Articole din categoria: Razboiul impotriva Romaniei

Istoricul Keith Hitchins a afirmat soluţia germană a dus la escaladarea tensiunilor dintre cele Ungaria şi România, nerezolvând problema de fond. Practic, singura mulţumită era Germania, care reuşea să menţină ambele state în sfera sa de influenţă, conştiente că nu-şi pot permite să piardă susţinerea celui de-al treilea Reich, mai ales în faţa puterii crescânde a URSS.

Armata maghiară a pătruns în Ardeal la 5 septembrie 1940. La doar trei zile, s-au dezlănţuit represiunile împotriva populaţiei civile româneşti la Nuşfalău. Au urmat masacrele de la Treznea, Ip, Cerişa, Marca, Breţcu, Mureşenii de Câmpie. Conform statisticilor, în doar câteva luni, până la 1 ianuarie 1941, din Ardealul de Nord au fost nevoiţi să plece peste 100.000 de români, ajungându-se la peste 200.000 la finalul lui 1943.

„Ni s-a spus, am citit, printre altele, un membru al CSM opina ca magistratii cinstiti nu au de ce sa se teama. Magistratii cinstiti au de ce sa se teama si fiecare cetatean cinstit are de ce sa se teama. Garantia corectitudinii actului de judecata nu ne-o da supravegherea judecatorilor de catre SRI. Daca acceptam acest lucru, ca o Justitie corecta este o Justitie facuta sub supravegherea SRI sau a altor servicii, putem renunta din start la ideea de independenta a sistemului judiciar si ne focusam pe acest palier. Insa cele doua nu merg impreuna”.

Dar foarte mulţi intelectuali tac, iar tăcerea lor este – cum se spune – asurzitoare. Eu nu mi-am schimbat părerea. O lege care pedepseşte anumite opinii – opinii, nu fapte – cu închisoarea este în esenţa ei stalinistă şi nu poate fi acceptată de o societate democratică.

În mod paradoxal, tot acest patos demascator pare o versiune mai user friendly a proceselor comuniste, cînd orice pitic social înfiera cu mînie proletară duşmanul de clasă, dovedindu-şi prin aceasta propria superioritate. Doar că, acum, „duşmanul de clasă“ a devenit chiar poporul – adică noi. Oare ce ne-o fi apucat?

Pentru a participa la consultare, vă rugăm să ne trimiteți, la adresa de email contact@coalitiapentrufamilie.ro, răspunsuri concise la următoarele întrebări:
Care sunt principalele atacuri la adresa familiei în societatea contemporană și ce măsuri de protecție propuneți?
Cum poate fi încurajată constituirea familiilor? Ce măsuri de susținere a familiilor deja existente considerați a fi oportune?
Credeți că înscrierea actualei definiții a familiei din Codul Civil* în Constituție ar contribui la întărirea instituției familiei?
Ce măsuri considerați esențial a fi luate pentru protecția, educarea și dezvoltarea copiilor?

Noul Cod Fiscal seamănă cu bolovanul de sare, cu un subiect de campanie electorală, cu o comandă externă îndeplinită fără crâcneală, cu o indicaţie de la Bruxelles venită în stil moscovit. Nu mai lipseşte decât noua definiţie a patriotismului! Adică: „A fi patriot român înseamnă să lupţi împotriva noului Cod Fiscal şi a scăderii taxelor, cel mai periculos inamic al României!”

Astazi, cei care se joaca cu destinele acestei tari pitoresti vor fi condamnati la damnatio memoriae… Daca ar asculta de neveste! Daca ar asculta de sotiile care sunt credincioase!

Ar fi potrivit, de aceea, să înțelegem de ce profesorii și medicii sunt tratați ca un fel de paraziți, ca niște viermi care enervează periodic cu pretențiile lor deșănțate, în timp ce tot ceea ce înseamnă aparat de forță, polițiști, securiști, procurori și judecători, sunt tratați regește, prevenitor și cu toată atenția, plătiți și răsplătiți. Conducătorii României și ai lor nu au nevoie de medici și de profesori, se duc în străinătate când au nevoie, ci de milițieni, securiști, procurori și judecători, pentru că fără aștia nu ne-ar putea călări.

Crin Antonescu in 1992: “Putem reduce, oare, o personalitate de talia părintelui Calciu la acest fapt? Şi putem admite desfiinţarea, anularea, condamnarea din principiu şi totală, a oricărui om care a avut, într-un fel sau altul, tangenţe cu mişcarea şi cu spiritul legionar? În nici un caz, cel puţin atîta vreme cît am căzut cu toţii de acord că nu e o vină în sine aceea de a fi fost membru al P.C.R. – şi asta după 45 ani de nelegiuiri. În nici un caz, atîta vreme cît în capul statului îmi şade un comunist din tată-n fiu şi fără altă ocupaţie toată toată viaţa, cît în fruntea Senatului îmi şade un fruntaş comunist dresat în U.R.S.S. şi cît în fruntea Adunării Deputaţilor îmi şade un politruc care, cînd n-a mişunat pe la C.C. al U.T.C. a făcut pe profesorul de «socialism ştiinţific».”

Legea este un abuz măcar pentru faptul că pedepseşte la uitare şi re-incriminează oameni care NU au aparţinut mişcării legionare, dar care au fost încălţaţi în anchetă, de către anchetatorii-torţionari ai fostului regim, cu apartenenţa legionară – aşa cum este cazul multor foşti deţinuţi politic.

Caz unic în Europa, legea stipulează chiar un organism – nespecificat – care să monitorizeze (citeşte cenzureze) Internetul în vederea identificării celor care îndrăznesc să posteze păreri care nu convin cuiva. Mai rău – nu este prevăzut niciun organism care să decidă dacă textele publicate sunt propagandă sau fapte reale, cercetare istorică – deşi aud, stupefiat, la emisiunea B1 că de acest lucru s-ar ocupa Institutul „Ellie Wiesel”, parte direct implicată, care printr-o astfel de poziţie ajunge un soi de para-justiţie.

Ca să rezum: legea stabileşte reincriminarea en-masse a unor nevinovaţi laolaltă cu vinovaţi de crime de război – condamnaţi pe drept sau pe nedrept de către Tribunale ale Poporului, instaurate de stalinişti, pe baza unor decizii ale unui regim criminal, pe care le re-validăm – şi pe care îl re-validăm, deşi fusese implementat cu ajutorul tancurilor unui alt regim criminal (U.R.S.S.) care reuşise să înşele o lume întreagă devenind din agresor (în 1940) agresat şi „aliat”. Totul se face cu cenzurarea Internetului despre care respectivii aliaţi se laudă că vor să-l ţină liber, la presiunea unor instituţii private, care devin arbitrii şi emit judecăţi. Totul din considerente morale faţă de memoria unor victime.

Dan Puric s-a referit şi la proiectul de lege care priveşte catalogarea unor mari scriitori şi duhovnici ai României drept legionari. “Dacă ajungi la mormântul părintelui Justin Pârvu ajungi să fii considerat legionar… Au ajuns să vorbească urât despre Mircea Vulcănescu… Păi Vulcănescu a făcut ani grei de puşcărie şi a murit în închispoare spunând: SĂ NU NE RĂZBUNAŢI. Cum poate fi Vulcănescu criminal?“

Marius Oprea, istoric: “Aduce gravă atingere unor drepturi şi libertăţi constituţionale fundamentale. De pildă, prin articolul 2 se spune că «prin organizaţie, să spunem, care simpatizează cu mişcarea legionară sau duce apologia legionarismului se înţelege chiar un grup de 3 sau mai multe persoane. Cred că, în momentul de faţă, în România, pericolul legionar nu poate fi considerat unul atât de important încât să ducă la asemenea restrângeri ale drepturilor constituţionale. Paragrafe întregi din lege îmi aduc aminte de rechizitoriile procurorilor stalinişti”.

Tragedia României este că o elită sfidătoare la cârma deciziilor economice ale ţării, care priveşte sărăcia românului de rând ca pe un şoricel pe masa de disecţie unui concern farmaceutic, sacrifică un neam în numele ştiinţei pentru binele capitalului global. Cruzimea omului de ştiinţă Isărescu, latent fascistoidă prin convingerile determinismului economic, nemilos şi necruţător, ar trebui limitată la un nivel de laborator economic inofensiv, la vreo catedră rătăcită, dar în nici un caz lăsată la conducerea ţării.

“Nu s-a schimbat nimic. Cei care erau la butoane sunt încă acolo. Eu nu văd nici o schimbare. (…) Poate că ni se pregăteşte aşa, o nouă revoluţie. De fapt, adevărata revoluţie. Că cea din decembrie nu a fost revoluţie, o spun din nou, deşi or să mă urmărească cu bastoanele”, a spus academicianul, arătând că, după 89, aparatul statului a rămas acelaşi, doar cei doi lideri ai săi au fost lichidaţi.

Prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare, nu mă îndoiesc că se aşează temelia unei Instituţii nemaivăzute în ţara noastră din anii stalinismului, o poliţie a gîndurilor, a convingerilor, a opiniilor. Se revine, ca în anchetele securităţii la prezumţia de vinovăţie, iar vinovaţii, chiar dacă şi-au ispăşit pedeapsa, continuă să plătească şi după moarte. De acum încolo există pericolul rescrierii istoriei noastre recente, după partitura Securităţii, care a aruncat de-a lungul existenţei ei cu eticheta “legionar” în stînga şi-n dreapta. Devenită peste noapte infamantă şi chiar potenţială miză într-o incriminare penală şi socotită brusc, printr-un stufos dispozitiv de restrîngeri ale unor drepturi constituţionale, drept un serios atentat la siguranţa naţională, acuzaţia de legionarism tinde să se transforme într-un factor inhibitor inclusiv al diferitelor manifestări ale tradiţiei noastre naţionale. Ca să nu mai vorbim de comemorarea rezistenţei anticomuniste şi a eroilor ei, multora nemaiputîndu-li-se rosti numele şi omagia jertfa.

Acum e vorba de un organism supraguvernamental, neconstituțional, oribil, presupun că-i impus din afară, din moment ce tac toți. Vă imaginați o comisie inviolabilă, pe Isărescu dând ordine financiare oricărui Guvern fără nici o răspundere! Ce stat democratic e ăsta? Cine e Isărescu, gurul economiei românești? Dacă ar fi, s-ar vedea. Nu mai există chiar nimeni care să se opună? Parlament, Servicii, Curte constituțională, alo, unde sunteți, ce faceți?

Cum este posibil ca un ministru al guvernului Antonescu, ce are atributii decizionale si raspundere superioara subordonatilor sai, sa fie reabilitat, iar un subsecretar de stat sa ramana condamnat? Ambii fiind condamnati pentru acelasi lucru, anume declararea de razboi URSS-ului, conform sentintei?

Din punctul lor de vedere, românii sunt un popor de infractori, punct. Iar ei sunt gardienii care păzesc poporul român. Pentru mine, ca istoric, este o întoarcere totală și clară la epoca stalinistă. Domnul de la “Elie Wiesel” făcea apel la sentințele date în timpul ocupației staliniste a României.

Acum se bate cu degetul pe umăr, iar cei mai îndrăzneţi, „cunoscătorii“ „ştiu“ că voturile se numără în altă parte, că membrii unui obscur sinod diplomatic dau firmanele, iar haraciul este, de mai bine de un sfert de veac, ţara. Această ţară foarte bogată odinioară, care a rămas fără industrie, fără agricultură, fără bogăţiile subsolului şi fără forţa de muncă. Un mall cât hotarele ei, dar cu mulţi săraci, mai ales cu duhul, şi cu cele mai performante lichele care se mândresc cu statutul lor de supuşi umili şi credincioşi celor mai puternici decât ei şi al căror dispreţ nu-i supără, dimpotrivă.

Fiind răspunsul la o solicitare a SUA, acest act legislativ a fost inclus în sfera securității, prin urmare ea reprezintă o „lege Big Brother a istoriei” căreia i se oferă și mijloace de aplicare din același registru: nu doar prin intermediul Parchetului, ci chiar al seviciilor secrete.

BNR a primit instrucțiuni în plic la puțin timp după mesajul destinat președintelui Johannis așa că ambele instituții au sărit ca arse împotriva Codului Fiscal votat cu puțin timp în urmă cu o largă majoritate de Parlament. Asta pentru că nu dă bine la electoratul european ca o țară din est, balcanică, să vină cu măsuri de relaxare fiscală după convulsiile pe care le traversează Grecia? Nu dorește Germania nicio evadare din fortăreața austerității și are în România executanți docili?

Romanii reprezinta o sursa importanta de victime ale traficului de persoane pentru munca fortata si exploatare sexuala catre Europa de Vest (in special Marea Britanie, Italia, Spania si Franta) si Europa Centrala si de Sud (in special Republica Ceha, Ungaria si Grecia). Barbatii, femeile si copiii romani sunt traficati in scopuri de munca fortata in agricultura, constructii, servicii domestice, hoteluri si manufactura, precum si cersetorie fortata si furt in Romania si alte tari europene. Femeile si copiii romani sunt victime ale traficului sexual in Romania si in alte tari europene.

Deci procesele vor fi asistate de Institutul Elie Wiesel. Insa ce calificare le da dreptul celor de la institut sa ofere aceasta asistenta? Si aceasta e cea mai mica problema – cea elementara fiind de ordin juridic. Pe ce baze legislative va exista aceasta asistenta? Am vazut, deja, ce aberatii enorme a produs Institutul Elie Wiesel: retragerea cetateniei de onoare a lui Valeriu Gafencu, actiune oricum anulata prin decizia unui tribunal! (apropo de asistenta…) si lapidarea memoriei publice a lui Mircea Vulcanescu. Un CV numai bun pentru a avea garantia unei asistente competente si lipsite de partinire, nu?!

În Europa de Est, din urmă cu peste un deceniu, funcţionează două bantustane, a căror denumire a fost schimbată în Nulandustane: Nulandustanul de Est, adică Ucraina, şi Nulandustanul de Vest, adică România. Ele sunt locuite în mare parte de membrii unor triburi etnice (ucrainenii în Nulandustanul de Est, şi românii în Nulandustanul de Vest).

Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

[…] – Am văzut că îi îmbrăcaţi în costume populare, că îi îndemnaţi să le îmbrace, să poarte portul popular. Ce vreţi să faceţi cu treaba asta? – În niciun caz nu vrem să creăm o mişcare exterioară, ci, mai …

Cine se laudă astăzi cel mai tare, țări bogate uită cum au devenit bogate. Uită ca au devenit bogate având colonii, jefunind niște continente – America de Sud a fost pur și simplu prădata de Spania. Sunt ca și bogătașii noștri, dar nimeni nu-i întreabă cum au devenit bogați.

Taierea impozitelor daca se va face acum, va propulsa economia: vom avea in sfarsit crestere reala care se va simti in buzunarele romanilor. Din pacate insa, intaiul mogul al austeritatii, primul presedinte tehnocrat care executa fara sa clipeasca programul celui de-al 4-lea Reich in tarile vasale Germaniei pune piedici.

Cercurile puterii nu au nicio legătură cu votul cetăţenilor. România este condusă de oameni care nu au fost votaţi niciodată. Pentru că nu au candidat niciodată. Există cercuri de putere mult deasupra oamenilor pe care îi votaţi. Acesta este adevărul.

“Nu ne legăm, nu ne promovăm unii pe alţii. N-avem curaj să ne iubim mai mult, parcă suntem geloşi unii pe alţii, să nu ne bucurăm de valorile noastre”.

…si despre NECANONIZAREA SFINTILOR INCHISORILOR, ATACAREA BISERICII, nevalorificarea modelelor de eroi români, fenomenul emigratiei masive si DISCREDITAREA ORICAREI VALORI ROMÂNESTI

Un comerciant din Piaţa Gorjului, Ion Garalin, a declarat că acest fapt a înrăutăţit situaţia. “Într-adevăr, cel mai rău lucru este că au ales să deschidă magazine foarte aproape de pieţele locale cum este aceasta. Suntem mâncaţi de vii…Nu mai putem continua astfel”, a spus Garalin, în vârstă de 67 de ani, aflat în faţa unui raft cu legume proaspete.

Fără a folosi cuvinte prea mari, devine din ce în ce mai limpede alunecarea societății românești spre autoritarism și militarism și periclitarea până la dispariție a democrației, oricum nu foarte puternică. Semnele sunt clare și acestea există de ceva vreme, doar că fie au fost ignorate în mod deliberat, fie au fost descrise drept invenții ale dușmanilor statului plătiți de ruși – aceasta însăși fiind în sine o construcție de tip autoritar ce împarte lumea în prieteni și dușmani, aliați și inamici, cu scopul marginalizării sau eliminării celor din urmă.

Noua poziţie de şef (din nou) la SIE i-ar permite cu siguranţă lui Mihai Răzvan Ungureanu să tragă toate sforile necesare pentru a închide diferendul cu Ungaria într-o manieră favorabilă investitorilor de la Curţile Gojdu din Budapesta. (…) potrivit şefului Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache, Mihai Răzvan Ungureanu “este prototipul demnitarului creat în eprubetă” (“Premierul din epubetă”, Dan Mihalache, 7 februarie 2012). În eprubeta cui?, aceasta este întrebarea.

Oare nu vedem ce se întâmplă în jurul nostru, nu înţelegem că vom ajunge să cheltuim puţinii bani pe care-i mai avem în buget pentru a cumpăra câteva avioane, în perspectiva reintroducerii serviciului militar obligatoriu, pentru ca industria de armament din ţările occidentale să-şi poată continua activitatea şi zonele de influenţă să fie reîmpărţite? Oare nu înţelegem că România a căpătat un alt statut după încheierea Primului Război Rece şi că noi participăm acum la aplicarea Doctrinei Truman, după ce, ani de zile, am suportat-o?

Dacă unii nădăjduiesc că aliații noștri, constant preocupați de apărarea, exportarea și securizarea democrației, strâmbă din nas în fața unui produs politic ce sintetizează armonios corupția, securistica și impulsurile militărești (să nu zicem dictatoriale), le reamintesc că aceștia au realizat de multă vreme că atunci când ai de-a face cu țări din lumea a III-a, subdezvoltate, ești nevoit uneori (a se citi: e mai eficient uneori) să lucrezi cu cadre militare (fie ele făcute la umbra tunurilor financiare) pentru a menține un climat oportun investițiilor și pentru a evita eventualele derapaje autonomiste sau vreo criză de autocefalită, mai ales când faci eforturi serioase să amplifici un conflict din zonă.