MERKEL vrea mai multa CONSTRANGERE EUROPEANA/ Tema viitorului Consiliul European: ARMATA UE/ Ucraina incheie un “ACORD ISTORIC” cu Rusia. SUA DENUNTA decizia liderilor de la Kiev in numele “PREOCUPARILOR EXPRIMATE IN STRADA”

• Mediafax: Merkel doreşte o “evoluţie a tratatelor” în vederea consolidării Europei

Angela Merkel a îndemnat miercuri la “o evoluţie” a tratatelor europene în vederea avansării integrării europene, în primul discurs pe care l-a susţinut în faţa deputaţilor, la Berlin, la o zi după ce a fost realeasă cancelar.

“În Europa avem o situaţie în care fiecare spune «putem face să evolueze totul, dar singurul lucru pe care nu-l putem schimba sunt tratatele». Cred că nu vom dezvolta o Europă care să funcţioneze în acest fel“, a declarat Merkel, în aplauzele parlamentarilor.

Ea a făcut această declaraţie înaintea unei vizite la Paris, miercuri seara, în vederea pregătirii Consiliului European de joi. Franţa face parte dintre ţările ostile unei modificări a tratatelor care stabilesc arhitectura instituţională a Uniunii Europene, de teamă că nu le poate adopta.

“Ştiu că este dificil uneori să fie adoptate schimbări ale tratatelor în anumite ţări, dar cine vrea mai multă Europă este necesar să fie pregătit să modifice legislaţia anumitor competenţe“, a continuat ea.

“Nu putem să stăm imobili într-o lume care se mişcă în permanenţă… Acest lucru nu funcţionează”, a subliniat cancelarul conservator.

“Avem în Europa o situaţie în care Germaniei i se reproşează că se opune anumitor evoluţii. Nu este cazul. Ne aflăm printre cei care afirmă că este necesar să determinăm o evoluţie a tratatelor”, a insistat Merkel.

• Cotidianul/ Calin Marchevici (22 oct.2014): Cancelarul se gândește să modifice tratatele europene. Merkel III: O Europă după chipul și asemănarea Germaniei

Cei foarte puțini care se așteptau ca Angela Merkel să îndulcească austeritatea impusă zonei euro de către Berlin sau ca Germania de după alegerile federale să urmeze și alte politici s-au înșelat. Potrivit ultimei ediții a revistei “Der Spiegel”, Angela Merkel pregătește un nou proiect de modificare a tratatelor europene, împreună cu ministrul de Finanțe, Wolfgang Schauble, în privința căruia analiștii garantează o nouă nominalizare în viitorul cabinet, indiferent de modul în care vor decurge negocierile dintre Merkel și viitorii săi parteneri de coaliție social-democrați.

Ideea lui Merkel privind viitorul tratat european este simplă: Comisia Europeană trebuie să primească și mai multe puteri pentru controlul bugetelor naționale ale țărilor din zona euro. Nu este vorba doar despre respectarea vechilor reguli din Tratatul de la Maastricht (datorie externă de până la 60% din PIB și un deficit bugetar de maximum 3% din PIB) – criterii oricum nerespectate nici de Germania -, ci și de regulile impuse prin recentul pact bugetar, intrat în vigoare pe 1 ianuarie acest an, care prevede limitarea deficitului structural al statelor euro la 0,5% din PIB, începând din 2018.

“Der Spiegel” menționează că Berlinul va încerca să impună ”contracte” prin care țările vor trebui să se angajeze să ”îmbunătățească competitivitatea” și ”să respecte angajamentele bugetare”. Cu alte cuvinte, toate țările euro vor trebui să se angajeze că vor aplica reformele structurale impuse până acum doar țărilor euro care s-au îndatorat la UE și FMI, după 2010.

Un asemenea tratat european modificat nu face decât să continue calea de până acum, aceea de restructurare a zonei euro după chipul și asemănarea modelului german, adică fiecare țară euro va trebui să-și fundamenteze modelul economic pe exporturi și nu pe cererea de pe piața interna, pentru a obține astfel balanțe comerciale pozitive.

Cum nu toate țările din UE și nici din zona euro nu dispun și nici nu vor dispune de forța economică germană, acest proiect european nu poate duce decât la axarea exporturilor către state terțe, acolo unde se vor lovi de reglementările mult mai laxe, care nu impun regulile europene de mediu sau de drepturi de autor.

Potrivit “Der Spiegel”, unii politicieni germani se opun acestui proiect, al cărui scop nu pare a fi decât cel de a asigura Berlinul ca toate statele europene împrumutate de Germania vor ajunge sa remburseze cât mai repede creditele și că zona euro nu va deveni o uniune a ajutorului reciproc, teama absolută a conservatorilor germani. O asemenea perspectivă, totodată, poate reduce enorm apetența politicienilor și electoratelor din Europa pentru întărirea integrării europene.

În ciuda acestor divergențe aparente în sânul clasei politice germane, este puțin probabil ca social-democrații, vioara a a doua a viitoarei coalitii, să se opună proiectului Merkel pentru noua Europă. Aceasta pentru că aceiași social-democrați, aflați atunci în opozitie, au aprobat în Bundestag actualul pact bugetar, iar Martin Schulz, președintele PE și liderul socialiștilor din legislativul UE, totodată posibil succesor al lui Jose Manuel Barroso, nu a criticat acest pact decât pe forma, necum pe fondul său.

• Presseurop: O armată europeană greu de găsit

Fie că este vorba de o intervenţie militară sau de a investi în industria apărării, europenii duc lipsă clară de coordonare şi pierd credibilitate. Relansată de intervenţia franceză în Republica Centrafricană, problema va fi dezbătută la summitul din 19 şi 20 decembrie.

Jan Rood | Kees Homan

Mai bine mai târziu decât niciodată. Iată o reacţie pe care ar putea-o suscita Consiliul European din 19 şi 20 decembrie, unde pentru prima dată după foarte mult timp, şefii statelor şi guvernelor europene vor discuta despre politica de securitate şi apărare comună. Un gen de discuţie care trebuie să existe.

În 1991, ministrul belgian al Afacerilor Externe din acea vreme, Mark Eyskens, comparase Europa cu “un gigant economic, un pitic politic şi o râmă când este vorba de a se elabora o capacitate de apărare”. Cu siguranţă, în aceşti ultimi ani, UE a devenit mai activă în domeniul securităţii. Dar marea ambiţie, de multe ori exprimată, de a investi într-o reală politică de securitate şi apărare comună, inclusiv o capacitate militară autonomă, nu s-a realizat. În timp ce lumea care ne înconjoară se schimbă şi ne obligă, pe noi, europeni, să considerăm mai serios securitatea noastră drept un dosar comun.

Ameninţările se diversifică

Într-o lume tot mai multipolară, Statele Unite nu mai sunt gata să intervină în ultimă instanţă dacă securitatea europeană este ameninţată. Se observă de asemenea o instabilitate în creştere în vecinătatea directă a UE – Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Caucaz. Mai mult, ameninţările se diversifică şi, mai ales, imbrichează securitatea externă şi internă.

Răspunsul logic la acest lucru pare să fie o mai bună cooperare şi asumare a responsabilităţii europene, şi Consiliul European mizează pe asta: Europa trebuie să fie mai eficientă şi mai vizibilă în domeniul securităţii, trebuie mai multe investiţii în capacităţile militare, şi trebuie întărită industria europeană a apărării.

Documentele publicate de Comisia Europeană şi de [Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe] Catherine Ashton înainte de acest Consiliu European, subliniază această necesitate.

Intervenţia în Libia a arătat că – din lipsă de unitate şi de mijloace – UE este obligată să lase Statele Unite şi NATO să preia iniţiativa

Se observă că în aceşti ultimi ani, misiunile din afara teritoriului aflat sub drapel european au fost mai puţin numeroase şi la o scară mai mică. Contribuţia europeană la securitatea şi stabilitatea mondiale este mai ales constituită din formare şi susţinere, şi nu dintr-o adevărată dislocare de mijloace militare. Intervenţia în Libia a arătat că – din lipsă de unitate şi de mijloace – UE este obligată să lase Statele Unite şi NATO să preia iniţiativa.

În cazurile Mali şi Republica Centrafricană, Franţa nu a aşteptat avizul UE.“Să aştepţi Europa, este un fel de a-l aştepta pe Godot”, după cum spunea un diplomat francez, citat de Le Figaro. Decizia de a interveni a fost luată în mod complet unilateral. Și cei care vor şi pot, au posibilitatea de a contribui la asta, dar în fond operaţiunea rămâne franceză.

Cooperări bilaterale

Ceea ce este şi mai grav, este situaţia capacităţilor militare. Acestea erau deja insuficiente, dar sub presiunea crizei financiare şi economice, toate statele membre taie din bugetul apărării. Iar coordonarea la nivel european este aproape inexistentă. Tocmai astăzi, având în vedere lipsurile cu care ne confruntăm deja în materie de mijloace cruciale, o coordonare a măsurilor de austeritate precum şi investiţii se impun, dacă dorim să menţinem o apărare europeană credibilă.

Dar, aici, statele UE încă preferă cooperări bilaterale din motive practice, precum cooperarea aeriană belgo-olandeză, în loc de cooperări europene. “Pooling and sharing” pe o bază bilaterală este mottoul. Nu este rău în sine, dar pe termen lung acest tip de cooperări nu va fi viabil decât dacă ele sunt încadrate într-o strategie europeană mai largă. Or, aceasta nu există.

Cumpărarea şi dislocarea de materiale şi cooperarea necesită mai mult ca niciodată o cooperare între ţări, dar asta este valabil şi pentru industria apărării europene care este foarte fragmentată. Comparativ cu alte ţări, statele UE investesc puţin în cercetare şi dezvoltare militară. Puţinele investiţii efectuate au de altfel puţin impact pentru că statele membre – mai ales cele mari – îşi protejează propria industrie. Rezultat: duplicate, costuri de producţie prea ridicate, materiale foarte costisitoare şi o pierdere a competitivităţii pe pieţele internaţionale.

Dar cea mai mare pierdere ar fi ca, dacă această situaţie continuă, Europa să nu mai fie în măsură să-şi garanteze propria securitate, sprijinindu-se pe puterea sa industrială.

Pe scurt, în faţa ambiţiilor militare confuze, realitatea este formată doar din tăieri [bugetare] clare. Întrebarea este dacă pe 19 şi 20 decembrie, statele UE vor fi gata şi capabile să renunţe la propriile interese în favoarea interesului general. Altfel, va fi un nou summit european pierdut, şi afirmaţiile lui Mark Eyskens vor fi încă de actualitate, atâţia ani mai târziu.

• Mediafax: 

Premierul ucrainean: Acordul istoric cu Moscova a scăpat Ucraina de un faliment cu UE

Acordul “istoric” încheiat marţi cu Moscova a permis salvarea economiei ucrainene de la “falimentul” care ar fi avut loc în cazul semnării unui acord de asociere cu UE, a declarat miercuri premierul ucrainean Mikola Azarov.

Acordul de asociere cu Uniunea Europeană “ar fi antrenat falimentul şi prăbuşirea socio-economică”, a declarat Azarov în deschiderea unei şedinţe de Guvern.

“Ieri (marţi) am asistat la un moment istoric”, a adăugat el, evocând vizita la Moscova a preşedintelui Viktor Ianukovici, în cursul căreia Rusia a acordat Ucrainei un împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari şi scăderea cu o treime a preţului gazelor naturale.

Puterea ucraineană “nu va lăsa pe nimeni” să destabilizeze situaţia în ţară după semnarea acordurilor economice de la Moscova, a mai spus el.

“Nu vom lăsa pe nimeni să destabilizeze situaţia”, a ameninţat Azarov, în contextul în care opoziţia contestă în stradă, de peste trei săptămâni, refuzul preşedintelui ucrainean de a semna un acord de asociere cu UE, pentru a se reorienta către o cooperare economică cu Rusia.

Statele Unite denunţă acordul economic semnat de Rusia şi Ucraina

Acordul economic semnat între Rusia şi Ucraina nu răspunde preocupărilor manifestanţilor proeuropeni de la Kiev, consideră Casa Albă, citată de AFP.

“Niciun acord între Moscova şi Kiev nu va răspunde preocupărilor exprimate în stradă, în Ucraina”, a reacţionat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, îndemnând liderii ucraineni să înceapă un dialog cu opoziţia proeuropeană.

Ucraina şi Rusia au semnat marţi un acord bilateral, în cursul vizitei la Moscova a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. În virtutea acordului, Rusia va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin. Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari/1.000 de metri cubi faţă de peste 400 de dolari în prezent.

Vladimir Putin a precizat că problema aderării Ucrainei la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan nu a fost discutată în cadrul acestor negocieri.

Proteste masive au izbucnit în Ucraina după decizia Administraţiei Viktor Ianukovici de suspendare a negocierilor pentru semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.