Vaccinul Gardasil: EFECTE SECUNDARE GRAVE, CAMPANII DE PROMOVARE INSISTENTE, IN CIUDA RETICENTEI PUBLICE

• Jurnalul: Dubii privind vaccinul Gardasil. România se situează pe locul I în Europa la mortalitatea prin cancer de col

Două tinere din Franţa solicită plata unei indemnizaţii, după ce au avut de suferit din cauza unor puternice efecte secundare ale vaccinului Gardasil, destinat prevenirii cancerului de col uterin, relatează cotidianul francez Le Monde. Potrivit sursei citate, cele două tinere sunt primele reclamante, dar vor urma şi altele.

Gardasilul le-a transformat celor două viaţa în coşmar, viaţa lor depinzând acum de crize imprevizi­bile de paralizie, dureri de cap şi du­reri de burtă insuportabile, povesteşte Le Monde. Mamele lor au crezut că procedează corect şi că le protejează de un rău despre care auziseră vorbindu-se la televizor, la radio şi chiar la cinema: cancerul de col uterin. Numai că Gardasil, vaccinul comercializat în Franţa de Laboratorul Sanofi Pasteur MSD din noiembrie 2006, le-a transformat viaţa în coşmar, au povestit Laura Agnes şi Laetitia Celli, cele două reclamante în vârstă de 16 şi 20 de ani.

Vineri, 8 iulie, ele au trimis o soli­citare de indemnizaţie Comisiei regionale de conciliere şi indem­ni­zaţii pentru accidente medicale (CRCI) din Lyon, de care aparţin. „Ele sunt primele care depun plângere, dar vor mai urma şi altele”, avertizează avocatul celor două tinere, Charles Joseph-Oudin. El se aşteaptă ca să i se răspundă că maladiile auto­imu­ne evoluează fără a preveni bol­na­vul, dar subliniază că în cazul celor două „factorul temporal este evident. Primele crize au apărut după injecţia cu Gardasil, pe un fond de perfectă să­nătate a celor două tinere, neexis­tând antecedente familiale”. „Prejudi­ciul fizic şi cel moral vor trebui luate în calcul. Spitalizarea le-a pus studiile între paranteze. Aceste tinere nu fac decât să se întrebe cum va evolua sta­rea lor de sănătate”, spune avocatul.

Laura Agnes visa să devină infirmieră. „Medicii îi spun acum că ar fi bine să evite orice vaccin. Or, pentru această meserie, anumite vacci­nuri sunt obligatorii”, explică mama acesteia. Sensibilizată de spoturile televizate, ea a decis să-şi vaccineze fiica în 2009, când aceasta avea 14 ani, pentru a o proteja, crezând că vaccinul n-ar fi putut fi lansat pe piaţă chiar aşa, „pe orbeşte”, fără a fi testat cu maximă seriozitate. Dar prima criză a apărut la câteva săptămâni de la prima injecţie. Furnicături, urmate de o paralizie a piciorului stâng. I-a luat trei luni până să-şi poată folosi piciorul normal. La a doua injecţie, când a fost afectat umărul, neurologul a crezut că-i vorba despre o maladie genetică, dar n-a găsit nimic. Analizele de sânge sunt bune. Între timp, fata a mers la şcoală mai rar, când a putut. A fost nevoită să repete un an.

După o primă spitalizare, în septembrie 2010, medicii au concluzionat că fata suferă de o poliradiculonevrită cronică. Au urmat alte două spitalizări. Şi pe Laetitia Celli tot mama ei a pus-o să se vaccineze, chiar dacă ea n-a vrut. Dar mama ei era deja panicată din cauza reclamelor făcute vaccinului până la exasperare. Efectele secundare au apărut în seara primei injecţii. Febră, ameţeală, greaţă. La a doua, Laetitia Celli a simţit dureri „ca nişte cuţite” în burtă. „Era îngrozitor. Ameţeli, vomă din senin, o dată la două sau trei zile. Eram nevoită se ies din clasă, de la ore”, povesteşte aceasta. La a treia injecţie a fost ca o bombă, în loc să aibă şi zile bune, răul a devenit permanent, ceea ce a făcut-o să nu mai poată sta în clasă.

Medicii n-au găsit nimic în neregu­lă. „Dintr-o dată, nu m-au crezut. Unii vorbeau despre o pro­blemă relaţională cu mama sau despre stres din cauza unui concurs despre me­dicină. Dar nu inventam nimic. Eram dinamică, făceam sport, ieşeam cu prietenele şi, de la o zi la alta, totul a devenit un infern. N-am mai putut merge la cinema, lumina mă jenează. La 20 de ani ar trebui să am şi alte preocupări, nu doar boala, nu?”, se întreabă Laetitia.

Ca răspuns, Sanofi Pasteur MSD a trimis reclamanţii la Agenţia franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate (Afssaps). Autoritatea a primit 1.700 de notificări pentru Gardasil care, ca orice nou medicament înregistrat la nivel european, a făcut obiectul unui plan de gestionare a riscurilor. Aceste notifi­cări se referă în special la pusee febrile intervenite în ziua sau zilele care au urmat vaccinării. Au fost înregistrate şi cazuri de maladii autoimune, dar nu mai multe decât în cazul altor vaccinuri. Pentru ca tine­re­le să poată fi indemnizate, va fi ne­voie ca experţii CRCI să stabilească o legătură între vaccin şi simptomele des­crise. Legătură pe care nici un me­dic n-a putut-o stabili oficial până în prezent.

Efecte necunoscute

Profesorul doctor Ion Fulga (foto), şeful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, consideră că vaccinarea HPV are avantaje, dar deocamdată rezultatele sunt insuficient cunoscute pentru simplul motiv că nu a trecut încă proba timpului. În legătură cu tinerele din Franţa care au suferit reacţii adverse în urma vaccinării HPV, specialistul precizează că este vorba despre evenimente adverse. După introducerea pe piaţă a unui nou medicament se urmăresc toate evenimentele adverse care pot apărea la persoanele expuse medicamentului respectiv. Potrivit profesorului doctor Ion Fulga, apariţia oricăror evenimente adverse trebuie raportate autorităţilor sanitare competente.

Ele compară frecvenţa acestor evenimente înregistrate la persoa­nele vaccinate cu frecvenţa reac­ţiilor adverse apărute în faza tes­telor clinice. Astfel se poate aprecia în timp raportul beneficiu-risc al oricărui medicament. Până la introducerea pe piaţă a unui medi­ca­ment nu poate fi apreciată frec­venţa evenimentelor adverse produse de acesta, susţine profesorul doctor Ion Fulga. Orice medicament este monitorizat din punct de ve­de­re al reacţiilor adverse timp de cinci ani de la introducerea lui pe piaţa farmaceutică. Or, vaccinurile HPV se află în curs de cunoaştere, fiind re­lativ recent introduse în practica medicală. După cum afir­mă profesorul doctor Ion Fulga, evoluţia ştiinţifică ne va arăta dacă riscurile vaccinării HPV sunt mai semnificative decât eficienţa în ceea ce priveşte prevenirea cancerului de col uterin. Evoluţia vaccinării HPV rămâne deocamdată necunoscută, subliniază specialistul.

Până la cunoaşterea tuturor rezultatelor vaccinării HPV, profesorul doctor Ion Fulga spune că cele mai sigure şi mai eficiente măsuri pentru scăderea numărului cazurilor de cancer de col uterin sunt: igiena locală, partenerul sexual unic şi examenul ginecologic periodic. Asupra acestor trei măsuri ar trebui să se insiste pentru reducerea îmbolnăvirilor de cancer uterin, este de părere profesorul Ion Fulga.
• Steluţa Indrei

Două campanii, două eşecuri

Ministerul Sănătăţii a lansat două campanii de vaccinare HPV (virusul papiloma uman): în 2008, în mandatul ministrului Eugen Nicolăescu, şi în noiembrie 2009, în mandatul ministrului Ion Bazac. În prima campanie, doar 2% din grupul-ţintă de fete au fost vac­cinate. Startul în a doua cam­pa­nie anti-HPV a fost decis după ce un sondaj arăta că la 52% s-a ri­di­cat procentul celor care erau de acord cu vaccinarea. Ministerul Să­nătăţii a achiziţionat de la com­pa­niile producătoare, GSK (vacci­nul Cervarix) şi MSD-Sanofi Pasteur (Silgard/Gardasil), 330.000 de doze de vaccin pentru suma de aproximativ 23 de milioane de euro. Conform datelor oficiale, Ministerul Sănătăţii spera ca în ca­drul celei de-a doua campanii, cel puţin 50% din cele 220.000 de fete între 9 şi 11 ani să se vaccineze.

Prima campanie s-a finalizat cu un eşec clar, când doar 2% din fete au fost vaccinate. Deşi a be­neficiat de un amplu program de informare a populaţiei asupra be­neficiilor vaccinării, şi a doua cam­panie este un eşec. Vaccinuri cu termene depăşite şi, ca atare, dis­tru­se, pe sume foarte mari, achitate de Ministerul Sănătăţii. Încă de la începutul acestui an, multe di­rec­ţii sanitare de sănătate au anun­ţat că sunt în situaţia de a distruge dozele de vaccin nefolosite şi expirate. Principala cauză a eşecului celor două campanii: lipsa de in­for­maţii şi chiar de încredere a popu­­laţiei asupra beneficiilor acestui vaccin, de altfel, singurul con­ce­put să prevină o formă de neoplasm.

În acest timp, România se situează pe locul I în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin. În ultimii 20 de ani, ţara noastră înregistrează cea mai ridicată mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, cu o rată de 6,3 ori mai mare decât media ţărilor din Uniunea Europeană. În fiecare an se depistează peste 3.000 de cazuri noi, iar numărul total de paciente (nou-diagnosticate şi rămase în evidenţă din anul anterior) atinge cifra de 40.000 de femei, conform datelor Centrului de Statistică Medicală Bucureşti.
• Magda Marincovici