TENSIUNEA INTRE RUSIA SI TURCIA ESCALADEAZA. Putin a refuzat sa se intalneasca cu Erdogan. Presedintele Turciei: “RUSIA SA NU SE JOACE CU FOCUL”/ Al treilea om in stat din Rusia, aflat in vizita in Romania: “RUSIA ARE DREPTUL SI LA RASPUNS MILITAR” (Video)/ Scuza penibila a SUA pentru ocolirea conductelor controlate de ISIS

27-11-2015 16 minute Sublinieri

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat într-un interviu pentru France 24 că a încercat să discute cu președintele rusiei, Vladimir, Putin, despre doborârea avionului de vânătoare rus, marți, la granița cu Siria, dar că acesta nu i-a răspuns la telefon.

“După eveniment, l-am sunat pe domnul Putin, dar, până acum, domnul Putin nu a răspuns”, a declarat Erdogan.

“Poate că incidentul cu avionul care a încălcat spaţiul aerian ar fi putut fi evitat dacă am fi ştiut identitatea acelui avion”, a subliniat Erdogan.

Un avion de vânătoare rus a fost doborât , marți, 24 noiembrie, la granița sintre Siria și Rusia. Autoritățile de la Ankara susțin că aeronava a intrat în spațiul aerian turc. Liderii de la Kremlin neagă, iar Vladimir Putin avertizează că incidentul va avea “consecințe grave”.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia va fi ”obligată să ia măsuri imediate”, în cazul unei posibile utilizări a bateriilor antiaeriene S-400 Triumf de către Rusia, în spațiul aerian sirian, împotriva avioanelor militare turce, informează Agerpres.

Dacă un avion militar turc va fi doborât în spațiul aerian al Siriei de bateriile S-400 Triumf, a căror desfășurare a fost anunțată joi de către Rusia în perimetrul bazei sale de Hmeimim (Latakia, nord-vest Siriei), Turcia va considera aceasta drept un act de agresiune, a spus Erdogan, într-un interviu acordat miercuri postului de televiziune american CNN, lansând un avertisment clar la adresa Moscovei.

Astfel, președintele Turciei a avertizat că într-un astfel de caz țara sa își rezervă dreptul să reacționeze și a subliniat că nu dorește ”o escaladare în regiune”, acuzând pe cei care se poziționează de partea regimului sirian că ar contribui la creșterea tensiunilor.

Mai mult, Erdogan a spus că Ankara nu va prezenta scuze Rusiei pentru avionul Su-24 doborât de aviația turcă marți, întrucât forțele armate și-au făcut datoria.

‘Cred că dacă cineva ar trebui să-și ceară scuze, nu noi suntem aceia. Să-și ceară scuze cei care ne-au încălcat spațiul aerian. Piloții noștri și forțele noastre armate și-au făcut pur și simplu datoria’, a afirmat președintele turc.

Într-un interviu pentru France 24, liderul de la Ankara a spus joi că a încercat să-l sune pe Vladimir Putin imediat după incident, dar că acesta nu a răspuns.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dezmințit la scurt timp declarația lui Erdogan, negând că liderul Turciei ar fi făcut vreo tentativă să-l contacteze pe președintele rus, potrivit BBC în limba rusă.

În interviul pentru France 24, Erdogan a mai spus că forțele aeriene turce ar fi reacționat altfel dacă ar fi știut că au de a face cu un avion rus, dar că în momentul incidentului acestea nu au știut cărei țări îi aparține Su-24.

‘Este absurd, acestea sunt pretexte’, a declarat, în replică, președintele rus Vladimir Putin, joi seara în conferința de presă comună susținută la Moscova cu omologul său francez Francois Hollande. Pe avioane “se văd clar însemnele țării și acestea sunt vizibile”, a spus Putin, care anterior afirmase că Moscova așteaptă scuze de la Turcia, pedepsirea vinovaților de incident și oferirea de compensații pentru prejudiciul creat.

Tensiunile au continuat să se adâncească joi între Rusia și Turcia, după incidentul de marți, când un bombardier rus Su-24 a fost doborât de aviația turcă pe motiv că a încălcat spațiul aerian al Turciei. Moscova susține contrariul și afirmă că aparatul său nu a părăsit spațiul aerian al Siriei, unde era angajat în campania de lovituri aeriene împotriva pozițiilor grupărilor islamiste.

Turcia face parte din coaliția internațională condusă de SUA care efectuează de peste un an bombardamente împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Siria și Irak.

Președintele turc Recep Erdogan l-a avertizat pe liderul rus Vladimir Putin „să nu se joace cu focul” după doborârea avionului. Într-un discurs televizat, Erdogan a spus că vrea să se întâlnească cu Putin „față-n față”, la reuniunea ONU pe probleme climatice de la Paris, pentru a rezolva disputa. 

Vladimir Putin a refuzat, însă, pentru că Turcia nu este pregătită să-și ceară scuze pentru incidentul armat, a declarat un consilier al acestuia, citat de BBC News.

Rusia a decis să suspende aranjamentul privind eliminarea vizelor pentru Turcia, a spus ministrul rus de Externe. Tucia susține că avionul era în spațiul său aerian, când a fost luat în vizor, dar Rusia insistă că era în Siria.

„Aș vrea să mă întâlnesc cu Putin față-n față, la Paris”, a spus Erdogan. „Aș vrea să aduc discuția într-un punct rezonabil. Suntem îngrijorați de faptul că problema a escaladat”, a explicat el și a adăugat că Turcia nu vrea să-și distruga relația cu Rusia.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că incidentul ar putea submina grav interesele Turciei.

„Credem că liderii turci au trecut linia a ceea ce este acceptabil”, a explicat el, la începutul unor discuții cu omologul sirian, Walid Muallem, în Moscova. El a anunțat că Rusia anulează regimul de călătorie fără viză pentru Turcia, de la 1 ianuarie 2016.

Pe de altă parte, premierul turc Ahmet Davutoglu, fost ministru de Externe, caracterizat adeseori „fața prietenească” a guvernului său, a încercat să adopte un ton conciliant, azi, într-un articol în Times.

El a declarat că doborârea avionului de către Turcia „nu a fost și nu este un act împotriva unei anumite țări”.

„În timp ce măsurile pe care le luăm pentru a ne apăra teritoriul rămân la locul lor, Turcia va lucra cu Rusia și aliații noștri pentru a calma tensiunile”, a scris Davutoglu.

Dacă Turcia și Rusia sunt dușmani, continuă eseul respectiv, câștigătoare este gruparea teroristă ISIS (Daesh).

„Este timpul să acționăm ferm împotriva Daesh”, susține Davutoglu. „Acțiunile comune, care se bazează pe punctele tari ale SUA, UE, Rusiei, Turciei și ale altora, pot și vor întoarce situația”, a continuat premierul.

Decizie de ultima oră luată la Ankara. Turcia se retrage din coaliţia anti-ISIS şi suspendă raidurile din Siria, anunţă Realitatea Tv. Pe de altă parte, Vladimir Putin a anunţat că Rusia va coopera în continuare cu SUA în lupta împotriva Statului Islamic, însă această cooperare este în pericol în cazul în care turcii vor mai doborî vreun avion rusesc. Reamintim că armata turcă a doborât, pe 24 noiembrie, un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea “consecinţe grave”.

La rândul său, Rusia a anunţat că va retrage vizele ce garantează libera călătorie a turcilor în Rusia.

Moscova și Ankara traversează o gravă criză după ce Turcia a doborât marți un bombardier rusesc deasupra frontierei siriene, afirmând că avionul se afla în spațiul ei aerian. Printre altele, Vladimir Putin a acuzat din nou Ankara că ajută SI să vândă produse petroliere, vorbind despre lungi coloane de camioane “care merg în Turcia zi și noapte”, scrie Mediafax.

“Vreau să cred că guvernul turc nu este la curent… dar asta nu înseamnă că ei nu trebuie să oprească acest” trafic, a repetat el de mai multe ori, în timp ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a negat orice trafic de petrol cu SI.

Putin, furios pe acţiunile Turciei

Vladimir Putin şi-a exprimat furia faţă de acţiunile Turciei, după întâlnirea, joi seara, cu preşedintele francez Francois Hollande. El a spus că el percepe doborârea avionului rusesc ca pe un act de trădare din partea unei ţări pe care Moscova o credea prietenă. Însă a spus că va ordona armatei ruse să-şi intensifice cooperarea cu forţele armate franceze – inclusiv prin schimburi de informaţii despre ţinte – şi că face acest lucru în vederea creării unei coaliţii internaţionale largi care să aducă alături Rusia şi state occidentale. “Noi suntem pregătiţi că cooperăm cu coaliţia condusă de către Statele Unite. Dar, desigur, incidente ca distrugerea avionului nostru şi moartea militarilor noştri sunt absolut inacceptabile”, a spus Putin în conferinţa de presă comună cu Hollande.

Preşedintele rus a refuzat să se întâlnească cu Erdogan

Vineri, preşedintele rus, Vladimir Putin, a refuzat să participe la o întrevedere bilaterală cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, deoarece Ankara nu vrea să prezinte scuze pentru doborârea unui bombardier rus, a anunţat vineri consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov, citat de Hurriyet online. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, speră să aibă o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu ocazia reuniunii ONU de la Paris, în efortul de atenuare a tensiunilor după doborârea avionului militar rus. Preşedinţia Rusiei a confirmat că Recep Tayyip Erdogan a solicitat întrevederea bilaterală, care ar fi prima după doborârea bombardierului rus. Atât Erdogan, cât şi Putin urmează să participe la sesiunea inaugurală a Conferinţei ONU pe tema Climei COP21, care începe la Paris pe 30 noiembrie.

“Observăm că Turcia nu este dispusă să prezinte scuze pentru incidentul cu avionul”, a declarat Uşakov presei, întrebat de ce refuză Putin să discute cu Erdogan.

Vladimir Putin se va întâlni la Paris cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pentru a discuta despre criza din Siria şi conflictul israeliano-palestinian. Liderul rus se va întâlni de asemenea cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru discuţii pe tema Siriei şi Ucrainei, a mai afirmat Uşakov, mai scrie Mediafax.

Turcia a doborât un avion rusesc pe 24 noiembrie

Armata turcă a doborât pe 24 noiembrie un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea “consecinţe grave”.

  • B1TV: 

Lavrov, despre doborârea avionului rus de către armata Turciei: Considerăm că autoritățile turce au depășit limitele admisibilului

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este de părere că Ankara a depășit limitele admisibilului și acest lucru ar putea duce Turcia într-o situație complicată. Declarația vine în contextul doborârii avionului de vânătoare rus de către forțele armate turce.

”Considerăm că autoritățile turce au depășit limitele admisibilului și riscă să ducă Turcia într-o situație extrem de grea și din punct de vedere al intereselor naționale, și din punct de vedere al situației din regiune”, a declarat Serghei Lavrov, în deschiderea întrevederii cu ministul de Externe al Sirie, Walid Muallem, potrivit Agerpres.

Statul Major al armatei ruse susține că aeronava de vânătoare Su-24 a fost doborâtă fără nicio somație din partea armatei Turciei, în spațiul aerian al Sirie. Acesta a căzut la patru kilometri de frontiera cu Turcia. Totuși, Ankara precizează total opusul, afirmând că avionul rus încălcase spațiul aerian turc și a fost avertizat de zece ori, timp de cinci minute, înainte de a fi atacat de o rachetă lansată de un F-16.Incidentul a inițiat o gravă criză diplomatică între cele două state.

Totodată, după consultările cu omologul său sirian, Serghei Lavrov a afirmat că unele țări din vecinătatea Siriei ”dau dovadă de culmea cinismului”, ele proclamându-se participante la coaliția antiteroristă. Însă, în realitate, aceșita îi susțin pe teroriști.

”Considerăm drept culme a cinismului situația în care unele țări vecine Siriei își proclamă atașamentul pentru deciziile Consiliului de Securitate al ONU, dar în realitate duc un joc în care teroriștilor li se rezervă rolul de aliați nedeclarați”, a arătat Lavrov.

Șefii dimplomaței ruse și siriene au punctat la unison că toate procesele politice din Siria trebuie decise de poporul acestui stat.

”Am subliniat că sensul principal al acelor acorduri care au fost încheiate în timpul procesului de la Viena, în cadrul Grupului internațional pentru susținerea Siriei, este acela că orice reformă, orice acord, orice proces trebuie să fie decise doar de sirieni și numai poporul sirian poate să decidă toate problemele despre viitorul Siriei, fără amestec din afară”, a mai adăugat Lavrov.

Comandantul Forţelor aerospaţiale ruse: Avionul F-16 turc s-a aflat în spaţiul aerian sirian 40 de secunde. Bombardierul rus nu a trecut niciun moment de frontiera de stat a Turciei

Comandantul Forţelor aerospaţiale ruse, Viktor Bondarev, susține că avionul de vânătoare turc care a doborât bombardierul rus a intrat doi kilometri în spaţiul aerian al Siriei, informează rt.com.

“Avionul F-16 turc s-a aflat în spaţiul aerian sirian 40 de secunde, intrând doi kilometri pe teritoriul sirian. (…) Bombardierul rus nu a trecut niciun moment de frontiera de stat a Turciei”, a declarat Viktor Bondarev, comandantul Forţelor aerospaţiale ruse.

Bondarev a mai precizat că teroriştii din Siria au fost informaţi în avans despre provocarea care urma să vizeze un avion militar rus.

  • Timpul.md:

Rusia a instalat sistemul antiaerian S-400 în Siria, la 50 de kilometri de frontiera cu Turcia

Armata rusă a mobilizat sistemul antiaerian S-400 la o bază militară în Siria, potrivit RIA Novosti, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty în pagina electronică.

Moscova anunţa că va mobiliza acest sistem avansat de rachete de tip sol-aer după ce Turcia a doborât marţi, pe 24 noiembrie, un avion de război rusesc la frontiera cu Siria.

Sistemul S-400 a fost instalat în provincia siriană Latakia, la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Turcia. El este capabil să lovească cu precizie ţinte situate pe o rază de până 400 de kilometri.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Statelor Unite la Moscova a avertizat joi că mobilizarea sistemului S-400 “va complica şi mai mult o situaţie şi aşa complicată în spaţiul aerian al Siriei.”

Rușii se răzbună pentru avionul doborât de Turcia: 40 de oameni de afaceri turci au fost arestaţi în Rusia

Aproximativ 40 de oameni de afaceri turci au fost arestaţi în regiunea Krasnodar din Rusia pentru încălcarea legislaţiei privind imigraţia, transmite postul de televiziune local „Rossia.Kuban.”

Oamenii de afaceri participau la târgul agroindustrial „YUGAGRO” în calitate de expozanţi. Poliţia a descins la târg de unde i-a ridicat pe toţi turcii aflaţi aici. Oficialul poliţiei ruse a declarat că „oamenii de faceri turci îşi desfăşurau activitate comercială în Rusia, deşi nu aveau vize de afaceri. Vartan Ter-Sahakian, adjunctul şefului interimar al Departamentului de control al imigraţiei pentru regiunea Krasnodar a declarat că „Viza turistică pe care o aveau nu este prevăzută pentru activităţi comerciale”.

Turcii declara că nu ştiau că încalcă legea: „La vama ne-au întrebat cu ce scop venim în Rusia. Le-am spus că am venit la expoziţie … Ne-au spus: Atunci scrieţi – turişti” – a relatat Grist Halkali. El a explicat că firma să este pentru prima dată la expoziţia Yugagro.

Potrivit CNN, oamenii de afaceri au fost ţinuţi în arest toată ziua. „Nu ştiam ce se întâmplă, eram că un fel de ostatici,” – a spus Sankei Beikara. El a adăugat că nu a mai avut probleme cu poliţia rusă, dar în momentul arestării sale a auzit de la gărzi spunând: „Asta e pentru avionul nostru”.

Potrivit instanţei, toţi cei 39 de oameni de afaceri au fost trimişi în tabăra de migranţi de la Soci, de unde vor fi expulzaţi din ţară.

Anul acesta, în cadrul expoziţiei „YUGAGRO” au participat aproximativ 700 de companii din peste 30 de ţări. Este cea mai mare expoziţie din Rusia de echipamente şi materiale pentru industria agricolă.

De la începutul anilor 2000, relaţiile dintre Turcia şi Rusia au cunoscut un avânt fără precedent, după secole dominate în mare parte de rivalitate şi războaie. Recep Erdogan şi Vladimir Putin au început să privească relaţiile turco-ruse drept o sursă de oportunităţi. Astfel, în doar 15 ani, Moscova a devenit unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Ankarei. Totuşi, diferende există între cele două părţi, preşedintele Turciei nu recunoaşte anexarea Crimeei de Rusia şi a criticat amestecul acesteia în estul Ucrainei. Iar Rusia nu vede cu ochi buni bombardamentele Turciei în Irak.

Premierul rus Dmitri Medvedev a pus sub semnul întrebării legitimitatea ofensivei turce împotriva kurzilor din Irak. Şeful guvernului de la Moscova spune că nu există aprobarea Bagdadului pentru aceste interventii.

Raidurile din Irak nu sunt singurul motiv de divergenţe între Rusia şi Turcia. Ankara şi Moscova nu văd în acelaşi fel soluţionarea crizei din Siria care durează de mai bine de 4 ani. Ankara a spus clar că liderul sirian, Bashar al-Assad, trebuie să plece de la putere. Moscova se opune. Motivul este simplu: baza militară navală a Rusiei din Tartus. Pierderea acesteia ar echivala cu un dezastru geostrategic pentru Kremlin. Baza este singurul avanpost din Marea Mediterană pe care marina militară rusă l-a păstrat după colapsul URSS.

De altfel, relaţiile Turciei cu Rusia se schimbă semnificativ, arată o analiză Stratfor. Criza economică internă, preţurile mici la energie şi eforturile europenilor de a-şi diversifica sursele de energie au slăbit Rusia. Moscova este, de asemenea, implicată în criza din Ucraina, chiar peste malurile de la Marea Neagră ale Turciei.

Poziţia slăbită a Rusiei şi problemele din Ucraina au determinat Ankara să fie mult mai activă în regiune, într-un mod care ar putea schimba relaţiile cu Moscova de până acum. Astfel, Turcia ar putea deveni mai fermă în ceea ce priveşte activitatea ruşilor în Caucaz şi Marea Neagră, scriu analiştii Stratfor.

De altfel, Ankara a precizat clar că nu recunoaşte anexarea Crimeei, unde trăieşte o importantă comunitate de tătari, şi a criticat amestecul Rusiei în criza din estul Ucrainei.

„Când am discutat despre Crimeea, i-am spus că nu sunt de acord cu acţiunile lui. El mi-a răspuns că a mers acolo pentru că oamenii din Crimeea au dorit să-l vadă acolo. Reacţia mea a fost că ar putea exista şi alte state în lume care ar putea să se uite către cineva, pentru a-i ocupa. Dar acest lucru nu poate justifica acţiunile lor. Ar trebui să-i lăsăm pe aceşti oameni să se descurce şi dacă este ceva cu care i-am putea ajuta, atunci asta ar trebui să facem ca să poată sta pe picioarele lor”, a declarat Recep Erdogan.

Poziţia Turciei faţă de criza din Ucraina şi anexarea Crimeei nu este pe placul ruşilor, însă vizita la Kiev a preşedintelui Recep Erdogan în martie a reprezentat încă un prilej pentru acesta pentru a critica acţiunile Moscovei.

Ne-am exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială, politică şi pentru suveranitatea Ucrainei. Asta include şi Crimeea”, a spus Recep Erdogan.

Relaţiile economice dintre Moscova şi Ankara nu sunt afectate de aceste neînţelegeri. Schimburile comerciale au ajuns la 32,7 miliarde de dolari în 2015, astfel Turcia devenind al optulea partener economic al Rusiei, în timp ce Rusia este pentru Turcia cel de-al doilea partener economic, după Uniunea Europeană.

Statul turc este dependent în proporţie de 50% de gazele naturale furnizate de Rusia şi va deveni unul dintre principalii transportatori de gaze către Europa după ce Vladimir Putin a renunţat la gazoductul South Stream în favoarea Turkish Stream. Acesta are o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an şi va transporta gazul rusesc pe sub Marea Neagră până în Turcia și, de acolo, spre piețele europene, ocolind Ucraina. Iar Turcia va beneficia la rândul ei de gazele ruseşti.

Vor exista mai multe reduceri ale preţului gazului livrat Turciei. De la 1 ianuarie, reducerea va fi de 6%, cifră care poate creşte. Depinde de ce fel de cooperare vom avea cu partenerii noştri”, a spus Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Lucrările la Turkish Stream ar putea începe anul viitor.

Michael Morell, fostul şef al CIA până în 2013, a dezvăluit că forţele coaliţiei internaţionale care lupta împotriva organizaţiei teroriste ISIS au evitat să atace sonde petroliere de pe teritoriile controlate de jihadişti din cauza consecinţelor pe care le-ar avea această acţiune asupra mediului înconjurător. 

„Nu am ţintit sonde de petrol – adică să lovim efectiv sonde petroliere controlate de ISIS – pentru că nu am vrut să provocăm pagube mediului şi nu am vrut să distrugem acea infrastructură”, a declarat fostul şef al spionilor americani, citat de Washington Times. 

După atacurile sângeroase de la Paris, din 13 noiembrie, SUA au intensificat atacurile asupra bazei industriale a Statului Islamic. Pe 16 noiembrie, aviaţia americană a bombardat peste 100 de cisterne cu petrol ale jihadiştilor, ţiţeiul reprezentând o sursă esenţială de venit a organizaţiei teroriste.

Preşedintele Barack Obama a fost intens criticat după atacurile teroriste din Franţa, reproşându-i-se lipsa unei strategii eficiente în lupta împotriva Statului Islamic.La întâlnirea pe care a avut-o marţi cu preşedintele Franţei Francois Hollande, Obama a promis intensificarea bombardamentelor aeriene care vizează puncte strategice alegrupării teroriste, ambii lideri solicitând Coaliţiei să contribuie cu mai multe resurse în campania militară de lupta împotriva terorismului.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului declarase anterior faptul că forţele coaliţiei internaţionale au vrut să distrugă reţeaua de distribuţie a petrolului creată deStatul Islamic, dar nu şi infrastructură pentru extragerea ţiţeiului, întrucât de această ar avea nevoie locuitorii din zona după învingerea ISIS. 

Statul Islamic câştigă aproape o jumătate de miliard de dolari anual din petrol. La începutul acestei luni, Pentagonul a publicat un videoclip în care se poate vedea cumforţele coaliţiei lovesc câmpuri petroliere controlate de Statul Islamic, inclusiv rafinării aflate în sudul Siriei.

Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de stat de la Moscova, al treilea om în stat în Rusia, are în acest moment interdicţie de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. El a venit totuşi la Bucureşti, la invitaţia Senatului României, pentru a prelua preşedinţia Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră. Înaintea acestui moment, înaltul oficial a acordat un interviu în exclusivitate pentru Digi24 şi a vorbit despre măsurile pe care ţara sa le va lua ca răspuns la doborârea avionului ei militar de către Turcia. Interviul integral poate fi urmărit în această seara de la ora 21.00.

Sanda Nicola: „V-aş întreba despre ce fel de cooperare economică mai poate fi vorba acum între Federaţia Rusă şi Turcia, în condiţiile în care acum trei zile aviaţia turcă a doborât un bombardier rusesc?”

Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat de la Moscova: „Vă mulţumesc foarte mult pentru această întrebare. Într-adevăr este o crimă, este o faptă criminală din partea conducerii Turciei, este o crimă intenţionată faţă de militarii noştri şi această faptă trebuie să fie pedepsită. Îi cunoaștem pe cei care au făcut această faptă şi ar trebui să fie judecaţi. În acelaşi timp, răspunsul din partea rusă va urma cu siguranţă, aşa cum prevede dreptul internaţional, iar Rusia are şi dreptul la un răspuns militar.

Chiar ieri s-au alocat resurse militare suplimentare, S400 Triumph, cel mai performant sistem de apărare antirachetă, care are ca rol menţinerea securităţii zborurilor avioanelor ruseşti, ale forţelor noastre militare şi aeriene, care au ca misiune distrugerea infrastructurii teroriştilor din așa-numitul Stat Islamic, și a altor organizații care operează pe teritoriul Siriei.

În acelaşi timp, răspunsul Federaţiei Ruse, va fi şi în zona economică, încă nu vreau să enumăr acum toate măsurile posibile, dar ele vor fi în mod obligatoriu în raport cu ceea ce a făcut conducerea politică a Turciei şi această conducere trebuie să fie conştientă că prin această crimă asupra a doi militari ruşi au adus un prejudiu mare relaţiilor ruso-turce, şi consider că acest lucru nu este în interesul poporului turc, pentru că noi am avut şi avem relaţii foarte bune de prietenie între popoarele noastre în ultimii 10 ani.

Nivelul dezvoltării relaţiilor economice, culturale şi umanitare dintre ţările noastre este unul înalt şi am făcut împreună foarte multe lucruri şi mai avem și acum perspective comune, dar prin această faptă conducerea Turciei a produs un prejudiciu foarte mare şi noi nu ştim acum cât timp va dura reluarea şi revenirea relaţiilor noastre.”

Discursul preşedintelui Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Serghei Narișkin, a fost întrerupt de mai mulți parlamentari ucrainieni care au protestat față de anexarea Crimeei de către Rusia, în urmă cu un an și față de prezența la București a oficialului rus, în contextul în care acesta are interdicție de a intra în UE. 
Pe durata luării de cuvânt a oficialului rus, delegaţii Ucrainei au afişat o pancartă pe care era scris “2008 – Georgia, 2014 – Ukraine. Who’s next? PUTIN STOP!” (2008 – Georgia, 2014 – Ucraina. Cine urmează? Stop Putin! – n.r.). Pe o altă pancartă era scris “Putin, return Crimea back to us!” (Putin, redă-ne Crimeea – n.r.), potrivit Agerpres.

Serghei Narișkin şi-a întrerupt discursul pentru a le spune delegaţilor care protestau că „ar sta mult mai comod pe scaune”. 
De asemenea, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a făcut apel către delegaţii protestatari să ia loc în sală.  „Rog delegaţiile care îşi manifestă un punct de vedere să ia în considerare solicitarea mea pentru buna desfăşurare a lucrărilor, să ia loc în sală la locurile care li se cuvin”, a spus Tăriceanu. 

Discursul oficialului rus s-a încheiat cu o invitaţie adresată delegaţilor de a participa la cea de-a 47-a sesiune plenară a Adunării, care va avea loc la Moscova, în perioada 28 – 30 iunie 2016, însă delegaţii protestatari au răspuns cu huiduieli.

>Preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Serghei Narișkin, a preluat, vineri, de la preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedinţia Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) pentru următorul semestru. 
În aceste zile are loc la București cea de-a 46-a Adunare Generală a Cooperării Economice a Mării Negre cu tema ”Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în regiunea CEMN: implicarea parlamentară”, la eveniment participând membri ai delegaţiilor permanente din cele 12 state membre, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor parlamentare internaţionale, parlamentelor naţionale sau organizaţiilor neguvernamentale, cu statut de observator sau invitat special pe lângă APCEMN.

Preşedintele Dumei, Serghei Narîşkin, se află pe o listă cu oficiali ruşi care au interdicţie de acces în Uniunea Europeană.

MAE român a transmis, însă, conform Mediafax, că Serghei Narîşkin a putut fi invitat la summit-ul APCEMN având în vedere „obligaţia de drept internaţional de a permite intrarea celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi”.

„Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că România acordă o importanţă deosebită implementării corecte a regimurilor de sancţiuni, în deplină conformitate cu prevederile instrumentelor internaţionale. Decizia Senatului României de a adresa invitaţia de participare preşedintelui Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Serghei Narișkin, la cea de-a 46-a sesiune a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre a avut în vedere faptul că România are o obligaţie de drept internaţional de a permite intrarea pe teritoriul său a celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi”, precizează MAE.

Astfel, instrumentul UE prin care au fost introduse restricţiile privind admisia – impuse unor oficiali ruşi (menţionaţi în anexa la Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei) – stabileşte în mod clar şi neechivoc faptul că restricţiile nu se aplică în situaţia în care un stat membru are o obligaţie de drept internaţional decurgând dintr-un acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi,menţionează sursa citată.

„Or, în acest caz, România este parte din 2006 la Protocolul adiţional privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) semnat la Baku la 31 octombrie 2003, ratificat prin Legea nr. 42 din 8 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 16 martie 2006, document internaţional cu valoare juridică obligatorie care obligă statele părţi să acorde privilegiile şi imunităţile reprezentanţilor celorlalte părţi la Protocol”, se mai arată în comunicat.

„Conform articolului 5 lit. d) din acest Protocol, între privilegiile avute în vedere este inclusă scutirea de formalităţi la intrarea în ţară – ceea ce înseamnă dreptul de a intra pe teritoriul statului organizator. Astfel, România are obligaţia de a scuti reprezentanţii Rusiei care participă la lucrările APCEMN de la restricţiile privind intrarea pe teritoriul său, această obligaţie izvorând din cuprinsul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi”, menţionează MAE.

Ministerul de Externe precizează totodată că România a informat partenerii din UE cu privire la acest caz.

Senatul României a exercitat preşedinţia APCEMN în perioada iunie – noiembrie 2015.

APCEMN a fost înfiinţată în anul 1993 şi este compusă din 76 de parlamentari, reprezentând 12 state din regiunea Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Serbia, Turcia şi Ucraina, transmite Agerpres.

Ăsta-i farmecul nostru: n-avem viziune şi, prin urmare, nici nu ne batem capul cu proiecte pe termen lung.

Avem o prodigioasă literatură sapienţială, din care s-a născut metafizica lui las’ că merge. Ce-i drept, ne-a mers.

Privesc cu resemnare mioritică anul cel mai fast al României din ultima sută, când în sfârşit am putea conta. Constat că liderii noştri încă mai calcă apa, bag seama cum ne istovim gâdilând istoria, cum ne pierdem în amănunte.

Astăzi, breakingnews: aripare mare – cum i s-a permis şefului Dumei de Stat să vină la Bucureşti, ba s-o mai ardă dubios prin Parlamentul României. Zariştilor li s-a pus onoarea ca un nod în gât:Trădare! De parlamentari nu mă mir. Ei n-au aflat încă pe ce lume sunt şi simt neoia să sughită declaraţii.

Al treilea om în Rusia, cel cu nume de balerin (Barîşnikov? ), a venit în Capitală la o acţiune de rutina diplomatică: să preia oficial, de la partea română,  preşedinţia Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, organizaţie economică regională ai cărei membri fondatori suntem, alături de alte 11 state, printre care Turcia, Grecia, Bulgaria, Ucraina, ai cărei observatori sunt state ca Franţa, Austria şi Germania, organizaţie care are inclusiv binecuvântarea Statelor Unite.

Nu sunt specialist în problematica Mării Negre şi nu vă pot spune ce a realizat OCEMN în aproape un sfert de veac de existenţă.

Ştiu cu siguranţă că Serghei Narîşkin are interdicţie de a intra pe teritoriul Uniunii Europene (de la anexarea Crimeii), cu excepţia participării la evenimente cum a fost cel de astăzi.

(Discursul său în Parlament – unul convenţional – a fost huiduit de delegaţii ucrainieni. Lucru firesc, căruia voritorul i-a răspuns cu eleganţă de balşoi balerin).

De ce ar fi trebuit savurat momentul? Fiindcă, în iunie 2009, la un transfer similar de preşedinţie a OCEMN, invitându-l pe predecesorul lui Narîşkin la şefia Dumei de Stat, au catadicsit să ne trimită un vice. Acum, când nu mai sunt la largul lor, l-au deranjat pe al treilea om în stat. A fost o plăcere să-i văd pe ruşi cum înghit, fără să clipească, ditai broscoiul.


Categorii

Rusia, Siria, Turcia, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “TENSIUNEA INTRE RUSIA SI TURCIA ESCALADEAZA. Putin a refuzat sa se intalneasca cu Erdogan. Presedintele Turciei: “RUSIA SA NU SE JOACE CU FOCUL”/ Al treilea om in stat din Rusia, aflat in vizita in Romania: “RUSIA ARE DREPTUL SI LA RASPUNS MILITAR” (Video)/ Scuza penibila a SUA pentru ocolirea conductelor controlate de ISIS

  1. http://www.b1.ro/stiri/externe/recep-tayyip-erdogan-despre-doborarea-avionului-rus-ne-dorim-sa-nu-se-fi-intamplat-dar-s-a-intamplat-sper-ca-asa-ceva-sa-nu-se-mai-repete-132515.html

    Recep Tayyip Erdogan, despre doborârea avionului rus: Ne dorim să nu se fi întâmplat, dar s-a întâmplat. Sper ca aşa ceva să nu se mai repete

  2. asta dupa ce a facut in prealabil putin pe grozavul 🙂

    Putin asta chiar are….nerv! Ma umple de respect. iar a intors situatia in favoarea lui! Bine, are si parghii sa o faca. Dar e pe teren minat, si chiar cand ai parghii nu e asa simplu sa iei decizia cum si cat sa le folosesti. Zic si eu…

  3. acestia sunt presedinti marioneta, bineinteles cu misiuni diferite

  4. Pingback: PUTIN ACUZA TURCIA CA A DOBORAT AVIONUL PENTRU A-SI PROTEJA NEGOTUL CU STATUL ISLAMIC. Cum a raspuns Erdogan/ NATO va invita MUNTENEGRU in alianta | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: RUSIA PRETINDE CA ARE DOVEZI ALE COMERTULUI TURCIEI CU ISIS/ Grecia se alatura Rusiei in conflictul avionului doborat/ PUTIN AMENINTA CU REPRESALII PENTRU INCLUDEREA MUNTENEGRU IN NATO/ Germania vrea detensioare cu Rusia si Nord Stream 2/ ORBAN “VED
  6. Pingback: PUTIN: TURCIA VA REGRETA NU ODATA CE A FACUT. Presedintele rus a exclus un raspuns militar. RETORICA INFLAMATA INTRE MOSCOVA SI ANKARA/ SUA trimite trupe “speciale” in IRAK/ SCUTUL DE LA DEVESELU – operational din 18 decembrie/ SUA trimi
  7. Pingback: Putin ameninta: TURCIA VA REGRETA NU O DATA CE A FACUT/ SUA trimite trupe “speciale” in IRAK/ SCUTUL DE LA DEVESELU – OPERATIONAL DIN 18 DECEMBRIE/ SUA trimite ARMAMENT GREU in Romania/ VIKTOR ORBAN are “SPERANTE BUNE” legate
  8. Pingback: UN NOU INCIDENT: Un distrugator rus a tras focuri de avertizare spre o nava turceasca/ PUTIN CERE ARMATEI RUSE SA RASPUNA CU “EXTREMA FERMITATE” LA ORICE PROVOCARE/ Rusia a instalat RACHETE DE INTERCEPTARE langa MOSCOVA/ SUA a testat capacitat
  9. Pingback: ATENTAT LA AEROPORTUL DIN ISTANBUL. Vreo legatura cu RELUAREA IGNORATA A RELATIILOR dintre RUSIA si TURCIA? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare