SCOALA ORTODOXIEI PENTRU INCEPATORI. Staretul Ilarion de la Troekurovo: “Grabiti-va sa va lasati de fumat. Va rog, nu faceti datorii! TREBUIE SA VA INSTRAINATI DE SMINTELILE LUMII. Sa nu stati niciodata degeaba”

27-03-2014 ~~Sublinieri~~

STARETUL ILARION DE LA TROEKUROVO

Cuviosul staret Ilarion a dus multi ani viata sihastreasca prin pesteri.

In Manastirea Kurskaia a primit in taina tunderea in monahism, insa nu a ramas acolo, continuand sa peregrineze. Multor oameni care cautau ajutor in situatii grele ale vietii le-a ajutat cu sfatul sau de stravazator, inclusiv lui Alexandru Grenkov, viitorul mare staret Ambrozie de la Optina. De la parintele Ilarion a auzit Alexandru cuvintele prorocesti: „Du-te la Optina! Optina are nevoie de tine!“ Sfantul Ambrozie pastra in chilia sa intotdeauna, pe langa alte portrete ale oamenilor celor mai apropiati, portretul zavoratului de la Troekurovo.

La Troekurovo Cuviosul Ilarion s-a salasluit cand avea 50 de ani, si a petrecut acolo ultimii treizeci si noua de ani ai vietii sale pamantesti, fara sa iasa din chilie decat pentru a merge la biserica. Sfaturile de mai jos au fost scrise in aceasta ultima perioada a vietii staretului.

Despre fumat si despre cumpatare

Dumnezeu sa va ajute in buna hotarare de a va lasa de fumat. Grabiti-va sa faceti asta. Apostolul Pavel spune ca trupurile noastre sunt temple ale Duhului Celui Sfant – si atunci, cum vom „cadi” templul lui Dumnezeu cu fum de tutun? Oare-I va fi placuta lui Dumnezeu chiar si jertfa duhului dumneavoastra infrant si inimii dumneavoastra smerite, chiar insotita de savarsirea neincetata a Rugaciunii lui Iisus cu mintea, daca o veti „sara” cu tutun si cu alte indeletniciri necuviincioase, cum ar fi jocul de carti si celelalte de aceeasi teapa? Bineinteles, va va fi greu sa va lasati de aceste scarbavnice obiceiuri in crestinism – dar puneti fata in fata aceste chinuri maruntele cu chinurile vesnice, si ganditi-va cum va fi dincolo, daca va trebui sa rabdati in veci, la nesfarsit. Mai bine sa ne lipsim de toate aici, doar sa avem dincolo odihna. Oricum, eu sunt incredintat ca, avand vointa si dandu-va silinta, o sa va biruiti in scurta vreme.

Va rog insa un singur lucru: lasandu-va de o patima, sa nu va apucati de alta. In viata crestineasca suntem opriti de la orice impatimire.

In toate sa pastrati infranarea cea masurata, caci faptele noastre ne vor indreptati sau ne vor invinui spre chin vesnic. Vedeti cat de cumplit este a te indeletnici cu distractii care n-aduc nici un folos si care pe deasupra sunt insotite de cheltuieli, pentru care va trebui, de asemenea, sa dam Domnului socoteala amanuntita.

Cine voieste sa-si mantuiasca sufletul trebuie sa fie foarte prevazator in toate – iar dumneavoastra aveti necazuri, pare-se, si aici din pricina multelor lipsuri. Dar cum vreti sa stapaniti in indestulare avutiile date de Dumnezeu, daca din nechibzuinta le irositi ades pe lucruri neplacute Lui? Credeti-ma: atata timp cat nu veti fi econoama si severa cu dumneavoastra insiva, nu veti scapa de saracie si stramtorare. Indata ce va veti invata minte si veti fi vrednica sa va incredinteze Domnul bogatia Sa spre tot felul de lucruri bune, El va va deschide vistieriile Sale si veti fi, dupa cuvantul Apostolului, ca un om ce n-are nimic, dar toate le stapaneste (v. II Cor. 6,10).

Va rog, nu faceti datorii! Traiti cum va porunceste Domnul, fara sa va intindeti mai mult decat va e plapuma. Celor smeriti Dumnezeu le da har, si cel ce va rabda pana la sfarsit se va mantui.

Cu ce trebuie sa ne luptam in lume

Trebuie sa va spun ca orice om, chiar din clipa nasterii, are trei dusmani: trupul, lumea si diavolul! Cu acestia trebuie sa se lupte necontenit toata viata sa, ca sa nu ramana lipsit de Imparatia cerurilor.

Apoi, daca credeti in viata vesnica, in chinurile vesnice si in Imparatia cerurilor, trebuie sa va razboiti din rasputeri impotriva poftei ochilor si trufiei vietii – iar pentru a va razboi impotriva lor trebuie neaparat sa va instrainati de lume si de toate smintelile ei.

Sa va instrainati de lume nu puteti fara sa-l intaratati impotriva dumneavoastra pe diavol cu toate cursele lui vazute. Acesta, vazand ca va ingrijiti de sufletul vostru, va incepe din rasputeri sa-i inveti pe oamenii fara minte sa va batjocoreasca, pentru a va clinti in nevointa pecare ati inceput-o. Dumneavoastra insa trebuie sa tineti piept cu darzenie, ca vrajmasul sa nu vada ca sunteti slaba si sa prinda putere din slabiciunea dumneavoastra. Lupta nu va va fi usoara, dar, gandindu-va la scopul pentru care va lipsiti de toate mangaierile vremelnice, va veti intari in curand pe calea cea dreapta si veti infrunta neclintita toate ispitele vrajmasului.

Va rog sa va straduiti sa-l invingeti si pe celalalt dusman al dumneavoastra – trupul, care va razboieste prin patima fumatului. Va impartasiti cu Sfintele Taine, si ca atare nu este cuviincios sa va spurcati gura cu fum de tutun. Sfintele Taine cer sa aveti totdeauna curatie si infranare in toate privintele.

Mi-ati descoperit o patima, dar incep sa cred ca sunteti molipsita si de alta. Pentru Dumnezeu, feriti-va de aceasta patima, fiindca din ea se nasc toate rautatile! Sa nu stati niciodata degeaba. Indeletniciti-va cu un lucru de mana potrivit situatiei dumneavoastra, cu Rugaciunea lui Iisus pe buze, sau, lasand lucrul de mana, luati o carte care va starneste mintea si inima spre evlavie. Pe scurt: nu pierdeti nici o clipa din viata dumneavoastra, ci folositi-le pe toate spre a face placul lui Dumnezeu. Credeti-ma: daca veti patrunde bine in tot ce trebuie sa faca crestinul pentru a primi Imparatia cerurilor, singura nu veti vrea sa va pierdeti timpul, fiindca oricat ati trai aici si oricat v-ati nevoi cu nevointa cea buna, toate acestea sunt nimic fata de vesnicia viitoare, si foarte amar va fi daca va veti vedea la nunta Mielului cu candela stinsa din pricina lipsei untdelemnului duhovnicesc. Intrand in lupta cu vrajmasii dumneavoastra, cereti ajutor de la Capetenia ostilor ceresti, Mihail, vesnicul biruitor asupra diavolului.

(din: “Şcoala Ortodoxiei pentru începători. Poveţe ale sfinţilor pentru toate împrejurările vieţii”, Editura Sophia, 2014)

Legaturi:

***

Ultimul exemplu care ilustreaza complexitatea legaturii dintre pacatele parintilor si bolile copiilor este luat din viata minunatului nevoitor al timpurilor noastre, Cuviosul Paisie Aghioritul. Un barbat a venit la Cuviosul Paisie. Fiica lui avea cancer. El a adus cu el si cateva hainute de-ale ei, ca parintele sa le binecuvanteze.

Parintele i-a spus nefericitului tata:

– Eu ma voi ruga, dar si tu trebuie sa jertfesti cu ceva si Dumnezeu Se va milostivi.

Tatal fetitei a intrebat:

– Cu ce sa jertfesc, parinte?

– Jertfeste una din patimile tale.

Barbatul, care avea putine cunostinte despre viata duhovniceasca, a raspuns:

– Nu am nici o patima.

Atunci staretul a intrebat:

– Fumezi?

– Da.

– Din iubire pentru fiica ta, lasa-te de fumat si Dumnezeu o va vindeca, a cerut staretul.

Tatal s-a lasat de fumat si astfel fiica lui a inceput sa se vindece. Peste un timp, ea era complet sanatoasa, ceea ce au confirmat si medicii. Dar in curand tatal a uitat si nu si-a tinut promisiunea. Ce s-a intamplat? Fetitei i s-a depistat din nou cancer si starea ei s-a agravat. Tatal a cerut din nou ajutorul parintelui, insa a auzit raspunsul:

– Daca tu, fiind tata, nu ai avut evlavie si nu ai jertfit in numele vietii copilului patima care dauneaza trupului tau, eu nu te mai pot ajuta cu nimic.

Ce lectie buna! Staretului Paisie i-a fost descoperita legatura nevazuta dintre procesul cancerigen al fetitei si patimile tatalui ei. Prin rugaciunile placutului lui Dumnezeu, tatal a invins patima si boala s-a indepartat. Dar barbatul a avut un comportament usuratic. In pofida juramantului, el nu s-a izbavit de obiceiul care dauna chiar si sanatatii lui. Cu adevarat, este mai bine sa nu fagaduim decat sa promitem si sa nu implinim! Mai ales, cand este vorba de Dumnezeu si de viata copilului, aflat la un pas de moarte. Cum spune Sfanta Scriptura:

„Dragostea acopera multime de pacate” (I Petru 4,8 ) si „Cui se iarta putin, putin iubeste” (Mc. 7, 47).

Practic, prin gestul sau tatal a demonstrat ca nu si-a iubit indeajuns fiica. In acest caz, cererea lui a fost respinsa.

“Luminatorul trupului este ochiul…” PARINTELE MIRON MIHAILESCU despre porunca de a vedea lumea prin ochii lui Dumnezeu si despre DUREREA IROSIRII

Am provocat pe un credincios – un prieten – sa ma asculte in ce priveste fumatul. L-am intrebat:

“Ti-e drag de mine ca mi-e drag de Dumnezeu? De te-as ruga sa faci ceva pentru mine, respectiv, de dragul lui Dumnezeu, ai face?”

S-a legat ca va face.

„Uite, din clipa asta te supun la o proba: sa nu mai pui mana pe tigara. Stiu ca este foarte greu pentru un fumator. Iti cer lucrul acesta nu fiindca ar fi pacat, ci pentru faptul in sine, ca-i o desertaciune, de care, de dragul lui Dumnezeul, te-ai putea debarasa, mai ales ca nu-ti foloseste la nimica si nici pe Dumnezeu nu-L oglindeste. Ca este otravitor pentru sanatate, asta e altceva. Dar gestul in sine, de-a te juca cu ceva inutil, e nelalocul lui“.

A zis:

„Voi incerca“.

„Nu asa, dragul meu, ci de-a dreptul nu mai fa ceea ce-ai facut pana acum! De dragul lui Dumnezeu nu spui: „sa incerc”, caci Dumnezeu nu incearca, sa ne iubeasca, dragostea Lui e sigura, e valoarea absoluta. N-ai ce mai cerceta si incerca“…

„Bine” – a raspuns el, iar eu l-am lasat si nu l-am mai intrebat nimic, stiindu-l destul de indaratnic. Dupa o saptamana, a venit si mi-a spus: „Sa stiti ca asa am facut si merge. Voi face tot asa si de acum incolo“. M-am bucurat, cu un fel de retinere totusi, sa nu patesc asa cum am patit cu un altul, caruia i-am propus acelasi efort: bietul, s-a lasat, cat s-a lasat, pana cand, intr-o zi, mi-a spus necajit:

„Parinte, l-a adus dracul pe unul cu o roata de tutun si, vazand roata de tutun, nu m-am mai putut abtine“.

Insa omul de care va spusesem s-a tinut de cuvant si nu mai fumeaza deloc. Acum e randul meu sa ma tin de el, sa nu-si incalce promisiunea facuta si sa dovedeasca astfel ca omul, daca vrea, poate sa faca ceva de dragul lui Dumnezeu. In tinerete am luptat mult cu problema fumatului. Le spuneam:

„De ce nu poti, in Postul Mare, pentru Sfanta Impartasanie, sa lasi fumatul? Cum poti fi vrednic de Sfanta Impartasanie daca o pui in cumpana cu placerea ta?“.

Mi-a raspuns atunci un om de vaza: „Pai daca e asa, Parinte, afla ca nu mai vin la Biserica!“. M-am lamurit ca trebuie sa tac si sa caut pe viitor o alta cale de convingere. Insa, ma intreb si azi, ca si atunci, ce puteam sa le dau mai de valoare decat aceasta cumpana? Sfanta Impartasanie, de care depinde viata ta vesnica, o pui pe cantar alaturi de placerea ta marunta?

Sfantul Valeriu Gafencu: “SUNTEM CRESTINI NUMAI CU NUMELE…” Ce inseamna sa fim crestini, cum putem realiza curatirea launtrica si nasterea din nou?

„Rugăciunea lui Valeriu şi pilda vieţii sale lucrau pe nesimţite în sufletele celor ce-l înconjurau. De pildă, într-una din zile R. trăgea pe furiş dintr-un rest de ţigară pe care-l găsise prin curte. Valeriu l-a văzut şi i-a spus:

– Cum vei putea rezista la marile încercări in care suntem angajaţi, dacă nu te poţi stăpâni de la un fum de ţigară?!

Lui R. – tânăr student pe cât de bine pregatit pe atât de bine intenţionat – i-a fost suficienta această observaţie pentru ca să înceapă să-şi puna cu seriozitate problema vieţii creştine şi a trairii launtrice.