joe Biden este unul dintre cei mai experimentaţi politcieni americani şi cunoaşte România cu toate metehnele sale post-decembriste. Dacă mesajele de până acum adresate politicienilor nu s-au concretizat în reformele dorite de americani, există o şansă în a sprijini mai mult pe viitor societatea civilă din România.
Despre NATO: „Vom onora articolul 5, nu vă îndoiţi, este o datorie sacră”
Prezent în fiecare discurs al vicepreşedintelui american a fost şi articolul 5 din Tratatul de la Washington – principiul de la temelia Alianţei Nord-Atlantice, care stipulează obligaţia apărării colective (un atac împotriva unui Aliat este un atac împotriva tuturor). În diverse formulări, Joe Biden a dat asigurări României şi lumii că articolul 5 nu e nici negociabil, nici interpretabil, ci „o datorie sacră”. „Vom onora articolul 5 al Acordului NATO, să nu vă indoiţi, este o datorie sacră”, a subliniat Biden, care a spus că şi-a dorit să vină din nou „pe pământ românesc” pentru a spune de aici acest lucru. „Niciun aliat NATO nu e singur, noi ne protejăm unul pe altul. Pur şi simplu. Ne protejăm. Punct”, a întărit secundul lui Obama.
De altfel, Biden a repetat cu fiecare ocazie acest mesaj, în diverse formulări. „Ne pasă foarte mult de alianţă, angajamentul american faţă de apărarea colectivă şi faţă de Art. 5 din Tratatul NATO este o obligaţie sacră din punctul nostru de vedere. O obligaţie sacră nu doar acum, ci tot timpul. Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja: Puteţi conta pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile”, a mai spus şi marţi americanul.
În contextul discuţiei despre Alianţa Nord-Atlantică, Biden a repetat o serie de mesaje către principalul adversar al NATO în acest moment, respectiv Federaţia Rusă. Condamnând din nou anexarea regiunii Crimeea de către statul condus de Vladimir Putin, americanul a venit şi cu un avertisment: „Dacă Rusia subminează alegerile din Ucraina, trebuie să fim hotărâţi să aplicăm sancţiuni mai puternice Rusiei”.
Nici nu a decolat bine Air Force Two de la Bucureşti, că Rusia a şi venit cu un răspuns şi a ameninţat Republica Moldova cu sancţiuni comerciale dacă „fraţii de peste Prut” fac, luna viitoare, ultimul pas şi semnează Acordul de Asociere cu UE, cel de la care a pornit şi criza din Ucraina.
Asigurările repetate ale lui Biden privind solidaritatea NATO faţă de aliaţi şi partenerii regionali trebuie citite în contextul unui exerciţiu mai amplu la nivel de NATO şi SUA de recâştigare a terenului pierdut în termeni de percepţie cu un răspuns al Alianţei la criza din Ucraina care a fost perceput drept foarte slab. La fel ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, săptămâna trecută, la Bucureşti, şi Joe Biden a profitat de ocazie pentru a spune, aproape de Rusia, că Aliaţii sunt pregătiţi să se apere.
Tot miercuri, Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunţat că americanii au efectuat cu succes un prim test al sistemului antirachetă Aegis de tip terestru. Sistemele testate sunt cele care vor fi utilizate în proiectul “Abordare adaptivă etapizată”, care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, şi în Polonia, până în 2018.
Poza paralelă, made in China
Vizita lui Joe Biden în România nu trebuie privită, însă, izolat, ci luată împreună cu cea pe care Vladimir Putin a făcut-o în acelaşi timp în China. În vreme ce SUA îşi declară hotărârea de a lovi Rusia cu sancţiuni de toate tipurile, inclusiv economice, încercând să convingă şi Uniunea Europeană să obţină un consens între membri pentru aceleaşi măsuri, Putin se mută la est.
Gazprom, care poate fi considerat acum cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, a semnat cu grupul chinez de petrol şi gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Înţelegerea era blocată în negocieri de mai bine de zece ani. Potrivit evaluărilor vehiculate în presa internaţională şi citate de Mediafax, valoarea livrărilor este evaluată la peste 400 miliarde de dolari. Potrivit directorului Gazprom, preţul pe care China îl va plăti pentru gazul rusesc este „secret comercial”.
- Cotidianul: Ponta, despre gazele de șist
Premierul Victor Ponta a declarat că a discutat cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden, şi despre gazele de şist.
“Sigur că am discutat despre gaze de şist. E foarte clar că Statele Unite încurajează acest tip de exploatare, ei au deja o producţie importantă, cu respectarea tuturor normelor de protecţie a mediului, iar România poate învăţa din lucrurile bune, dar şi din greşelile care s-au petrecut acolo apropos de protecţia mediului”, a spus Ponta la România TV.
El a ţinut să sublinieze importanţa necesităţii de a avea propria producţie de gaze naturale. “I-am spus vicepreşedintelui Biden cum am reuşit, până la urmă, să-i conving pe cei mai mulţi cu care am discutat în România: Chevron întotdeauna e mai bine decât Gazprom”, a adăugat Ponta.
După discuţia cu premierul, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că SUA sunt gata să acorde României ajutorul necesar pentru a-şi asigura independenţa energetică şi a acoperi resursele care în prezent depind de Rusia.
Prin extinderea producţiei de gaze naturale, a arătat oficialul american, România poate deveni un furnizor alternativ pentru vecinii săi, iar, prin extinderea reţelei de conducte, România poate deveni parte a soluţiei energetice pentru Republica Moldova Moldova.
- Hotnews:
Vicepresedintele SUA, Joe Biden, i s-a adresat premierului Victor Ponta cu apelativul “presedinte”, la finalul discutiei avute, miercuri, la Palatul Victoria. Imediat, s-au cautat mesaje ascunse in modul de adresare al celui de-al doilea om al SUA, s-au facut scenarii legate de intentiile discret manifestate ale SUA cu privire la numele viitorului presedinte al Romaniei. Dar daca a fost o simpla gafa si atat? Biden este celebru prin asemenea gesturi: a confundat Carolina de Nord cu Virginia, i-a transmis premierului irlandez Brian Cowen “Dumnezeu sa o odihneasca pe mama Dumneavoastra!”, desi aceasta traieste. Vezi in text topul gafelor vicepresedintelui SUA, Joe Biden. […]
Uniunea Europeana trebuie sa refuze sa se lase divizata in privinta Ucrainei si sa raspunda Moscovei prin reducerea achizitiilor de gaz si petrol rusesc, a afirmat miercuri, la Bruxelles, presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, citat de AFP.
“Pacea si stabilitatea Europei sunt amenintate de actiunile anumitor actori bazate pe o logica de forta (…) A venit momentul sa facem un pas suplimentar spre o comunitate a Energiei”, a spus Barroso, in cadrul unei conferinte privind securitatea aprovizionarilor UE.
Executivul european a fost insarcinat in martie sa prezinte masuri pentru reducerea dependentei Europei fata de Rusia. Optiunile sunt pregatite si constituie “un pachet foarte bun” care va fi propus in cadrul summitului din 26 si 27 iunie, a anuntat Barroso. Comisia a lucrat pe mai multe axe: dezvoltarea energiilor regenerabile, eficienta energetica, relansarea productiei europene de hidrocarburi in Marea Nordului si in Mediterana, exploatarea nucleara si a gazului de sist, diversificarea furnizorilor si majorarea achizitiilor de gaz lichefiat, a precizat Barroso.
Anuntul acestor optiuni a nemultumit insa ecologistii. “Raspunsul Comisiei la dependenta Europei fata de energia fosila este sa caute in alta parte”, a denuntat Greenpeace.
UE a cumparat 133 miliarde de metri cubi de la Rusia in 2013, respectiv 30% din consumul sau, iar jumatate din aceste achizitii au tranzitat Ucraina. Or, acest tranzit este serios amenintat de o interupere a livrarilor catre aceasta tara, in urma incetarii platilor. “Strategia Rusiei este dividere et impera. UE nu trebuie sa se lase antrenata in acest joc. Din pacate, asta se intampla”, a apreciat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.
Summitul european din iunie va fi “crucial” deoarece “va pune la incercare determinarea UE”, a avertizat Barroso, deplangand faptul ca “probleme relevante de securitate energetica” sunt “tratate la nivel national”. “UE ramane vulnerabila” deoarece “importa 53% din energia consumata, respectiv o factura de un miliard de euro pe zi, iar sase dintre statele sale depind de Rusia in calitate de furnizor exclusiv”, a reamintit el. Dar “Rusia exporta 80% din petrolul sau si 70% din gaz spre UE, ceea ce ii furnizeaza venituri pentru buget”, a avertizat el.
Rusia se pregateste in fata acestei strategii europene. Presedintele rus Vladimir Putin a anuntat miercuri ca a incheiat cu omologul sau chinez Xi Jinping un enorm contract estimat la 400 de miliarde de dolari prin care Gazprom va furniza 38 de miliarde m3 de gaz natural pe an la pretul de 350 dolari pentru 1.000 m3, incepand cu 2018. Acest contract nu are insa deocamdata niciun impact in disputa dintre Rusia si UE legata de Ucraina, dupa cum nota miercuri think-tankul Open Europe.
Gazprom a semnat un memorandum cu grupul chinez de petrol şi gaze CNPC, pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Cele două părţi se află în negocieri de mai bine de 10 ani. Negocierile au continuat până în ultimul moment şi contextul pare să indice că Moscova a cedat.
Marea problema era preţul. Înţelegerea a fost parafată, dar preţul este secret. Ar putea fi indiciul că este apropiat de ce cerea Beijingul, aproximativ 300 – 320 de dolari pe mia de metri cubi, mai departe de propunerea rusească, spre 380-400 de dolari.
E un memorandum de înţelegere, adică au fost de acord că, în principiu, sunt de acord. Nu există un contract, însă. Şeful Gazprom, Aleksei Miller, a spus că, cel mai probabil, va urma un contract şi aceasta este exprimarea exactă, adică nimic nu este garantat. Oricum, livrările ar urma să începă după 2018, pentru că trebuie construite conductele de legătură, care costa aproximativ 20 de miliarde de dolari.
În celălalt capăt al conductei de de gaz rusesc, spre Europa, Bruxellesul l-a avertizat pe Vladimir Putin să respecte angajamentul de a continua livrarile de gaze către Occident. Un avertisment în contextul în care Moscova ameninţă să întrerupă aprovizionarea Ucrainei la 3 iunie. Dacă se va ajunge la aşa ceva, atunci cel mai probabil va ploua cu sancţiuni împotriva Rusiei şi apoi contramăsuri. O situaţie în care toată lumea pierde şi nicio parte nu îşi permite aşa ceva.
În două mari oraşe din estul Ucrainei au avut loc manifestaţii pentru unitatea ţării şi împotriva separatiştilor proruşi. Aceasta după ce magnatul Rinat Ahmetov, care deţine mai multe uzine în regiune, şi-a declarat sprijinul pentru autorităţile de la Kiev.
Tensiunea se menţine, totuşi, la un nivel ridicat: trupele ruseşti de la graniţa Ucrainei întârzie să se retragă iar Guvernul recunoaşte că alegerile prezidenţiale de duminică nu se vor putea ţine în zonele controlate de rebeli.
Sute de maşini, cu claxoanele la maxim, au parcurs străzile din Doneţk, unul din centrele rebeliunii separatiste. Şoferii şi-au exprimat, astfel, sprijinul pentru o Ucraină unită. Acţiunea le-a dat curaj şi pietonilor cu aceleaşi opinii.
La Mariupol, o uzină şi-a suspendat activitatea iar muncitorii au ieşit în stradă, cu directorii în frunte, ca să condamne separatismul. Ambele manifestaţii au fost iniţiate de miliardarul Rinat Ahmetov, care controlează mai multe uzine şi mine de cărbune din estul Ucrainei.
În replică, rebelii îl ameninţă pe Ahmetov cu… naţionalizarea. Parlamentul de la Kiev a adoptat, pe de altă parte, o rezoluţie care garantează statutul oficial al limbii ruse şi promite descentralizarea. Documentul a fost bine primit la Moscova dar, cu toate acestea, guvernul Ucrainei susţine că trupele ruse nu s-au retras de la graniţa comună.
Autorităţile de la Kiev au recunoscut că alegerile prezidenţiale nu vor avea loc, cel mai probabil, în regiunile din estul ţării, controlate de rebelii proruşi.
- Timpul: The Economist: Blocajul estic
Regiunile care se află între Marea Baltică și cea Neagră au avut multe nume: „pământurile însângerate” (bloodlands) ale celui de-al doilea război mondial, „naţiunile captive” ale Războiului Rece, „fostele ţări comuniste” ale erei post-sovietice şi, pentru mulţi, „noile membre” ale Uniunii Europene. Înainte de războiul din Iraq în 2003, Donald Rumsfeld, secretarul apărării SUA, a lăudat „noua Europă” ca fiind pro-americană, spre deosebire de „veche Europă” (Franţa şi Germania). La acea vreme, Preşedintele francez, Jacques Chirac, i-a mustrat pe estici că au „ratat o mare şansă de a tăcea”.
Datorită Ucrainei, nomenclatura trebuie să se schimbe din nou. În răspunsul dat politicii de revanşardă a lui Putin, noua Europă a lui Rumsfeld se aseamănă remarcabil cu cea veche: împărţită între nord şi sud. Polonia şi ţările Baltice sunt agresive, considerând că Rusia a schimbat în mod irevocabil ordinea postbelică; Bulgaria şi Ungaria se numără printre ţările care se opun impunerii de sancţiuni dure şi speră că relaţiile cu Rusia se vor întoarce, cumva, la normal.
Această varietate ar putea fi un binevenit semn al reintrării în normalitate, dacă mizele nu ar fi aşa de mari. Discrepanţele din estul Europei le agravează pe cele ale UE ca întreg. Nimeni nu le mai spune esticilor să tacă; chiar şi Franţa îi admiră. Dar, dacă ţările aflate cel mai aproape de Rusia, având experienţa directă a ocupaţiei sovietice, nu se pot pune de acord asupra sancţiunilor, de ce ar trebui ca altele să îşi pună în pericol economiile încă fragile?
Odată cu cea de-a zecea aniversare a datei la care UE a acceptat opt ţări estice, evenimentele din Ucraina justifică speranţa că aceasta va aduce securitate şi că va întări fundaţia democraţiei. Din punct de vedere economic, estul Europei a fost un succes remarcabil, combinând capitalul vestic cu mâna de lucru ieftină şi pricepută pentru a deveni parte integrală din maşinăria de export a Germania. În termeni ai puterii de cumpărare, Praga şi Bratislava sunt mai bogate decât fosta lor capitală imperială, Viena. Un raport întocmit în acest an de către specialişti din Polonia şi Slovacia are drept concluzie următoarea afirmaţie: „niciodată în istoria ei nu a mai fost centrul Europei atât de liber, sigur şi prosper”. De asemenea, se precizează că ţările din regiune ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus în privinţa tuturor problemelor din Europa.
Bună idee- cu excepţia faptului că „grupul Visegrad” al Poloniei, Republicii Cehă, Slovacia şi Ungaria este divizat în privinţa Ucrainei. Un exemplu în acest sens este declaraţia făcută de Premierul re-ales al Ungariei, Viktor Orban, în cursul acestei săptămâni. Acesta a solicitat ca Ucraina să ofere minorităţii maghiare dublă cetăţenie, drepturi comunitare şi „dreptul la autodeterminare”. Văzută din Kiev, destabilizarea estului de către Rusia este acum agravată de faptul că Ungaria stârneşte tensiuni etnice în vestul ţării. Pentru Donald Tusk, aceste comentarii au fost „tulburătoare”.
Un motiv al discrepanţelor constă în dependenţa de comerţul cu Rusia, în special cel energetic. Bulgaria, văzută adesea drept calul troian al Kremlinului în UE, depinde aproape total de gazul rusesc şi s-a înscris cu entuziasm la proiectul South Stream menit să aducă gaz rusesc în Europa ocolind Ucraina. Bulgaria încearcă să treacă peste regulile competiţiei stabilite de UE în al treilea pachet energetic, reguli care prespun ca operatorii să deschidă conductele şi pentru rivali. De asemenea, şi Austria este un susţinător pasionat. În ciuda procesului Rusiei în cadrul Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ, comisia a declarat că nu va ceda preisunii să ofere proiectului South Stream şansa de a scăpa.
UE dezbate acum opţiuni pentru sancţiuni de „gradul trei” împotriva Rusiei, trecând de la indivizi la o parte mai largă a economiei. Dată fiind opoziţia puternică din Europa, SUA susţine ideea folosiri unui „scalpel”: noile sancţiuni ar putea lăsa neatinse contractele energetice, dar ar preveni noi investiţii în, spre exemplu, explorarea de resurse. Sau statele ar putea interzice exportul tehnologiei de înalt nivel din industria armamentului. Criticii susţin că Rusia ar putea răspunde cu folosind un cuţit de măcelărie.
Cu toate acestea, dependenţa nu explică satisfăcător discrepanţele dintre opinii. Unele ţări, precum Lituania, depind într-o mare măsură de Rusia, dar sunt foarte vocale împotriva agresiunii efectuate de Putin. Istoria joacă un rol foarte important. Pentru baltici, având numeroase minorităţi de entie rusă, alegerea nu este între sancţiuni şi non-acţiune, ci între sancţiuni şi riscul dispariţiei. De asemenea, Polonia a fost distrusă de vecinii mai mari. Date fiind amintirile tancurilor sovietice care striveau zbaterile din Ungaria anului 1956 şi cele din Praga, în 1968, este ciudat cum de Ungaria şi Republica Cehă nu sunt printre statele cele mai înverşunate împotriva Rusiei. Poziţia lor s-ar putea datora unui amestec periculos între instituţii slabe, corupţie, bani din Kremlin şi propaganda rusească agresivă.
Chiar şi aşa, ţările Europene sunt mult mai puternice decât cred. Se prea poate ca Putin să fie un tactician cinic şi inteligent, dar el nu are nici o ideologie atrăgătoare cu care să pună în pericol democraţiile liberale, nici resursele să conducă un război economic prelungit.
Radek Sikorski, Ministrul de Externe polonez, susţine că multe dintre instrumentele cele mai puternice al Europei se află unde trebuie să fie şi că acestea trebuie doar folosite adecvat. Implementarea integrală a celui de-al treilea pachet energetic şi investirea în mijlocele de interconectare între gaz şi electricitate ar ajuta foarte mult la crearea unei pieţe energetice interne rezistente şi ar micşora puterea resurselor ruseşti. Tusk a propus o „uniune energetică”, inclusiv negocierea colectivă din partea UE cu Rusia în privinţa preţului gazelor, aşa cum se întâmplă şi în domeniul uraniului. Mai mult, europenii ar putea impune mai conştiincios legislaţia anti-corupţie existentă în ceea ce îi priveşte pe magnaţii necinstiţi ruşi.
Pentru a face ca astfel de măsuri să aibă un efect nu sunt necesare noi sancţiuni. După alegerile din această lună din cadrul UE, o poziţie importantă la Bruxelles ar putea fi ocupată de un politician puternic şi competent din estul Europei. Acest eveniment ar ajuta mult la ştergerea umbrei Cortinei de Fier şi la transmiterea unui mesaj clar lui Putin.
Traducere UVT
- VA RECURGE PUTIN LA ACTIUNE MILITARA PENTRU A-SI SALVA IMPERIUL DE LA PRABUSIRE?/ NATO NU va mobiliza TRUPE in ESTUL EUROPEI
- ROMÂNIA – INCERCUITA STRATEGIC/ Nicio reactie in fata politicii agresive si periculoase a UNGARIEI/ Scenariul ocuparii BUGEACULUI de catre RUSIA/ Incepe “MAREA REASEZARE” din ESTUL EUROPEI/ Ambasadorul Rusiei: VOM AVEA O REACTIE fata de prezenta NATO din România/ PRASTIILE LUI BASESCU
- JOE BIDEN VINE DEGEABA LA BUCURESTI? JOCUL UNGARIEI cu RUSIA in COMPLICITATEA GERMANIEI/ Serghei Lavrov ne pomeneste de “bine”: TOTUL A INCEPUT la Summitul NATO din BUCURESTI/ Ungaria NU vrea TRUPE NATO in Estul Europei, Germania vrea COOPERARE cu Rusia/ Americanii ne prostesc in fata?/ Mai multi REZERVISTI au primit “CHEMARE” la Armata
- Fiul vicepresedintelui BIDEN – proaspat numit in Consiliul de Administratie al celei mai mari COMPANII DE GAZ din UCRAINA. Casa Alba sfideaza bunul-simt:“Robert Hunter Biden este un cetatean privat”
*
- Dan Puric despre CINISMUL MARILOR PUTERI SI DISTRUGEREA ROMANIEI:“Suntem pe o muchie periculoasa”. Opinii contrare mainstream-ului pe tema CONFLICTUL din UCRAINA, a raportarii Romaniei la Rusia si a “LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI” (video)
- Tot mai “pe fata”: CINE CONDUCE, DE FAPT, ROMANIA si ne alege guvernatorii“compradores”? SEFA DNA – PREMIATA SI GLORIFICATA DE AMBASADA SUA, iar emisarul american NULAND dezvaluie motivul real al “LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI” – controlul geopolitic al Europei de Est
- Noua JUSTITIE PENTRU noua LUME, noii STAPANI AI TARII si “consolidarea”noului SISTEM AL FRICII. De la “statul de drept” catre “statul (in pozitie) de drepti” trecand prin EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR
- Ipocrizia si substratul real al discursului “ANTICORUPTIE”: Institutiile europene si companiile americane NU URMARESC INDEPENDENTA JUSTITIEI, CI DEFINIREA REGULILOR JOCURILOR COLONIALISTE ALE FOAMEI
@Mishkin:
E ca si cum am spune ca am regreta ca dvs sa va adeveriti a fi un mic ticalos infiltrat.
Noi nu despre increderea in unii magistrati sau despre efectele destructurarii UNOR retele de coruptie am scris, ci despre motivatiile, trasaturile si finalitatile reale ale fenomenului de putere intitulat “lupta impotriva coruptiei”. Dincolo de tabere politice, dincolo de “corupti” si “anticorupti”. Suntem siguri ca un cititor atat de atent nu a scapat din vedere aceasta nuanta, asadar consideram ca am asistat la inca o incercare nereusita de a trage tema pe un teren propagandistic care falsifica termenii analizelor noastre.
@alde Mischikin et.comp.
Mai usor dragutza cu extremismul si mai ales, mai usor cu paranoia – ride ciob de oala sparta.
Ca doar nu eu am creat sistemul de infiltrare, de ascultare si de provocare pus la punct de multe decenii si updatat de tehnologie in ultimii 20 de ani (plus cu ceva ugrading de la fratii de peste ocean). Nu eu am pus la punct ascultatul telefoanelor, puricarea e-mail-urilor, urmarirea pas cu pas. Cu alte cuvinte un sistem paranoic, plin de psihopati paranoici pe care alde voi, ostasii de rind il sustineti cu zel, il amplificati si reproduceti ….ca deh, munca reala e grea. Adica: hotul striga “vai hotii”!
Cit despre argumentele “ortodocse” si induiosator de moralizatoare pe principiul: vai, dar este groaznic.. sintem judecati, sintem aratati cu degetul… vai, cita lipsa de morala crestina”
stiti, cum sa va zic….mi-au dat lacrimile….
Vicepreședintele SUA: Structurile de stat sunt obligate să promoveze drepturile homosexualilor în străinătate
Sursa: http://ortodox.md/monitorizarea-presei/vicepresedintele-sua-structurile-de-stat-sunt-obligate-sa-promoveze-drepturile-homosexualilor-in-strainatate/