George Friedman: CARE E MIZA RUSIEI IN UCRAINA?/ Analist rus: “DE CE VA FI RAZBOI?”/ Dan Dungaciu despre posibilitatea unui CONFLICT MILITAR in Ucraina/ ROMANIA: IN PRIMA LINIE A OFENSIVEI OCCIDENTALE IMPOTRIVA RUSIEI. Seful Pentagonului vine in România, distrugator SUA la Constanta, buget de razboi la Botosani

7-03-2014 34 minute Sublinieri

CRIMEEA: REFERENDUM PENTRU ALIPIREA LA MOSCOVA CARE TREZESTE REACTII DURE ALE KIEVULUI, OCCIDENTULUI SI ROMANIEI

RUSIA – CEL MAI MARE EXERCITIU DE ANTIERIENE

AVIOANE AMERICANE IN POLONIA

cartoon1955b

 

sursa imagine:  themoscowtimes.com

Nota redactorului [Stratfor – n.n.]: in loc de saptamanalul obisnuit semnat de George Friedman, acest articol este derivat din doua capitole ale cartii “Urmatorii 100 de ani”, publicata de Friedman in 2009. Facem acest rezumat al capitolelor referitoare la Estul Europei si Rusia deoarece previziunile – scrise in 2008 – sunt “profetice” in anticiparea evenimentelor aflate in desfasurare astazi in Rusia, Ucraina si Crimeea.

Trebuie sa luam in considerare viitorul Eurasiei dupa caderea Uniunii Sovietice. Incepand cu 1991, regiunea s-a fragmentat si a decazut. Statul mostenitor al URSS, Rusia, iese din aceasta perioada cu o incredere reinnoita in fortele proprii. Insa aceasta se afla si intr-o pozitie geopolitica nesustenabila. Daca Rusia nu-si va exercita puterea pentru a crea o sfera de influenta, Federatia Rusa s-ar putea fragmenta la randul ei.

Pentru cea mai mare parte a jumatatii secolului trecut, Uniunea Sovietica a controlat Eurasia – din centrul Germaniei pana la Pacific, pana la Caucaz si Hindu Kush. Prabusirea URSS-ului a cauzat mutarea frontierei sale de vest inspre rasarit cu aproape 1600 de km, de la granita Germaniei de Vest pana la granita Rusiei cu Belarus. Puterea rusa s-a retras atat de mult inspre est cum nu a mai fost de secole. In timpul Razboiului Rece inaintase mai mult inspre vest decat o facuse vreodata. In deceniile ce vor veni, puterea rusa se va stabili undeva intre aceste limite.

Dupa dizolvarea Uniunii Sovietice la sfarsitul secolului 20, puterile straine au intervenit pentru a profita de economia Rusiei, creand o era de haos si saracie. Cel mai important, Ucraina s-a reorientat catre o aliniere cu Statele Unite – ceea ce a dus la un punct de cotitura in istoria Rusiei.

Revolutia Portocalie din Ucraina, dintre decembrie 2004 si ianuarie 2005, a fost momentul cand lumea de dupa Razboiul Rece s-a terminat efectiv pentru Rusia. Rusii au vazut evenimentele din Ucraina ca pe o incercare a Statelor Unite de a atrage Ucraina in NATO, pregatind astfel scenariul dezintegrarii Rusiei. Si sincer, exista ceva adevar in perceptia rusilor.

Daca Occidentul ar fi reusit sa domine Ucraina, Rusia ar fi devenit imposibil de aparat. Granita de sud cu Belarus, precum si frontiera de sud-vest, ar fi fost larg deschise.

Dupa intamplarile privite de rusi ca pe o incercare americana de a le face si mai mult rau, Moscova a adoptat o strategie a reafirmarii sferei de influenta asupra regiunilor din fosta URSS. Marea retragere a puterii rusesti s-a incheiat in Ucraina. Pentru urmatoarea generatie, pana aproximativ in 2020, principala grija a Rusiei va fi reconstruirea statului rus si reafirmarea puterii sale militare in zona.

In mod interesant, schimbarea geopolitica se aliniaza cu o schimbare economica. Vladimir Putin vede in Rusia mai mult un exportator de materie bruta decat o putere industriala, principala resursa exportata fiind gazul natural. Putin transforma Rusia dintr-un dezastru secatuit intr-o tara saraca, dar mai productiva, oferind totodata Rusiei instrumentul cu care sa intimideze Europa: robinetul conductei de gaz natural.

Insa adevaratul punct de aprindere va fi cel mai probabil pe frontiera de vest. Belarus se va alinia Rusiei. Dintre toate tarile fostei Uniuni Sovietice, Belarus a avut cele mai putine reforme economice si politice si a fost cea mai interesata de crearea unui urmas al URSS. Legat oarecum de Rusia, Belarus va readuce puterea ruseasca la granitele fostei Uniuni.

Din sudul tarilor baltice si pana la granita Romaniei exista o regiune unde de-a lungul istoriei granitele au fost nesigure si conflictele frecvente. In nord, exista o campie lunga si ingusta ce se intinde din Pirinei pana la Sankt Petersburg. Aici s-au purtat cele mai mari razboaie europene. Aceasta este calea aleasa de Napoleon si Hitler pentru invadarea Rusiei. Exista putine bariere naturale. De aceea, rusii trebuie sa-si impinga granita cat de mult pot catre vest, pentru a crea un tampon. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, acestia au inaintat pe aceasta campie pana in inima Germaniei. Astazi, s-au retras catre rasarit. Trebuie sa se intoarca si sa inainteze catre vest cat de mult e posibil. Aceasta inseamna ca tarile baltice si Polonia reprezinta probleme pe care Rusia trebuie sa le rezolve.

Definirea limitelor influentei rusesti va fi controversata. Statele Unite – precum si tarile din vechea sfera de influenta sovietica -, nu vor dori inaintarea Rusiei prea departe.

Rusia nu va deveni o putere globala in urmatorul deceniu, insa nu are de ales decat sa devina o putere regionala majora. Iar aceasta inseamna o confruntare cu Europa. Frontiera ruso-europeana ramane marul discordiei.

Nu este rezonabil a trata Europa ca entitate unica. Nu este, in ciuda existentei Uniunii Europene. Europa consta intr-o serie de state-natiuni suverane.

Pe scurt, Europa de dupa Razboiul Rece se afla intr-un haos benign. Rusia este imediata amenintare strategica a acesteia. Rusia nu este interesata in cucerirea Europei, ci in reafirmarea controlului asupra fostei Uniuni Sovietice. Din punctul de vedere al rusilor, aceasta reprezinta atat o incercare rezonabila de stabilire a unei zone minime de influenta, cat si, esential, o masura defensiva.

Bineinteles ca est-europenii vor sa impiedice o renastere a Rusiei. Intrebarea este ce va face restul Europei – si mai ales, Germania. Nemtii se afla acum intr-o pozitie confortabila cu un tampon intre ei si rusi, liberi sa se concentreze asupra problemelor economico-sociale interne. Mai mult, mostenirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial atarna greu asupra germanilor. Nu vor dori sa actioneze singuri, ci ca parte a unei Europe unificate.

Rusia reprezinta portiunea de est a Europei si s-a ciocnit de multe ori cu aceasta. Istoric, totusi, europenii care au invadat Rusia au avut un sfarsit tragic. Daca nu sunt invinsi de catre rusi, acestia sunt atat de epuizati dupa lupta incat vine altcineva si-i invinge. Rusia isi impinge ocazional puterea catre vest, amenintand Europa. Alte dati, pasiva si ignorata, se profita de pe urma ei. Insa, la timpul cuvenit, altii platesc pentru subestimarea ei.

Handicapuri geografice, resurse energetice

Daca vrem sa intelegem comportamentul si intentiile Rusiei, trebuie sa incepem cu slabiciunea fundamentala a acesteia – granitele, mai ales cele de nord-vest. Pe Campia Nordica a Europei, indiferent de unde-si deseneaza granitele, Rusia este deschisa atacurilor. Exista putine bariere naturale semnificative. Impingandu-si granita de vest pana in Germania, cum a facut in 1945, tot isi lasa frontierele fara o ancora fizica. Singurul avantaj fizic pe care il poate avea este adancimea. Cu cat isi intinde granitele mai inspre vest, cu atat mai mult vor avea de parcurs invadatorii pentru a ajunge la Moscova. Astfel, Rusia va impinge mereu inspre vest, in timp ce Europa va impinge inspre rasarit.

Europa este flamanda dupa energie. Rusia, prin construirea de conducte pentru transportul gazelor naturale in Europa, are grija atat de nevoile energetice ale acesteia, cat si de problemele economiei interne, punand Europa intr-o relatie de dependenta fata de ea. Intr-o lume flamanda dupa energie, exporturile energetice ale Rusiei sunt precum heroina. Creeaza dependenta pentru tarile care incep sa le foloseasca. Rusia s-a folosit deja de resursele sale de gaz natural pentru a forta tarile vecine sa ii faca voia. Puterea sa ajunge pana in inima Europei, unde nemtii si fostii sateliti sovietici est-europeni depind cu totii de gazul rusesc. Adaugand aici si celelalte resurse, reiese ca Rusia poate pune suficienta presiune asupra Europei.

Dependenta poate fi o sabie cu doua taisuri. O Rusie slaba militar nu-si poate presa vecinii, deoarece vecinii s-ar putea sa decida sa-si insuseasca o parte din bogatia ei. Deci Rusia trebuie sa-si recupereze puterea militara. Bogata si slaba este o pozitie foarte proasta pentru o natiune. Pentru ca Rusia sa fie bogata in resurse naturale si sa le exporte in Europa, trebuie sa se afle in pozitia de a-si putea proteja bogatia si de a modela mediul international in care traieste.

In urmatorul deceniu, Rusia va deveni din ce in ce mai bogata (relativ la trecutul sau, cel putin), dar nesigura geografic. Din acest motiv isi va folosi o parte din bogatie pentru crearea unei forte militare potrivite pentru a-si apara interesele, zone tampon pentru protejarea de restul lumii si, mai apoi, zone tampon pentru zonele tampon.

Marea strategie a Rusiei implica dezvoltarea unor zone tampon largi de-a lungul Campiei de Nord a Europei, in timp ce-si dezbina si manipuleaza vecinii, creand o noua balanta regionala a puterii in Europa. Ceea ce Rusia nu poate tolera sunt granitele stramte si fara zone de tampon, si vecini uniti impotriva ei. De aceea viitoarele actiuni ale Rusiei vor parea agresive, dar in realitate vor fi defensive.

Actiunile Rusiei se for desfasura in trei etape. In prima etapa, Rusia va fi preocupata de recuperarea influentei si a controlului efectiv in fosta Uniune Sovietica, recreand sistemul de zone tampon pe care i-l oferea Uniunea. In etapa a doua, Rusia va cauta sa creeze un al doilea nivel de zone tampon dincolo de granitele fostei URSS. Va incerca sa faca aceasta fara a da nasterea unei opozitii solide, precum cea care a inecat-o in timpul Razboiului Rece. In cea de-a treia etapa – ceva aflat in desfasurare inca de la bun inceput-, Rusia va incerca sa impiedice formarea de coalitii anti-ruse.

Daca ne gandim la URSS ca la o grupare naturala de tari izolate geografic si cu lipsuri economice, putem vedea ce a tinut-o inchegata. Tarile care au alcatuit Uniunea Sovietica erau unite de necesitate. Fosta URSS era constituita din membri care chiar nu aveau unde merge in alta parte. Aceste legaturi economice inca domina regiunea, cu exceptia ca noul model rusesc, de export al energiei, a sporit interdependenta acestor tari. Oricat de atrasa ar fi fost Ucraina de restul Europei, nu putea concura sau participa cu Europa. Relatiile sale economice naturale sunt cu Rusia; depinde de Rusia pentru energie, fiind in cele din urma dominata si militar de aceasta.

Acestea sunt dinamicile de care Rusia va profita pentru a-si reafirma sfera de influenta. Nu va recrea in mod necesar o structura politica formala condusa din Moscova – desi aceasta nu este de neconceput. Mult mai importanta va fi influenta rusa in regiune in urmatorii 5 pana la 10 ani.

Rusii ii vor trage pe ucraineni in alianta lor cu Belarusul si vor desfasura trupe rusesti de-a lungul granitei poloneze si la Marea Neagra. Aceasta cred ca se va intampla pana in 2015.

Au existat foarte multe discutii in ultimii ani cu privire la slabiciunea armatei ruse, discutii care timp de un deceniu dupa colapsul URSS au fost valide. Insa acum exista o noua realitate – acea slabiciune a inceput sa se inverseze in 2000, iar pana in 2015 va fi de domeniul trecutului. Viitoarea confruntare (n.tr. confruntarea ce urmeaza sa vina, „the coming confrontation”) in nord-estul Europei nu va avea loc dintr-odata, dar va fi o confruntare extinsa. Puterea militara rusa va avea timp sa se dezvolte. Singurul domeniu in care Rusia si-a continuat cercetarea si dezvoltarea in anii 90 a fost cel al tehnologiilor militare avansate. Pana in 2010, va avea in mod cert cea mai eficienta armata din regiune. Pana in 2015-2020, armata va reprezenta o amenintare pentru orice putere care ar incerca sa-si incordeze muschii in regiune, chiar si Statele Unite.

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

Nota noastra:

Daca in postarile anterioare am incercat sa intuim care e strategia SUA, de aceasta data, in analiza de mai sus, scrisa de G. Friedman inca din 2009, este reliefata strategia pe termen mediu-lung a Rusiei. Din cele scrise reiese cu claritate ca establishmentul american stia foarte precis care sunt punctele nevralgice ale rusilor din regiune si, de asemenea, avea o imagine destul de limpede a faptului ca Rusia se va intari progresiv din punct de vedere militar. Lucru ce poate duce cu gandul la o noua ipoteza: atitudinea agresiva a SUA din Ucraina si Crimeea este explicabila si prin dorinta acestora de a stopa procesul de refacere a Imperiului Rus.

Dar cum va reactiona Rusia fata de aceasta amenintare la adresa securitatii sale? Conform lui Sergei Markov (personaj adanc implicat in propaganda Kremlinului, dupa cum se poate vedea din biografia sa), Rusia e gata sa mearga pana la razboi daca se va continua aceeasi linie ca si pana acum. Fara sa insemne ca aceasta este neaparat si strategia aleasa de Rusia in acest moment, articolul de mai jos reflecta, cu siguranta, pozitia acesteia fata de evenimentele curente, interpretarea si naratiunea sa, fricile si scenariile pe care le ia in considerare. Atragem atentia asupra propagandei: nu, Rusia nu va merge la razboi (daca o va face) sa-si apere cetatenii rusi din Ucraina sau pentru drepturile lor, nici sa-si scape etnicii de violentele neonazistilor, ci pentru supravietuirea sa ca putere si pentru supravietuirea regimului putinist. Dupa cum arata insusi Markov, Putin se teme ca evolutiile interne din Ucraina vor servi de platforma pentru destabilizarea interna a regimului sau. 

Scenariul militar este discutat, mai jos, si de Dan Dungaciu, care evalueaza si alte scenarii posibile de evolutie a situatiei din Crimeea, privilegiind, pentru acest moment, pe cel al unei “paci strambe” .

In context, devine tot mai limpede si pozitia tarii noastre: agresiva si impinsa spre prima linie a ofensivei occidentale impotriva Rusiei. Cumva cautand sa secondeze pozitia Poloniei… O pozitie, in opinia noastra, riscanta, care ne expune, partial, nejustificat. Daca e de inteles obiectivul de a face parte la masa negocierilor cu privire la Ucraina, oare de ce trebuie sa fim “primii” care sa condamne “agresiunea” Rusiei? De ce in criza din Siria am avut o atitudine – la nivel prezidential – echilibrata, iar acum pare ca facem exces de zel? Oare nu riscam nicio riposta din partea Rusiei?

Un articol de Sergei Markov, 06 martie 2014, ora 00:00, ultima editare 21.14

Criza actuala nu are in centru Crimeea. Este vorba de fapt despre drepturile vorbitorilor de limba rusa din Ucraina pe care Kremlinul vrea sa-i protejeze impotriva violentelor si distriminarilor. Rusia nu isi doreste sa intervina cu trupe militare in Crimeea si nici nu vrea sa ia Ucrainei regiunea Crimeei.

Aceasta criza are o solutie politica. In primul rand, este vorba despre crearea unui guvern de coalitie la Kiev care sa cuprinda toate partidele, inclusiv pe cele din sudul si estul tarii. Guvernul actual este dominat de extremistii din vestul Ucrainei care sunt impotriva Rusiei. In al doilea rand, Ucraina trebuie sa elaboreze o constitutie democratica, una care sa asigure populatiei vorbitoare de limba rusa din Ucraina un statut oficial al limbii ruse si stabilirea principiului federalismului. In al treilea rand, vor fi organizate in curand alegeri prezidentiale si parlamentare. Observatorii electorali independenti trebuie sa joace un rol activ pentru asigurarea unor alegeri libere si corecte. Exista un risc foarte mare ca acestia sa fie manipulati de catre militantii neo-nazisti care de fapt au preluat puterea prin lovitura de stat.

Daca extremistii care au preluat puterea la Kiev nu accepta propunerile democratice ale Rusiei, Rusia va fi probabil nevoita sa recurga la interventii militare pentru a rezolva criza din Ucraina.

Daca fortele de opozitie care au preluat puterea in Kiev nu vor accepta aceste solutii democratice si pasnice pentru rezolvarea crizei din Ucraina, ma tem ca Rusia nu va avea alta optiune decat sa recurga la interventii militare. Daca liderii juntei vor sa evite declansarea razboiului ei trebuie sa adopte si sa adere la propunerile democratice si pasnice ale Moscovei.

Dupa cum reiese din tacticile surprinzator de opresive pe care SUA si Uniunea Europeana le-au derulat in Ucraina, cei care se afla in prezent la putere in Kiev au desfasurat o strategie politica ce este mai degraba anti-rusa decat pro-europeana. In cele din urma, o grupare minoritara a dat o lovitura de stat violenta si l-a inlaturat de la putere pe presedintele Ucrainei care a fost ales in mod democratic si legitim.

Kremlinul considera ca prezenta conducere din Ucraina va manipula alegerile programate pentru 25 mai urmarind sa instaleze un singur lider sau guvern de coalitie cum a facut fostul presedinte georgian Mikheil Saakashvili in Tbilisi. Un “Saakașvili ucrainean” va dezlantui o campanie si mai agresiva de intimidare impotriva vorbitorilor de limba rusa, o campanie care timp de cativa ani ar alimenta isteria anti-rusa in randul populatiei generale.

Dupa aceea, Kievul ar putea sa evacueze Flota Rusiei de la Marea Neagra din Sevastopol si astfel sa scape de influenta rusa din Crimeea. Ucraina ar putea deveni cu usurinta un stat radicalizat, anti-rus, moment in care Kievul va gasi un pretext de a-si justifica actiunile subversive impotriva Moscovei. Acest lucru pare de inteles mai ales daca avem in vedere ca membrii coalitiei de guvernare din gruparile neo-fascistilor Svoboda si partidelor de extrema dreapta au deja pretentii teritoriale fata de Rusia. Ei ar putea cu usurinta sa-si trimita armatele de activisti in Rusia ca sa se alature separatistilor locali pentru a instiga la revolte in Caucazul de Nord si in alte regiuni instabile din Rusia. In plus, miscarea de opozitie din Rusia va dori cu siguranta sa profite de experienta si tehnologia protestelor din zona Euro si, cu ajutor si suport financiar din Vest, sa incerce sa realizeze propria lor revolutie la Moscova. Scopul: eliminarea presedintelul Vladimir Putin de la putere si instalarea unui lider marioneta care va vinde Occidentului interesele strategice ale Rusiei in acelasi mod in care a facut-o si presedintele Boris Yeltsin in anii 1990.

Potrivit recensamantului oficial, minoritarea rusa in Ucraina este de 16% din totalul populatiei, desi aceste cifre au fost falsificate. Procentul real este mai aproape de 25%. Sondajele arata ca 45% din populatia tarii sunt ucraineni care vorbesc limba rusa acasa, 45% vorbesc limba ucraineana si 10% vorbesc ambele limbi. In cel mai recent sondaj Gallup, cand ucrainenii au fost intrebati in ce limba si-ar dori sa fie intervievati, 83% din respondenti au ales limba rusa. Daca luam in considerare si populatia rurala din vestul si centrul Ucrainei, aproximativ 75% din oameni vorbesc probabil limba rusa. Din procentul de 75%, doar aproximativ 10% sunt cei din Kiev si din alte cateva orase mari care au luat parte la proteste. Acest lucru inseamna ca doar un procent de 35% din populatie incearca sa-si impuna punctul de vedere asupra procentului ramas de 65% din populatie printr-o violenta lovitura de stat pentru atingerea scopurilor lor.

Presedintele Putin a luat decizia corecta. El nu a asteptat sa inceapa atacul ci a luat masuri preventive. In Occident multi spun ca reactiile Kremlinului au fost paranoice, dar evreii din Germania au avut aceleasi ganduri cand au parasit tara in 1934. Multi dintre ei au crezut ca sunt in siguranta si au ramas in Germania chiar si dupa ce Hitler a ajuns la putere. Programul infam impotriva evreilor “Noaptea sticlei sparte” (Kristallnacht) a avut loc cinci ani mai tarziu, fiind unul din ukrprimele capitole timpurii ale “Solutiei Finale” (programul german nazist de exterminare a evreilor). In maniera similara, au mai ramas doar patru ani pana la alegerile prezidentiale din Rusia din 2018 si exista un risc foarte mare ca fortele subversive din interiorul si din afara Rusiei sa incerce sa-l rastoarne pe Putin, folosindu-se in parte de noul lor punct de sprijin din Ucraina.

Va fi razboi in Ucraina? Ma tem ca da. La urma urmei, extremistii care au preluat puterea prin lovitura de stat in Kiev vor sa vada o baie de sange. Doar teama pentru propriile lor vieti ii poate impiedica sa se opreasca de a mai alimenta un asemenea conflict. Rusia este pregatita sa-si mute fortele in sudul si estul Ucrainei in cazul in care se vor lua masuri represive impotriva populatiei vorbitoare de limba rusa sau daca apare o interventie militara. Rusia nu va anexa Crimeea. Ea are deja teritoriu suficient. Cu toate acestea insa Rusia nu va ramane cu bratele incrucisate in timp ce gruparile neo-naziste si rusofobice vor tine la mila lor populatia din Crimeea, Kharkiv (Harkov) si Donetsk (Donetk).

Sergei Markov este directorul Insitutului de Studii Politice

traducere pentru razbointrucuvant de L.F.

Conflictul din Ucraina se indreapta catre o “pace stramba”, mai buna decat un “razboi drept”, spune prof. Dan Dungaciu, care sustine ca Romania trebuie sa faca parte din viitorul format de negociere postconflict pentru Ucraina.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) decripteaza mesajele pe care si le transmit reciproc Rusia si puterile occidentale, vorbeste despre modul in care se poarta negocierile si subliniaza faptul ca alegerile din Ucraina vor fi “cele mai importante alegeri din acest spatiu de dupa caderea Cortinei de Fier”.

Incotro se indreapta Ucraina?

In acest moment lucrurile se indreapta spre o pace rece, inghetata poate. Nimeni nu e dispus sa depaseasca liniile rosii ale unei confruntari militare directe, in niciun caz una in care sa fie implicati si alti actori in afara de Ucraina si Rusia. Dar si la nivel bilateral se incearca aplanarea conflictului. Vedem din partea Kievului eforturi majore de a nu provoca, vedem lauda administratiei americane pentru aceasta atitudine a liderilor ucraineni si faptul ca vorbesc bilateral cu rusii, vedem ca germanii deschid canale de negociere cu Putin si croiesc formate de negociere pe baza de OSCE, prin urmare se asteapta o “pace stramba”, oricum mai buna decat “un razboi drept”. Rusia, la randul ei, transmite mesaje ca nu a pus in miscare aprobarea de a intra cu trupe in Ucraina, iar toate miscarile ei militare ar fi in acord cu documentele semnate privind stationarea flotei ruse in Crimeea. Deci, tot semnale de calmare a situatiei, oricat de cinice.

Sigur, Putin a transmis si un mesaj cum ca isi pastreaza toate optiunile pentru a-i apara la nevoie pe rusii din tara vecina, atat in Crimeea cat si in regiunile estice ale Ucrainei, daca acolo se vor semnala “faradelegi”, si e de asteptat ca Rusia sa pregateasca negocierile cu Occidentul inclusiv prin resuscitarea la nivel public a vocilor pro-ruse din aceste regiuni.

E un mesaj clar indreptat spre Kiev, in primul rand, si care suna asa: daca vreti razboi, il vom face, dar s-ar putea sa pierdeti si teritoriile din Est, iar Ucraina sa nu mai aiba iesire la mare. Cine o sa va apere?... Acesta e mesajul rusilor pentru Ucraina, tradus pe intelesul tuturor. Iar Kievul intelege asta foarte bine, de aici si retinerea de care da dovada.

Exista si un mesaj clar pentru occidentali din partea rusilor: daca vreti sa ne scoateti din Ucraina si Crimeea, va trebui sa mergeti la razboi. Sunteti pregatiti, cum zicea un oficial american pe vremea razboiului ruso-georgian, sa va trimiteti copiii sa moara pentru Crimeea? Noi, rusii, suntem!…

Si, ca sa vorbim pe sleau, e o diferenta enorma intre ce inseamna Crimeea pentru occidentali si americani si ce inseamna pentru rusi Crimeea, Sevastopol etc. Nici macar nu exista comparatie.

Credeti ca Rusia va accepta negocieri?

ukraine-0228-horizontal-galleryEu cred ca da, pentru ca optiunea unui razboi este si pentru Moscova extrem de costisitoare, din toate punctele de vedere, incepand de la reactia internationala pana la dificultatile de a gestiona (asta inseamna pensii, salarii etc.), pe ea insasi, Crimeea sau bucati mari din Ucraina, inclusiv toata partea rusofona din sud-est. Sunt costuri financiare mari, probleme de securitate, costuri de imagine etc., isi va ridica in cap tot Occidentul, America, Turcia – care deja da semne de nemultumire etc.

Nu cred ca Rusia vrea asta, vrea doar sa isi asigure controlul in Ucraina, nu sa gestioneze nemijlocit Ucraina. Este si o geopolitica negativa: vrea sa blocheze Ucraina sa plece spre Vest.

In plus, in acest moment, Moscova are o pozitie de negociere extrem de buna. Vedeti, ideea ca Rusia a pierdut contactul cu realitatea in Ucraina mi se pare hazardata in acest moment. Daca lucrurile nu vor degenera si Rusia nu va merge, militar, mai departe, si va reusi sa intinda coarda doar atat cat trebuie, atunci miscarea rusilor a fost extrem de bine calculata. La eventualele negocieri, e clar ca va avea avantajul celui care, chipurile, face concesii.

Dar UE si America vor sa negocieze in acest moment?

Cu siguranta. Actuala administratie americana nu vrea razboi cu Rusia in acest moment, nu e de interes, deci vrea ca pacea sa se instaureze, fie si una rece. Acesta a fost si mesajul trimis de Kerry inclusiv la Kiev.

UE, ghidonata de Germania, e clar ca tot asta vrea, tinand seama si de interdependentele economice cu Rusia. Din pacate, puterea ei de negociere e stirbita. UE si-a pierdut o buna parte din prestigiu pe Euromaidan, din moment ce nu a fost in stare sa garanteze nimic dupa semnarea “istoricului” acord intre Ianukovici si contestatari.

Cand iesi cu declaratii teatrale de genul “semnati, altfel veti muri cu totii”, partile semneaza, dar daca nu esti in stare sa asiguri implementarea acordului sau sa oferi garantii celor implicati, atunci e clar ca ai pierdut si pe termen scurt, si pe temen lung.

Cum sa mai pretinzi sa fii crezut a doua oara, cand un alt Ianukovici va aparea pe scena accidentata si imprevizibila a estului? De ce sa te mai creada? Cum se mai pot uita acum la negociatorii UE, de pilda, “oficialii” de la Tiraspol? Ce le poate garanta Bruxellesul? Evident, nimic. Sau Lucasenko? Iarasi, nimic… Este a doua mare infrangere diplomatica a UE pe frontul ucrainean dupa ce l-a pierdut pe Ianukovici inainte de Vilnius.

Este exclus razboiul in Ucraina?

Evident, nu. Situatia e volatila, exista grupari paramilitare, exista si la Kiev, si in estul Ucrainei, exista tatarii anti-rusi in Crimeea, exista arme in mainile civililor, deci se poate intampla orice. Dar, repet, Ucraina se va abtine sa provoace Rusia din motivele pe care le-am spus deja.

Insa, dupa cum ne amintim in fosta Iugoslavie, un incident de tipul exploziei unui obuz intr-o piata – nimeni nu stie nici azi cine l-a declansat! – poate duce la o escaladare necontrolata a conflictului.

Incidente locale si spontane, mai mult sau mai putin, schimburi de focuri soldate cu victime, pot degenera in conflicte de mare amploare. Aici este pericolul. Dar daca se va declansa un conflict militar, el va depasi frontierele Ucrainei, intreaga regiune va exploda si rezultatele nu pot fi evaluate in acest moment.

Sa presupunem ca nu se va extinde conflictul. Ce poate aduce negocierea in acest moment?

In opinia mea, daca excludem scenariul de razboi, exista patru scenarii.

Scenariul transnistrean (ruptura de facto), scenariul georgian (adica ruptura de facto si de jure, din perspectiva rusa) – in cazul in care tensiunile nu vor fi eliminate prin negocieri – si scenariul federalist, iar primii care vor dori asa ceva vor fi cei din zonele din Estul republicii.

Rusia va fi multumita, “federalismul” este o solutie “europeana”, iar intr-o asemenea constructie Moscova va avea parghii serioase de influenta prin intermediul Estului si sudului Ucrainei. O solutie pe care ambele parti, atat Vestul, cat si Estul, o pot vinde relativ bine publicului lor. Germania e o federatie, nu-i asa? (Va fi insa un scenariu extrem de negativ pentru R. Moldova, pentru ca va exista riscul exportului si aici, ceea ce ar insemna transnistrizarea R. Moldova).

Ultimul scenariu este un soi de “condominium” ruso-occidental, de doua tipuri, unul negativ altul pozitiv. “Condominium” negativ inseamna ca Ucraina va ramane suspendata intre Vest si Est, fara semnarea acordurilor nici cu UE, nici cu Uniunea Vamala. Despre NATO nici nu se va mai pune problema! Ucraina ramane asa cum este acum, unita, dar tinuta in picioare doar de presiunile care se vor compensa reciproc dinspre Est si Vest.

“Condominuim” pozitiv inseamna ca se va incerca o convergenta intre spatiul european de liber schimb al Bruxellesului si Uniunea vamala ghidonata de Moscova, chestiune care a fost deja semnalizata pozitiv si de rusi, si de nemti.

Cum se vor derula alegerile in Ucraina?

Primele conditii de reglementare a conflictului tin de faptul ca trebuie eliminat riscul militar. A doua conditie sunt alegerile anticipate. Concomitent vor urma negocieri, retragerea trupelor in cazarmi, vor aparea misiuni de pacificare, cercetare a situatiei de pe teren in ceea ce priveste drepturile minoritatilor etc.

In ceea ce priveste alegerile, e clar ca Ianukovici nu mai are viitor politic, e clar asta si pentru rusi, care il folosesc doar pentru a sublinia lipsa de credibilitate a UE in negociere si “lovitura de stat de la Kiev”. Alegerile anticipate vor fi insa cruciale, caci ambele parti, Vestul si Estul, vor incerca sa fructifice sau sa amplifice rezultatele de pe teren.

Vom asista la cele mai importante alegeri din acest spatiu de dupa caderea Cortinei de Fier. Singurul lor echivalent este doar scrutinul din Italia, de dupa razboi, din 1948, absolut decisiv, cand au fost cele mai importante alegeri geopolitice din timpul razboiului rece.

America si URSS au fost parte nemijlocita a campaniei electorale si a alegerilor, au fost promisiuni, ajutoare financiare, campanii de presa, iesiri in strada etc. Cred ca asa va fi si cu ocazia alegerilor din Ucraina. Suntem, practic, in aceeasi situatie, in ciuda celor care murmura induiosator ca s-a incheiat cu vremea sferelor de influenta…

Care este situatia politica interna, in Ucraina?

Deja noul sef al statului da semnale ca nu va promulga anularea legii privind politicile de stat in privinta drepturilor lingvistice ale minoritatilor – care a fost oricum o neghiobie tactica, daca nu o provocare – si asta inseamna deja un semnal. Klichko s-a pozitionat ca radical si, dupa gafa enorma de a da mana cu Ianukovici, ceea ce a infuriat Maidanul, incearca sa se pozitioneze ca si lider prezidential al protestatarilor puri si duri.

Cea mai interesanta miscare este a Iuliei Timosenko, care si-a fixat deja profilul politic. Sa fim atenti la vorbele ei, care sunt de multe ori citate trunchiat. Ea spune asa: “ucrainenii sa ramana calmi… nu suntem singuri in confruntarea cu Rusia… Eu sunt sigura ca SUA si Marea Britanie nu vor incalca niciodata acest memorandum si vor face totul ca sa asigure pacea in Ucraina… Putin stie ca daca ne va declara razboi noua, va declara razboi si Americii si Marii Britanii. Nu cred ca Rusia va trece aceasta linie, deoarece va pierde. Acesta este cel mai puternic motiv pentru a pastra calmul in tara noastra”.

Cum se traduc politic vorbele Iuliei Timosenko? Iata cum: 1. Ucrainenii sa ramana calmi, deci sa nu puna mana pe arme si sa inceapa confruntare cu rusii; 2. SUA si Marea Britanie ne vor ajuta “sa asiguram pacea in Ucraina”, adica nu vor face razboi cu rusii si nici sa nu le cerem asta, sa ne asigure pacea e de ajuns; 3. Rusia nu a declarat razboi Ucrainei si nici nu va face asta! Este exact agenda care convine pentru negocieri si rusilor si americanilor si europenilor. Toata lumea iese bine si are cum sa isi camufleze in victorii eventualele cedari. Iulia Timosenko se pregateste sa devina liderul “echilibrului” Est-Vest, in care ambele parti au relativa incredere si relativa suspiciune.

Ce se va intampla cu R. Moldova?

Apar doua consecinte strategice. Prima, conjunctura pozitiva – Chisinaul iese in fata, primeste sprijin politic si financiar fara precedent din spatiului euroatlantic, criticile se suspenda chiar si in UE, pentru ca nu poti sa te asezi de partea Rusiei criticand un membru al Parteneriatului Estic.

Dar este si o consecinta negativa majora. E clar de aici incolo ca trupele armatei ruse nu vor pleca si ca Chisinaul va trebui sa isi gandeasca viitorul european plecand de la ideea ca Nistrul este frontiera de razboi pentru Rusia.

Dar Romania?

Niciodata Bucurestiul si Kievul nu au avut relatii bune, din vina ambilor, in special a nationalismului tanar si nelinistit al ucrainenilor, obsedati chiar de o Romanie care se obstineaza de a nu vorbi decat rarissim despre tara vecina. Cu toate acestea, Romania are peste 600 de km de granita cu Ucraina si a treia etnie (romani/moldoveni), dupa ucraineni si rusi, de acolo. Miza Bucurestiului trebuie sa fie apartenenta la viitorul format de negociere.

Ar fi complet nefiresc ca, dupa ce a ratat participarea la al doilea format de negociere pe chestiunea transnitreana, sa fie neglijata si in acest dosar. Nu ar fi nici in avantajul europenilor, care ar trebui sa mai schimbe distributia dupa esecul din Maidan, nici al SUA (ca partener strategic), nici chiar al rusilor, pentru ca Romania a incercat sa fie echilibrata pe dosarul ucrainean si nu poate fi acuzata de parti-pris-uri virulente.

  • Mediafax:

Posibil referendum privind ALIPIREA Crimeei la Rusia, pe 16 martie. Premierul Ucrainei: Decizia este ILEGITIMĂ. Reacţia Washingtonului şi a Uniunii Europene. Kievul începe dizolvarea Parlamentului din Crimeea

Parlamentul local din Crimeea, dominat de proruşi, i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea la Rusia, precum şi organizarea unui referendum la 16 martie în peninsula ucraineană pentru a valida această alipire, a declarat pentru AFP unul dintre oficiali. Kievul a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului din Crimeea, în timp ce Washingtonul şi Uniunea Europeană au respins ideea referendumului.

UPDATE 19:33 – UE consideră neconstituţională solicitarea Parlamentului din Crimeea privind unirea cu Rusia

Uniunea Europeană consideră “ilegală” decizia Parlamentului din Crimeea de a solicita anexarea regiunii ucrainene de către Rusia, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP.

“Decizia Parlamentului din Crimeea intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi este ilegală”, a declarat Van Rompuy după summitul de la Bruxelles.

UPDATE 19:14 – Kievul a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului din Crimeea

Administraţia interimară de la Kiev a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea, care a cerut joi anexarea regiunii la Rusia. “Parlamentul central va iniţia dizolvarea Parlamentului din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.

“Referendumul propus ar fi o farsă, o crimă împotriva Ucrainei comisă de militari ruşi”, a spus liderul de la Kiev.

UPDATE 18:05 – Washingtonul denunţă organizarea unui referendum în Crimeea fără acordul Kievului

Organizarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia fără consultări cu Kievul va constitui o încălcare a dreptului internaţional, a avertizat Washingtonul joi, relatează AFP.

“Statele Unite apreciază că orice decizie cu privire la Crimeea este necesar să fie luată de către Guvernul de la Kiev”, a declarat un oficial 20140302_info2american de rang înalt.

“Nu vă puteţi plasa într-o situaţie în care Guvernul legitim al unei ţări este exclus de la procesul de decizie cu privire la anumite părţi ale acestei ţări. Este vorba, în mod clar, despre o încălcare a dreptului internaţional”, a subliniat el.

Ucraina “este o ţară cu frontiere clar definite. Doar ucrainenii îşi pot alege viitorul politic”, a continuat acest oficial.

Liderii ucraineni este necesar “să se afle la masa” oricăror discuţii în curs, a insistat el.

UPDATE 16:00 Decizia Parlamentului din Crimeea este “ilegitimă”, denunţă Iaţeniuk la Bruxelles

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a catalogat joi drept “ilegitimă” decizia Parlamentului din Crimeea de a cere alipirea peninsulei ucrainene Rusiei, relatează AFP.

Iaţeniuk a mai declarat în faţa presei, în urma unei întâlniri cu liderii UE la Bruxelles, că referendumul anunţat în Crimeea la 16 martie “nu are nicio bază legală”.

“Îndemnăm Guvernul rus să nu-i susţină pe cei care promovează separatismul în Crimeea”, a adăugat el.

Premierul ucrainean a cerut din nou Rusiei ca toate trupele mobilizate în Crimeea “să revină în cazărmi” şi angajarea unui dialog în vederea “unei soluţii paşnice” la criză.

Însă, “în cazul în care escaladarea va continua, Guvernul şi autorităţile militare ucrainene vor reacţiona aşa cum permite Constituţia”, a avertizat el. “Suntem pregătitţi să ne protejăm ţara”, a insistat Iaţeniuk, pe un ton grav. “Avem mai puţine arme (ca Rusia), nu avem arme nucleare, dar avem spiritul libertăţii”, a continuat premierul ucrainean.

“Un nou zid este pe cale să fie construit”, a apreciat Iaţeniuk. “Îi spun domnului Putin: domnule Putin doborâţi acest zid de intimidare şi agresiune militară şi construiţi un nou tip de cooperare”, a spus el.

“Noi suntem pregătiţi pentru cooperare”, dar “nu suntem pregătiţi să ne predăm şi să fim vasalii Rusiei”, a subliniat Iaţeniuk

Premierul a cerut din nou Moscovei să accepte negocieri şi a anunţat că ideea Germaniei cu privire la crearea unui “grup de contact” este un “prim pas către restabilirea stabilităţii”. Dar “se pare că Rusia este reticentă să poarte discuţii reale”, a continuat el.

Iaţeniuk a mai declarat că Ucraina este pregătită să semneze “imediat ce este posibil” Acordul de Asociere cu UE pe care fostul preşedinte Viktor Ianukovici a refuzat să îl semneze în noiembrie.

“Guvernul ucrainean este hotărât să semneze un acord de asociere” cu UE, “suntem pregătiţi să îl semnăm imediat ce este posibil”, a spus el.

“Suntem convinşi că UE este hotărâtă, că UE susţine Ucraina şi că atât Ucraina, cât şi UE, sunt pregătite să semneze un acord de asociere şi să adopte măsuri pentru stabilizarea situaţiei în regiune”, a adăugat premierul.

El a salutat planul de ajutorare în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, propus de UE miercuri. “Purtăm o luptă aprigă” pentru “stabilizarea” situaţiei economice extrem de dificile a ţării. Iaţeniuk a subliniat că Guvernul a reluat negocierile cu FMI şi este pregătit să “semneze un acord” cu instituţia, o condiţie a unei deblocări de fonduri de către comunitatea internaţională.

Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. 

Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum, dar care se referă doar la o simplă consolidare a autonomiei.

Kremlinul a confirmat rapid că preşedintele rus a fost informat în legătură cu cererea Parlamentului local din Crimeea. “Această informaţie (despre cererea Parlamentului local al Crimeei) tocmai ne-a parvenit, preşedintele a fost informat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.

Putin a studiat cererea Crimeei într-o şedinţă a Consiliului de Securitate

Şeful statului rus Vladimir Putin a prezidat joi o reuniune a Consiliului rus pentru Securitate în cadrul căreia a fost discutată cererea Parlamentului local din Peninsula ucraineană Crimeea de alipire la Rusia, a anunţat Kremlinul. O reuniune neprogramată a Consiliului de Securitate a avut loc în vederea discutării situaţiei din Ucraina şi în special a cererii Parlamentului local din Crimeea, a declarat Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al lui Putin, potrivit agenţiei publice RIA Novosti. Cu o populaţie de două milioane de locuitori, majoritatea etnici ruşi, republica autonomă Crimeea este controlată, de facto, de forţele ruse din 28 februarie. Anterior, Parlamentul local a fost ocupat de persoane înarmate proruse şi, în condiţiile evoluţiilor contestate de Kremlin, l-a numit în funcţia de premier pe Serghei Aksionov.

Parchetul General ucrainean a anunţat miercuri deschiderea unei anchete penale împotriva premierului Serghei Aksionov, precum şi împotriva preşedintelui Parlamentului local, Volodimir Konstantinov, pentru ameninţare la adresa “integrităţii” Ucrainei. Cei doi riscă o pedeapsă de până la zece ani de închisoare. Crimeea a fost “oferită” Ucrainei sovietice în 1945, de către Nikita Hruşciov, care era originar din Ucraina. Pentru a stopa tendinţele separatiste din Crimeea, Kievul i-a acordat în 1991 statutul de republică autonomă.

Barack Obama: Referendumul din Crimeea ar fi “neconstituţional”. John Kerry: “Crimeea este parte a Ucrainei”

Referendumul privind unirea regiunii Crimeea cu Rusia ar fi “neconstituţional” şi ar încălca reglementările internaţionale, afirmă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, conform CNN.

“Referendumul din Crimeea ar încălca dreptul internaţional şi este neconstituţional. Orice decizie privind Crimeea trebuie să aibă acordul Administraţiei centrale de la Kiev”, a spus Obama.

“Dacă Rusia va continua să încalce dreptul internaţional, Statele Unite şi aliaţii lor vor continua să aibă o atitudine fermă”, a insistat liderul de la Casa Albă.

John Kerry: “Crimeea este parte a Ucrainei”

Crimeea este “parte a Ucrainei”, afirmă secretarul de Stat american, John Kerry, pledând pentru continuarea dialogului cu Rusia pentru “normalizarea situaţiei din Ucraina”, relatează AFP.

“Crimeea este parte a Ucrainei, Crimeea este Ucraina”, a subliniat Kerry.

Administraţia interimară de la Kiev a lansat joi procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea, care a cerut anexarea regiunii la Rusia. “Parlamentul central va iniţia dizolvarea Parlamentului din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei. “Referendumul propus ar fi o farsă, o crimă împotriva Ucrainei comisă de militari ruşi”, a spus liderul de la Kiev. Parlamentul din Crimeea, dominat de politicieni proruşi, a cerut joi aderarea regiunii ucrainene la Rusia şi organizarea unui referendum pe această temă pe 16 martie. Decizia a fost luată cu 78 de voturi pentru, niciunul împotrivă şi opt abţineri.

UE a suspendat negocierile cu Rusia privind vizele şi ameninţă cu sancţiuni economice. Acordul de asociere cu Ucraina, semnat înaintea alegerilor

Uniunea Europeană a adoptat o serie de sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind vizele şi ameninţând cu măsuri economice dacă situaţia din Ucraina nu se va îmbunătăţi. Potrivit preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, şefii de stat şi de guvern au adoptat o strategie etapizată de sancţionare a Rusiei, scopul fiind constrângerea Moscovei să iniţieze negocieri pentru soluţionarea crizei din Ucraina.

“Situaţia din Ucraina trebuie să se detensioneze. Dacă Rusia nu va face acest lucru, vor exista grave implicaţii în relaţiile UE-Rusia”, a insistat Van Rompuy.

Uniunea Europeană consideră “ilegală” decizia Parlamentului din Crimeea de a solicita anexarea regiunii ucrainene de către Rusia, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, citat de AFP. “Decizia Parlamentului din Crimeea intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei Ucrainei şi este ilegală”, a declarat Van Rompuy după summitul de la Bruxelles. “Este foarte important ca cele 28 de state membre UE să vorbească pe aceeaşi voce”, a declarat preşedintele Franţei, François Hollande.

UE va semna Acordul de asociere cu Ucraina înaintea alegerilor – Herman Van Rompuy

Uniunea Europeană intenţionează să semneze Acordul de asociere cu Ucraina înaintea alegerilor, anunţă preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. “Rămânem alături de Ucraina şi reiterăm angajamentul european de a semna Acordul de asociere“, a explicat Van Rompuy. Vom semna capitolele politice ale Acordului foarte curând, înaintea alegerilor”, a spus liderul UE. Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat, anterior, că liderii europeni nu vor anunţa sancţiuni împotriva Rusiei, joi, la Bruxelles, unde se vor întâlni pentru a discuta pe tema Ucrainei.

“Sancţiunile nu vor veni decât dacă lucrurile nu se mişcă în direcţia bună”, a declarat Jean-Marc Ayrault pentru postul de radio RMC şi pentru BFMTV. Miercuri, la Paris, “au avut loc discuţii cu toată lumea şi Franţa este cea care le-a organizat. Au fost ruşi, dar au fost şi ucraineni. Pentru moment, ei încă nu şi-au vorbit dar la Bruxelles vor fi toţi şefii de stat şi de guvern care vor adopta o linie de conduită”. Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat mijloacelor de a ajuta Ucraina să răspundă “agresiunii” ruse în Crimeea.

Decis în regim de urgenţă, luni, acest summit de criză va începe la ora 11.30 (12.30 ora României) printr-o întâlnire cu noul premier ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Angela Merkel, François Hollande, David Cameron şi alţi 25 de lideri ai UE se vor reuni pentru a “dezbate situaţia din Ucraina şi reacţia UE”. “Ucrainenii cer să trăiască în democraţie. Preşedintele ucrainean care a fost ales a părăsit ţara. Există un Guvern provizoriu, vor fi alegeri la 25 mai pentru că trebuie alegeri cât mai repede posibil. Iar europenii şi Franţa în special au un obiectiv, acela de a păstra integritatea teritorială a Ucrainei şi suveranitatea sa”, a declarat Jean-Marc Ayrault.

“Trebuie să existe o suveranitate şi o integritate totală a acestei ţări care nu trebuie bucăţită. În acelaşi timp, Ucraina trebuie să aibă relaţii bune cu Rusia, deoarece Rusia nu este inamicul nostru, Rusia nu este adversarul nostru”, a continuat premierul. “Trebuie să avem o politică de schimb de opinii cu Rusia, dar vorbind sincer, pentru că nu este acceptabil de exemplu ca grupuri ruseşti să intervină în Crimeea. Crimeea face parte din Ucraina”, a conchis el.

Autorităţile de la Kiev mizează că oligarhii din regiunile rusofone vor menţine unitatea Ucrainei

Noile autorităţi ucrainene mizează că oligarhii din regiunile rusofone din estul ţării, numiţi în funcţii regionale, se vor opune manifestaţiilor separatiste, după ce controlul în Crimeea a fost pierdut de facto.

Serghei Taruta, de 58 de ani, şeful Uniunii Industriale din Donbas, cu o avere estimată de Forbes la 600 de milioane de dolari, a devenit recent guvernator al regiunii Doneţk, fieful preşedintelui demis Viktor Ianukovici, unde au avut loc tulburări după ce forţele ruse au intrat în Crimeea. Numirea sa a fost susţinută de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, care a fost principalul finanţator al Partidului Regiunilor al lui Viktor Ianukovici şi care este originar, ca şi fostul preşedinte, din regiunea Doneţk.

Ahmetov, foarte influent la Doneţk, a făcut apel pentru păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, considerând “inacceptabilă recurgerea la forţă din exterior”Igor Kolomoiski, 51 de ani, coproprietar al holdingului Privat, cu operaţiuni în sectorul bancar şi metalurgie, unul dintre liderii comunităţii evreieşti ucrainene şi cu o avere de 2,4 miliarde de dolari, a devenit guvernator al regiunii Dnipropetrovsk.

“Oligarhii au tot interesul să menţină suveranitatea Ucrainei. Sub Putin şi-ar pierde puterea şi afacerile”, a explicat analistul politic Taras Berezoveţ. Abia numiţi în funcţii, cei doi oligarhi au explicat că au acceptat posturile de guvernatori pentru a contra proiectul lui Putin de a alipi sudul şi estul Ucrainei la Rusia. “Separatismul nu va avea trecere la Dnipropetrovsk. Putin nu este normal, a devenit nebun cu misiunea sa de a reface imperiul rusesc. Riscă să provoace o catastrofă la nivel mondial”, a spus Kolomoiski.

Miliardarul a fost la rândul său calificat de preşedintele rus drept un “gunoi” şi un “ticălos”. Taruta a declarat că decizia Parlamentului rus de autorizare a folosirii forţei în Ucraina este oribilă şi a subliniat că slăbiciunea economiei Ucrainei face ţara vulnerabilă la o astfel de ameninţare. În urma demonstraţiilor pro-europene şi confruntată cu o gravă criză economică, puterea centrală de la Kiev nu dispune de pârghii eficace, în regiunile pro-ruse din estul şi sudul ţării, a spus politologul Volodimir Fesenko.

Elitele Partidului Regiunilor sunt demoralizate, ca şi reprezentanţii instituţiilor şi forţele de ordine. Se tem să acţioneze pentru că nu ştiu cine va fi la putere a doua zi, a subliniat analistul. Avantajul oligarhilor este să asigură locuri de muncă pentru sute de mii de oameni şi au legături cu elitele regionale şi forţele de ordine. În ochii ucrainenilor dezgustaţi de corupţie, oligarhii aflaţi la putere sunt mai puţin susceptibili să se folosească de funcţii pentru a se îmbogăţi.

“Deţin resurse administrative şi financiare colosale. Asumând o sarcină herculeană într-o perioadă dificilă, oligarhii au şansa să îşi spele imaginea, asociată mai mult sau mai puţin cu corupţia fostului regim”, potrivit publicaţiei online Ekonomitcina Pravda. În acest context, există riscul ca noile autorităţi să permită crearea unor baronate, în timp ce au promis manifestanţilor de pe Maidan resetarea sistemului Ianukovici şi adoptarea unui sistem democratic. Magnaţii vor să obţină garanţii de securitate în schimbul serviciilor lor. Nu cred că vor obţine avantaje pentru grupurile lor. În prezent, interesul comun este păstrarea unităţii ţării“, a subliniat Fesenko, care consideră că numirea oligarhilor este temporară.

Pentru Taras Berezoveţ, totul va depinde de viitorul preşedinte, care urmează să fie ales pe 25 mai. În opinia sa, oligarhii îşi vor conserva sau creşte influenţa dacă va fi ales fostul boxer Vitali Kliciko. Nu se va întâmpla însă acest lucru dacă va câştiga alegerile Petro Porocenko, el însuşi un magnat al ciocolatei, sau fostul premier Iulia Timoşenko.

Preşedintele Traian Băsescu a luat astăzi o poziţie tranşantă faţă de situaţia din Ucraina. Şeful statului a anunţat că merge la Consiliul European de la Bruxelles să susţină că Federaţia Rusă a făcut „o agresiune” încălcând tratatele cu Ucraina privind prezenţa trupelor ruse în Crimeea, iar dacă UE decide să negocieze direct cu Rusia, România „trebuie să facă parte din acest format de negociere”.

Ieşirea Federaţiei Ruse din tratatul legat de prezenţa trupelor sale în Crimeea este considerată de România „o agresiune”, a susţinut preşedintele Traian Băsescu în această dimineaţă înainte de a pleca la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema situaţiei din Ucraina. La Bruxelles, România va susţine că cele două state care trebuie să negocieze cu Federaţia Rusă pentru soluţionarea conflictului sunt SUA şi Marea Britanie, în baza înţelegerii de la Budapesta din 1994, privind respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În cazul în care această variantă nu este agreată şi se doreşte o negociere UE – Rusia, Băsescu consideră că „România trebuie să facă parte din aces format de negociere”.

„Primele două state cu obligaţii în a negocia cu Federaţia Rusă sunt SUA şi Marea Britanie, ca urmare a angajamentului din 1994”, a susţinut Băsescu incovând Memorandumul de la Budapesta. În opinia sa, cele două state „trebuie să constate nivelul la care Federaţia Rusă a depăşit înţelegerile bilaterale cu privire la prezenţa acestor trupe şi să găsească soliţiile. România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă prin încălcarea tratatelor este o agresiune la adresa Ucrainei, a spus Băsescu înainte de a decola spre Bruxelles, acolo unde, în jurul prânzului, statele membre UE vor discuta situaţia din Ucraina în prezenţa premierului Arseni Iaţeniuk.

De altfel, Băsescu a ţinut să menţioneze că „Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile sale sunt legitime”. ”Partenerul nostru este Guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei”, a adăugat preşedintele.

Ce trupe poate menţine Rusia în Crimeea şi în ce condiţii

Poziţia statelor UE trebuie să plece, în opinia lui Băsescu, de la analizarea acordurilor bilaterale pe care Ucraina le-a încheiat cu Rusia care reglementează prezenţa trupelor ruse în Crimeea. „În 1997 a fost Acordul de la Kiev care stabilea prezenţa numerică şi în unităţi de luptă a Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeei. Federaţia Rusă poate avea pe teritoriul Crimeeei circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la sevastopol, 100 de guri de tun şi 22 de avioane de luptă. Acordul a fost prelungit în 2010, până în anul 2047”, a arătat Băsescu.

Acordul de la Kiev, care „stabileşte foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeei”, a fost completat de două decrete emise de fostul preşedinte Victor Iuşcenko, nerecunoscute însă de Federaţia Rusă. „Aici este o problemă care trebuie negociată. Aceste decrete vizau un control extrem de clar al Ucrainei asupra mişcărilor efectivelor armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei”, a spus Băsescu.

Prin mişcările de trupe din ultimele zile, Rusia a ieşit din acord, consideră preşedintele României.

România – Crimeea, „un marş de 10 ore” al navelor ruseşti

Ca plan de acţiune, România se raliază la Bruxelles statelor care consideră că Ucraina are nevoie de sprijinul financiaar al FMI, al Băncii Mondiale şi al Comsiei Europene şi susţine că, „dacă doreşte”, noua Putere de la Kiev poate reveni asupraa deciziei lui Viktor Ianukovici de la Vilnius, semnând Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE.

În situaţia în care se decide ca UE să desemneze un grup de state care să negocieze pentru soluţionarea conflictului, Băsescu a aunţaat că va cere ca România să fie printre ele. „În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor între Ucraina şi Federaţia Rusă, România trebuie să facă parte din formatul de negociere, a spus preşedintele.

Argumentele sale sunt legate de vecinătatea cu Ucraina, de numărul mare de vorbitori de limbă română, care ar constitui a doua minoritate, după cea rusă, dar şi de dependenţa redusă de gazele ruseşti,„Avem este 400.000 de cetăţeni ucrainieni vorbitori de limbă română. Ne situează pe locul 2 în rândul minorităţilor. România este cel mai apropiat membru al UE de Crimeea. E la un marş de 10 ore maxim pentru una din navele ruse de la Sevastopol. România este aproape de un alt conflict îngheţat – Transnistria. România are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre UE”, şi-a justificat Băsescu solicitarea.

Un argument în plus, pus pe masă la plecare, a fost însă şi dependenţa mult mai redusă de gazele ruseşti faţă de cea a altor state, foarte puternice, din UE. „România nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaaţia Rusă şi le poate substitui din alte surse. Prin Ungaria putem primi gaze şi din Norvegia. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare”, a adăugat preşedintele.

Datele oficiale arată că România importă sub 20% din necesarul anual de gaz.

Traian Băsescu, la finalul Consiliului European: Se cere Rusiei retragerea IMEDIATĂ a trupelor în baze. România participă la misiunea OSCE în Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu, reprezentantul României la Consiliul European pe tema crizei din Ucraina, a spus la finalul reuniunii că România a fost primul stat care a condamnat “agresiunea” Rusiei în Crimeea. Potrivit şefului statului, Consiliul European cere Federaţiei Ruse să înceapă negocieri imediate cu Ucraina pentru a obţine rezultate înainte de următoarea întâlnire a şefilor de stat şi de Guvern din UE, care va avea loc peste două săptămâni

Preşedintele Traian Băsescu a prezentat principalele concluzii ale Consiliului European care a avut loc joi pe tema Ucrainei. La plecarea spre summit, în această dimineaţă, şeful statului a declarat că noile autorităţi ucrainene sunt legitime, în ciuda declaraţiilor lui Vladimir Putin şi că Rusia a încălcat tratatele internaţională, comiţând un act de „agresiune” în Crimeea.

gândul transmite în format LIVE TEXT principalele declaraţii ale lui Traian Băsescu la finalul Consiliului European:

– România a fost primul stat care a condamnat “agresiunea” Rusiei în Crimeea

– Se cere Rusiei retragerea imediată a trupelor în bazele permanente.

– Consiliul de azi condamnă ideea de azi a organizării unui referendum în Crimeea.

– UE consideră că are responsabilităţi pentru pacea şi securitatea Europei şi, ca atare, se implică într-un proces de negociere care să vizeze detensionarea situaţiei din Ucraina.

– Consiliul cheamă Federaţia Rusă să intre în dialog cu guvernul legitim al Ucrainei şi să înceapă imediat negocieri.

– Măsurile care intră în aplicare imediată sunt suspendarea negocierilor acordului pentru vize şi a negocierilor privind noul acord Federaţia Rusă-UE.

– Consiliul încurajează statele membre G8 să nu participe la pregătirile şi summitul G8 de la Soci.

– Consiliul European cere Federaţiei Ruse să înceapă negocieri imediate cu Ucraina pentru a obţine rezultate înainte de următorul Consiliul European, peste două săptămâni.În caz contrar, s-ar putea adopta următoarele măsuri: restricţii de călătorie pentru anumiţi demnitari, încălcarea activelor. De asemenea, este posibil anularea summitului UE-Fed. Rusă. În cazul în care Fed. Rusă va continua destabilizarea Ucrainei, se vor aplica sancţiuni de largă cuprindere: vor putea viza energie, comerţ, relaţii financiare şi exporturile de armament.

– În cel mai scurt timp, se va semna acordul de asociere, urmând ca în perioada următoare să se semneze şi acordul de liber-schimb.

– Se va accelera negocierea acordului privind acordarea de vize şi sprijin pentru interconectare cu ţări UE care pot furniza şi energie electrică şi gaz.

– Ca un semnal foarte puternic dat Fed. Ruse, concluziile reconfirmă angajamentul UE faţă de R. Moldova şi faţă de Georgia.

– Cred că a fost o sesiune a Consiliului European extrem de utilă şi care transmite un semnal foarte puternic Fed. Ruse.

– În timp ce eram în Consiliu, am aprobat participarea cu personal la misiunile OSCE în Ucraina (observatori)

-Crimeea este la 141 de mile marine de coasta României la Marea Neagră, ceea ce pentru o fregată înseamnă 10 oore de marş

– România nu este dependentă de gazul rusesc, cele 20 de procente din necesarul de gaz, le putem suplini oricând din altă parte

– În ceea ce priveşte Ucraina, ne vom implica coordonat cu partenerii europeni

– Ajutorul de 11 miliarde al Europei pentru Ucraina vine şi din contribuţia României. România este un contributor important al BERD

Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, afirma ca anuntatul referendum privind intrarea Crimeei in componenta Rusiei reprezinta o actiune “inadmisibila si ilegala” si o “amenintare directa la adresa integritatii teritoriale a Ucrainei”.

“Decizia de astazi (joi), 6 martie, a autoritatilor Republicii Autonome Crimeea de a solicita intrarea in componenta Federatiei Ruse si supunerea acestei optiuni unui referendum la nivel local, la 16 martie, fara acordul autoritatilor centrale de la Kiev, este inadmisibila si ilegala, reprezentand o amenintare directa la adresa integritatii teritoriale a Ucrainei”, afirma Corlatean, citat intr-un comunicat al Ministerului roman de Externe.Acesta precizeaza ca Republica Autonoma Crimeea “este parte integranta a teritoriului suveran al Ucrainei independente, in interiorul frontierelor Ucrainei, recunoscute pe plan international”.  “Conform normelor de drept international si cadrului constitutional si legal in vigoare al Ucrainei, orice demers cu privire la definirea statutului Republicii Autonome Crimeea trebuie sa se realizeze in consultare si cu acordul autoritatilor centrale de la Kiev”, potrivit sursei citate.

Parlamentul din Crimeea a adoptat o motiune ca regiunea sa se uneasca cu Rusia, anunta Ria Novosti. In plus, legislatorii regiunii autonome Crimeea au mai decis, joi, sa mute data referendumului privind statutul regiunii pe 16 martie, desi initial era stabilita pentru 25 mai si apoi 30 martie si au votat includerea unei intrebari prin care oamenii sa declare daca doresc sa intre in Federatia Rusa. Vicepremierul regiunii autonome Crimeea, Rustam Temirgaliev a anuntat joi ca parlamentarii regionali au schimbat data referendumului pentru 16 martie, un referendum care va contine doua intrebari.

Șeful Pentagonului va efectua o vizită în România, luna viitoare, când va fi primit de către Victor Ponta și Traian Băsescu. Chuck Hagel se va întâlni cu omologul său român, Mircea Dușa. Jurnalistul specializat în probleme militare Radu Tudor a precizat că de câte ori vor exista provocări de securitate la granița de est a alianței, care este și granița de est a României, Statele Unite sunt și vor fi alături de noi. 

Secretary of Defense - Charles Timothy "Chuck" HagelÎn luna aprilie, se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO. Pe agenda discuțiilor se află: situația din Ucraina, consultări cu privire la poziția Rusiei, evoluția cu privire la amplasarea scutului american antirachetă la Deveselu, utilizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu pentru retragerea trupelor americane din Afganistan, dar și valoarea strategică a României în contextul regional din ce în ce mai complicat.

“Este o vizită consistentă și pică foarte bine în contextul evoluțiilor imprevizibile din Ucraina. Aliații fac în mod normal lucrul acesta. De câte ori vor exista provocări de securitate la granița de est a alianței, care este și granița de est a României, Statele Unite sunt și vor fi alături de noi”, a spus jurnalistul militar Radu Tudor, la Antena 3. Distrugătorul USS Truxtun va ajunge peste două zile la Constanţa pentru a lua parte la exerciţii comune cu forţele române şi bulgare.

“România este unul dintre cei mai importanți membri ai alianței și unul dintre cei mai importanți parteneri NATO din Europa”, a precizat jurnalistul. El a adăugat: “Dacă la Marea Neagră, rușii sau altcineva vor să tulbure puțin apele, este mai mult decât firesc, este binevenit și este liniștitor pentru România că SUA planifică, în mod periodic, ca distrugătoare să vină din Marea Mediterană în Marea Neagră și să facă exerciții comune cu România și Bulgaria”.

  • Mediafax: 

Preşedintele Lituaniei: Rusia încearcă să recreeze frontierele celui de-al Doilea Război Mondial în Ucraina. Vor urma Republica Moldova şi alte ţări

Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a declarat joi că Rusia încearcă să “recreeze frontierele celui de-al Doilea Război Mondial” în Ucraina şi că “după Ucraina va urma (Republica) Moldova, iar după (Republica) Moldova alte ţări”.

Europa nu este “în continuare capabilă să înţeleagă ceea ce se întâmplă”, a apreciat ea.

“Este necesar să acţionăm imediat”, a îndemnat preşedinta acestei foste republici sovietice, la sosirea la summitul european extraordinar cu privire la criza din Ucraina

“Nu văd” să se decidă vreo “acţiune rapidă astăzi” (joi), şi-a exprimat regretul Grybauskaite. Denunţând o “agresiune brutală” a Rusiei împotriva Ucrainei, ea a subliniat că “după Ucraina va urma (Republica) Moldova, iar după (Republica) Moldova alte ţări”. Preşedinta lituaniană a subliniat că Rusia a efectuat recent manevre în largul coastelor Ploniei şi ţării sale.

“Este necesar să înţelegem că este grav. Dacă noi autorizăm acest lucru, va veni rândul altcuiva”, a spus ea. “Este vorba despre vecinii noştri, nu este vorba doar despre Ucraina, este vorba, de asemenea, despre regiunea baltică”, a adăugat şefa statului lituanian.

REPORTAJ AFP: Soldaţii ucraineni şi forţele ruse, protagonişti într-un “război ciudat” în Crimeea

Criza din Ucraina are evoluţii suprarealiste, afirmă AFP într-un reportaj realizat la baza militară ucraineană de la Eupatoria, din Crimeea, unde soldaţii ucraineni, forţele ruse şi manifestanţii proruşi au devenit protagoniştii unui “război ciudat”.

Baza A4519 de la Eupatoria se află în mijlocul caselor şi blocurilor din oraşul situat la 75 de kilometri de capitala Simferopol şi a fost cuprinsă de agitaţie în utimele zile, potrivit relatărilor de la faţa locului. Punctul culminant a ceea ce ar putea inspira o piesă de comedie a avut loc marţi, când tensiunile au luat amploare, după ce militanţii proruşi au luat cu asalt baza, nerăbdători să-i vadă plecaţi pe militarii ucraineni de la Eupatoria. Povestea privind “cucerirea” bazei militare ucrainene a început însă înainte de tensionarea situaţiei şi scoate la iveală partea neobişnuită a crizei din Crimeea, unde două armate se tatonează în tăcere, dar fără să acţioneze.

La 23 februarie, în timp ce protestatarii de la Kiev îl îndepărtau de la putere pe preşedintele Viktor Ianukovici, forţele ruse, prezente de cinci zile în oraşul Eupatoria, se îndreptau spre baza A4519. Ofiţerii ruşi şi ucraineni au început atunci să negocieze.

– Soldaţii ruşi, lăsaţi să intre în baza militară ucraineană de la Eupatoria

În urma discuţiilor, soldaţilor ruşi “li s-a permis” să intre în baza militară ucraineană, afirmă căpitanul Serghei Aniuşkin. De atunci, un grup de “30-40” de soldaţi ruşi, în ţinută de camuflaj, dar fără însemne militare distincte, se află în baza militară de la Eupatoria, dar au un comportament “paşnic”, adaugă ofiţerul ucrainean. Situaţia a devenit însă tensionată marţi, când militanţii proruşi au încercat fără succes să intre în baza militară ucraineană. “Aproximativ 400 de persoane au încercat să forţeze poarta de la intrarea în bază”, spune Iuri Jeribiţov, “reprezentant al Guvernului” prorus din Crimeea.

“Atacatorii au aruncat cu pietre, iar doi dintre ei aveau arme de foc”, mai spune Iuri Jebiţov, care susţine că a fost sunat şi chemat să vină în ajutor de comandantul ucrainean al bazei, colonelul Andrei Matveenko. Manifestanţii “ne-au cerut să le predăm armele”, spune acesta, în condiţiile în care ucraineni din baza militară nu sunt înarmaţi, “pentru a evita o eventuală baie de sânge”. “Patru ofiţeri purtând ecusoane ale armatei ruse au venit şi au cerut să administrăm baza în comun, de fapt, ca aceasta să treacă sub controlul ruşilor”, adaugă colonelul Matveenko, asigurând că nu a dat curs solicitării.

Cu toate acestea, scena este neobişnuită la baza din Eupatoria: soldaţii ruşi, purtând mitraliere, iar unul cu faţa acoperită, stau de pază în interiorul bazei, dar alături de militarii ucraineni neînarmaţi. Alţi membri ai forţelor ruse patrulează pe aleile din curtea bazei militare, unde, asigură colonelul Matveenko, toate armele, inclusiv rachetele antiaeriene, sunt în continuare depozitate, ucrainenii refuzând categoric să le predea “agresorilor”.

În paralel, la Fiolent, în apropiere de Sevastopol, unde se află Flota rusă a Mării Negre, soldaţii ruşi şi manifestanţii proruşi au pătruns într-o altă bază militară ucraineană, a anunţat purtătorul de cuvânt din Crimeea al Ministerului ucrainean al Apărării, Volodimir Bova. Înaintea acestor incidente, militarii ruşi se limitau să se apropie liniştiţi de numeroasele obiective militare ale armatei ucrainene din Crimeea.

Statele Unite trimit 12 avioane de tip F-15 în Polonia, pentru un exerciţiu militar

Statele Unite au decis trimiterea a 12 avioane de vânătoare de tip F-15 în Polonia, pentru un exerciţiu militar, anunţă presa poloneză, citată de BBC.

Ministerul polonez al Apărării a confirmat informaţia.

În urmă cu câteva ore, Statele Unite au suplimentat forţele militare în zona Mării Baltice trimiţând încă şase avioane de vânătoare de tip F-15, conform ministrului lituanian al Apărării, Juozas Olekas. “Am confirmarea că misiunea de supraveghere a spaţiului aerian baltic va fi consolidată prin aducerea a şase avioane de tip F-15 suplimentare”, a precizat Olekas. Avioanele au sosit în Lituania joi după-amiază. “Trimiterea avioanelor este o reacţie la agresiunea rusă în Ucraina şi la intensificarea activităţilor militare ruse în regiunea Kaliningrad”, a adăugat ministrul lituanian. Statele membre NATO asigură prin rotaţie monitorizarea spaţiului aerian baltic. “Reacţia NATO a fost promptă şi rapidă”, a declarat preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat, luni, exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia.

Distrugătorul USS Truxtun vine în portul Constanţa pentru exerciţii cu România şi Bulgaria

Nava USS Truxtun se va afla, în perioada 8-11 martie, în portul Constanţa pentru o vizită de rutină şi exerciţii comune cu România şi Bulgaria, informează Ambasada SUA la Bucureşti.

“În perioada 8-11 martie, nava USS Truxtun se va afla în portul Constanţa pentru o vizită de rutină şi exerciţii comune cu România şi Bulgaria”, se arată într-un mesaj care însoţeşte, pe pagina oficială de Facebook a ambasadei, o fotografie a navei.

Potrivit unui comunicat al ambasadei, este vorba despre o operaţiune “de rutină”.

În perioada în care se va afla la Constanţa, echipajul navei va avea o pregătire şi schimburi de informaţii cu partea română şi va participa la un exerciţiu cu navele româneşti şi bulgăreşti din Marea Neagră.

USS Truxtun (DDG-103) este un distrugător aparţinând forţelor navale americane, din clasa Arleigh Burke, lansată în 2007, denumită în cinstea eroului naval american Thomas Truxtun.

Distrugătorul este o navă militară rapidă armată cu artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor proprii care nu se pot apăra.

Federaţia Rusă a început astăzi cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din vestul ţării, la frontierele sale cu Europa, au informat agenţiile ruse de presă.

Pentru prima dată în istorie, Rusia a reunit într-un singur loc, poligonul Kapustin Iar (Astrahan), toate forţele sale terestre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest şi detaşamente ale Flotei Nordului, a informat agenţia ITAR-TASS, preluată de Agerpres.

Noile manevre vin la doar câteva zile după încheierea unor ample exerciții militare organizate în centrul și vestul țării, în paralel cu desfășurarea de trupe în Crimeea.  Manevrele au avut la bază secenariul unei amenințări la adresa securității naționale. „Este vorba de cele mai mari manevre de apărare antiaeriană din Districtul Militar de Vest”, a subliniat purtătorul de cuvânt al acestui grup de forţe, Oleg Kocetkov. La manevre participă aproximativ 3.500 de militari şi peste 1.000 de unităţi de armament din toate regiunile ruse integrate în Districtul Militar de Vest.

Moscova a lansat acum două zile o rachetă balistică intercontinentală de ultimă generaţie RS-12M Topol de la poligonul Kapustin Iar, unde au început astăzi manevrele de apărare antiaeriană, potrivit aceleiaşi surse.

Coincidenţă sau nu, în timp ce vecinii ucraineni sunt în conflict deschis cu Rusia, la Botoşani, autorităţile locale se pregătesc de război. Consiliul Judeţean a primit o adresă prin care i se cere să aloce un buget de război până la data de 15 martie. Solicitarea a venit din partea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, care precizeză că bugetul ar urma să fie aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Administraţia Finanţelor Publice confirmă că a trimis această solicitare, însă susţine că nu are legătură cu conflictul din Ucraina. „Situaţia am trimis-o la servicii speciale, la Prefectură, le-am cerut să confirme, să dea nişte date, nişte elemente pentru centralizare”, a declarat Mihai Alexa, trezorier-şef la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice.

Specialiştii din judeţ au redactat deja o schiţă de buget, conform solicitării primite. Astfel, 225 de mii de lei ar fi pentru tipărirea cartelelor pentru produsele raţionalizate. Pentru eventuala pregătire a teritoriului pentru apărare, ar urma să fie alocate 1,25 milioane de lei.

„Trebuie să fim pregătiţi, având în vedere că vecinii noştri au mici probleme, atunci noi, Botoşaniul, putem fi o gazdă rapidă a vecinilor noştri şi trebuie să avem şi noi posibilitatea să fim pregătiţi să apărăm şi cetăţenii pe care îi avem în judeţul Botoşani” a explicat Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani. Oficialii Consiliului Judeţean au precizat că astfel de bugete se fac la fiecare patru ani, indiferent de situaţia de pe scena politică internaţională.

*

*


Categorii

Al treilea razboi mondial, America, Basarabia, Dan Dungaciu, George Friedman/ Stratfor, Opinii, analize, Rusia, SUA versus Rusia, Traduceri, Transnistria, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

57 Commentarii la “George Friedman: CARE E MIZA RUSIEI IN UCRAINA?/ Analist rus: “DE CE VA FI RAZBOI?”/ Dan Dungaciu despre posibilitatea unui CONFLICT MILITAR in Ucraina/ ROMANIA: IN PRIMA LINIE A OFENSIVEI OCCIDENTALE IMPOTRIVA RUSIEI. Seful Pentagonului vine in România, distrugator SUA la Constanta, buget de razboi la Botosani

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. http://incomemagazine.ro/articole/crimeea-nu-este-sfarsitul-bataliei-pentru-ucraina-scenarii-rusesti

    Abordand subiectul Crimeea, cotidianul economic Vedomosti, nota, printre altele, ca decizia celor de la Simferopol a luat oarecum prin sursprindere Moscova, care se grabeste acum sa elaboreze o baza legislative care sa permita primirea acestui teritoriu strategic si care este acum republica autonoma a Ucrainei, in componenta Rusiei, fara acordul Kievului.

    […]

    In loc de concluzie, Vzgliad subliniaza ca scopul Rusiei nu este nici pe departe Crimeea. „Moscova nu vrea ca Ucraina sa fie transformat intr-un stat dusman si intr-o baza pentru trupe americane si NATO’.

    In articol se prezinta 3 scenarii rusesti. Le puteti lectura la linkul de mai sus, am inserat insa concluzia care arata clar ca Rusia (cu Putin la butoane sau fara) nu o sa accepte niciodata o Ucraina manevrata de americani sau de Occident.
    De altfel, UE arata destul de clar ca nu e dispusa sa joace jocul american in Ucraina.

    http://incomemagazine.ro/articole/turcia-va-emite-pretentii-teritoriale-asupra-crimeei-potrivit-unui-acord-ruso-turc

    In momentul in care Crimeea isi va declara independenta (pentru a se alipi la Rusia), Turcia are dreptul sa-si reinstaleze controlul asupra peninsulei. Acordul prin care Turcia a cedat Rusiei Crimeea, prevede ca în cazul în care provincia isi declara independența sau este transferata unei terțe tari, Turcia are dreptul sa ceara retrocedarea teritoriului.

    De parca lucrurile nu erau destul de incurcate si asa…

  2. Pai nu e deja transferata unei terte parti( ucrainei) ? De la declararea independentei Ucrainei pana acum cred ca ar fi avut timp berechet sa o ceara inapoi. Daca se intoarce Crimeea la Rusia ar fi o reintrare in conditiile tratatului. Cred ca mai au timp pana in 16 martie sa o revendice si ei :).

  3. Până la urmă, se pare că articolul şi harta Europei, publicate în “Los Angeles Times” pe 25 august 1992, nu sunt doar o simplă teorie a conspiraţiei:

    http://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2010/12/maptata001.jpg
    http://articles.latimes.com/1992-08-25/news/wr-6109_1_21st-century/2

  4. Tari ortodoxe sau cu populatie ortodoxa importanta care au suferit sau sufera pt ”democratie”:

    – ROMANIA-revolutia ’89, distress economic si pusa sa adopte ”valorile” europei
    – Grecia- inrobire economica, Biserica fiind tinta favorita
    – Serbia- farimitata dupa razboiul de dezmembrare a Yugoslaviei
    – Siria- razboi civil, crestinii rapiti sau omorati
    – Georgia- un pic de talpa rusa
    – Egipt ( copti dar tot sunt vanati ca sunt crestini)- revolutie dirijata din SUA
    – Ucraina si Rusia- se pot considera premisele unui razboi fratricid
    – ramane Bulgaria care oricum face sluj in genunchi in fata vesticilor
    – daca consideram si Turcia, fundamentalismul musulman se intensifica

    Restul e decor , rezultatele sunt clare!

  5. https://www.facebook.com/valentin.mandrasescu/posts/258421410997954?stream_ref=1

    Valentin Mandrasescu
    1 oră ·

    Ne pregatim pentru razboi. Daca nu se intampla o minune, in perioada 11-15 martie, “brava armata ucraineana” ajutata de instructori americani si “civilii” de la Blackwater, va ataca Crimeea. Consecintele sunt lesne de imaginat.
    Ucraina a ramas fara stat major, generalii si-au dat demisia pentru a nu participa la macel, dar pentru politicieni nu conteaza. Au adus fanatici.

    Americanii vor sange, vor mult sange si posibilitatea de a zbiera din rasputeri despre “sangerosul tiran Putin”. Evident, dupa vesriunea CNN focul va fi deschis de rusi, evident observatorii OSCE (la fel cum au facut in Osetia din care s-au carat cu 6 ore inainte de asaltul lui Saakashvili) vor sustine versiunea americana (din cauza asta nici nu le dau voie sa intre in Crimeea).

    Daca nu face nimic, “noul guvern” va fi strangulat economic in cateva luni si va trebui sa duca un razboi impotriva propriului popor, iar scenariul din Crimeea va putea fi reprodus facil in alte regiuni. Daca intra in razboi acum, vor avea scuza perfecta – “suntem saraci pentru ca am pierdut razboiul cu Moscova! Trebuie sacrificii pentru a recupera teritoriile pierdute. Trebuie ordine si disciplina!”

    Din Vestul ultra-nationalist al Ucrainei spre Crimeea se deplaseaza unitatile militare inca functionale si fidele “noului guvern”. A inceput numaratoarea inversa. Sper sa ma insel.

    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=AeESBK1xDXQ

    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=eENtdRX2nYo

    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=wf7LoBSClT8

  6. Pingback: Editorialistul de la “Vocea Rusiei” (editia in limba romana) pretinde ca RAZBOIUL va izbucni in perioada 11-15 martie/ Mercenari BLACKWATER in Ucraina? [VIDEO]/ DEBKA: Kerry l-a avertizat pe Lavrov ca ANEXAREA Crimeei va INCHIDE caile diplomat
  7. Pingback: ALERTA MAE: romanii sfatuiti sa paraseasca urgent CRIMEEA/ Autoritatile din peninsula si-au declarat INDEPENDENTA. Moscova invoca precedentul KOSOVO/ Rusia si SUA in BLOCAJ DIPLOMATIC/ Ianukovici pretinde inca presedentia - Recomandari
  8. Pingback: Dinu C. Giurescu despre slugarnicia politicii externe romanesti: “DACA MERGEM TOT ASA, NU VA MAI EXISTA STAT ROMÂN CU AUTORITATE”/ Dan Dungaciu despre UNGARIA – AGENTUL DESTABILIZATOR REGIONAL SI RELATIA SPECIALA CU RUSIA [video] - Reco
  9. Pingback: UPDATE – Putin a proclamat oficial ANEXAREA CRIMEEI la Rusia. DISCURSUL-REPLICA fata de Occident al presedintelui rus/ Transnistria cere Moscovei ALIPIREA/ Dan Dungaciu: NISTRU – NOUA LINIE DE RAZBOI [video] - Recomandari
  10. Pingback: George Friedman (Stratfor) despre OPTIUNILE RUSIEI fata de noul front occidental din UCRAINA/ Premierul ucrainean Iatenuk: CONFLICTUL CU RUSIA A TRECUT LA “FAZA MILITARA”/ “Oferta” lui Jirinovski: Basarabia si Bucovina la schimb cu
  11. Pingback: SIRIA EUROPEI: UCRAINA se indreapta spre RAZBOIUL CIVIL/ Va trece RUSIA la OFENSIVA dupa PASTI?/ DE CE NU SE DISCUTA IN ROMANIA DESPRE PRIMEJDIA RAZBOIULUI? - Recomandari
  12. Pingback: George Friedman, “analistul CIA”, ne “linisteste” din nou: “NU VA EXISTA O INTERVENTIE NATO SAU SUA IN CAZ DE INVAZIE RUSEASCA”. Strategia SUA pentru Europa Centrala si de Rasarit si cum putem retrai o DRAMA ISTORICA -
  13. si toate astea pentru ca unii sa se imbogateasca, pentru ca de pe urma razboaielor nu profita populatiile ci marii bancheri ai lumii care fac scenarii de razboi. Ce castiga rusul de rand de pe urma acestui razboi?

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare