TROPĂIALA SATANICĂ A MASS-MEDIA PE SUFERINȚA OAMENILOR și PROPAGANDA PAROXISTICĂ A MORȚII ȘI A FRICII. Pr. Gheorghe Holbea: “Nu vă mai uitați la toate acestea, pentru că vă îmbolnăviți, vă umpleți de deznădejde!” (AUDIO, TEXT)

Pr. Gheorghe Holbea – Cuvânt la Duminica Vindecării demonizatului din ținutul Gherghesenilor

24 octombrie 2021:

„Știu, da, așteaptă ca vremuri grele să vină, când poate aș fi târât împreună cu ele în întuneric, amestecat cu ființele și cu lucrurile acestea. Și vor cu sălbătăcie ca timpul să vină din nou, cel dinainte, dar nu va mai veni niciodată deoarece eu sunt scăpat, în numele lui Hristos, botezat”.

Iubiți credincioși, aceste vremuri pe care le trăim iată, în contextul Evangheliei care s-a citit astăzi, ne pun această mare întrebare: Până când și până unde poate să ne cotropească puterea celui rău? Până când și până unde? Pentru că vedem în Sfânta Evanghelie de astăzi că există un capăt al răutății, chiar și pentru cel demonizat și chinuit, întrucât demonii Îl recunosc pe Mântuitorul Iisus Hristos și chiar Îl mărturisesc ca Fiu al Dumnezeului celui Preaînalt. Și ce-i spun, ce invocă? Să nu ne chinuiești. Să nu-i chinuiască înainte de vreme. Deci iată că și viclenii se tem de puterea Celui Preaînalt și se tem să nu fie trimiși în acel întuneric în care ei s-au așezat prin mândrie și neascultare. Până unde poate să meargă această ură și această răutate pe care cel viclean o aruncă în această lume? Și până când uneltele celui viclean pot să tropăie cu picioarele lor pe suferința oamenilor? Aceasta este marea întrebare pe care ne-o punem în aceste zile, într-o propagandă paroxistică a bolii și suferinței – care este reală – și într-o propagandă paroxistică a fricii de moartea definitivă.

Așadar, iubiții mei, Sfânta Evanghelie de astăzi ne pune această mare problemă, și anume: până unde poate merge puterea celui rău? Deoarece există o foarte clară realitate a demonizării și a ideilor demonice. Și am văzut lucru acesta de-a lungul istoriei. Am văzut ce s-a întâmplat și în Europa cu de-creștinarea. Astăzi în Europa poți să fii orice, dar dacă ești creștin este o mare problemă. Trebuie să vedem până unde poate merge puterea celui rău. Și puterea celui rău merge până la Crucea Mântuitorului Iisus Hristos. Dincolo de Cruce nu mai există rău. Dincolo de Cruce nu mai există trădare. De ce? Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos răstignește toată răutatea pe Crucea Golgotei.

Oricât de înfricoșătoare ar fi stăpânirea celui viclean, care vedem și în ținutul Gherghesenilor, îl făcea pe cel demonizat să trăiască printre morminte, să rupă lanțurile – avea uneori o putere care era într-adevăr demonică – și ne întrebăm și noi cât de înfricoșătoare ar putea fi stăpânirea celui viclean – dar oricât de înfricoșătoare și oricât de impunătoare ar fi înstrăinarea firii umane, oricât de cutremurătoare ar fi consecințele păcatului, mai există încă  loc pentru libertate în om, pentru nădejde în Dumnezeu, pentru această perspectivă pe care noi o numim eshatologică a unei biruințe sigure.

Și, negreșit, influența aceasta satanică se întâlnește cu lucrarea omului. Și aici începe marea luptă. Deci, pe de o parte, cel-viclean, așa cum vedem în Sfânta Evanghelie de astăzi, devine văzut sau chiar existent în chip real, dar nu ca o persoană cu putere proprie care poate conduce omul și istoria, ci mai curând se evidențiază în relațiile dintre oameni. Și în orice fel de manifestări sociale care, așa cum spunea un teolog, capătă această nuanță satonomorfă. Adică [după] forma satanei. Deci, cu alte cuvinte, satane și împielițați sunt tot cei care, așa cum spunea același teolog, oamenii care devin ființe satanomorfe. Și aici este foarte clar, acel lucru este condamnat într-un mod extrem de categoric în viața și în învățătura Bisericii noastre ortodoxe.

Deci vedem că astăzi, ca și în trecut, ispita este cea care afectează gândul omului, ispita este aceea care întunecă mintea omului și care creează fantasme idolești. Și în viețile Sfinților Antonie cel Mare, Atanasie cel Mare se vorbește în multe locuri despre închipuirile, despre imaginațiile celor ispitiți. Și aceste închipuiri îi determină pe oameni, pe cei ispitiți, să creadă că se luptă cu făpturi monstruoase. Deci, ceea ce se întâmplă și astăzi, și ați văzut, repet – îmi pare foarte rău că spun, dar v-o spun în frica lui Dumnezeu – din păcate, mass-media s-a aliniat la această tropăială care este satanică, pe suferința oamenilor. Faptul că în mass-media nu vedem decât moarte și suferință și, mai ales, vedem această terorizare a sufletului omenesc, lucrul acesta trebuie să fie foarte clar… Dragii mei, dacă vreți un îndemn: nu vă mai uitați la toate acestea, pentru că vă îmbolnăviți, pentru că vă tulburați. Pentru că vă umpleți de deznădejde. Pentru că acesta este de fapt scopul. Nu vă mai uitați. Uitați-vă înăuntrul dumneavoastră și descoperiți puterea dumnezeiască pe care a lăsat-o Dumnezeu în fiecare dintre noi. Puterea comuniunii și a rugăciunii prin care noi trecem prin viscolul necazurilor și al suferințelor, inclusiv prin această „vamă” care este moartea fiecăruia dintre noi.

Deci, iubiții mei, din păcate, așa cum vă mai spuneam și altă dată, trăim într-o vreme în care, dorința de stăpânire a trufașilor, adică a maniacilor după putere, creează lumi de coșmar. Lucrul acesta [îl cunoașteți] cei care l-ați citit probabil pe Kafka, l-ați citit pe Huxley, l-ați citit pe Orwell, dar, de multe ori, politica aceasta a puterii oarbe și pătimașe, pentru multe și mărunte interese, ruinează totul în jur. Așa cum odinioară giganții mitologiei sfărâmau munții peste munți. Ceea ce observăm astăzi, și o spunem cu  discernământul pe care ni-l dau Sfinții Părinți ai Bisericii, cu ajutorul tehnicii și al organizării complexe a sistemelor de urmărire și de război, răul se petrece încontinuu și tot mai mult în chip nevăzut. Ceea ce înseamnă că este mult mai satanic. Cu cât răul devine mai nevăzut, cu atât el se amplifică, sau mai bine zis, devine din ce în ce mai satanic, până la maxim. Acest comportament defăimător și trufaș se întrepătrunde cu patima stăpânirii și a lăcomiei. Lăcomia. Astăzi se vehiculează foarte mulți bani și toate îndemnurile sunt spre a vinde și spre a ne vinde. Deci lăcomia ca patimă distrugătoare răstoarnă uneori chiar și cele mai înalte idei.

Suntem în stare să depășim presiunile, durerile și suferințele, însă ne lăsăm foarte ușor amăgiți de ispite. De aceea, iubiții mei, ceea ce trăim noi astăzi, în calitate de victime, bineînțeles, este rezultatul patimii iubirii de putere, care este cea mai abisală (…) Ea îi hrănește, sau mai bine zis îi îmbuibă pe trufași și pe lacomi. Puterea sau setea de stăpânire oferă posibilitatea lejeră ca cineva să-și stingă sau să aibă senzația falsă că-și stinge setea de recunoaștere și de posesiune. (…) Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat că unicul drum, calea cea unică este slujirea. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos vorbește El însuși despre stăpânire și slujire.

de Gabriela Mihaita David

În Sfânta Evanghelie de astăzi, ce vedem? Nu s-au bucurat cei din ținutul Gherghesenilor că acest nenorocit demonizat care era aruncat în foc, care era chinuit, care-și găsea sălașul său printre morminte, a fost vindecat. Nu! Pe noi ne interesează porcii! Ce ne interesează oamenii?! Pot să moară! Acuma, într-un registru foarte ipocrit, – să mă ierte Dumnezeu, dar acesta este cuvântul, „ipocrit” – ați văzut, am avem doar statistici și în același timp, în loc să fim tratați în această terapeutică medicală, noi suntem îndemnați să facem altceva. Ba mai mult decât atât, suntem înfricoșați pe toate căile și pe toate canalele. Bineînțeles, toate acestea cu un efort financiar din partea celor care într-adevăr sunt însetați de putere. Și iată că și locuitorii din ținutul Gherghesenilor, „ce mă interesează pe mine că unul s-a vindecat de marele chin?! Ce mă interesează?! Pe mine mă interesează porcii!”. Dar Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat foarte clar, frații mei, la Dumnezeu, fiecare om are o valoare incomensurabilă. Mântuitorul Iisus Hristos este cel care, prin parabole, ne arată că păstorul cel bun lasă cele 99 de oi și merge după oaia cea pierdută, una singură. Cât de important este fiecare om în fața lui Dumnezeu! Nu ne interesează elementele de statistică, ne interesează chiar și moartea unui singur om. Pentru că se invocă iarăși, într-un mod ipocrit, iertați-mă, că da, au mai murit și unii din cauza… așa, dar e un procent infim. Dar cât de ipocriți putem să fim! Dar dacă acel unu este tatăl tău, este mama ta, este copilul tău, oare mai puteți vorbi despre elemente de statistică? Și ați văzut că cei din ținutul Gherghesenilor… Ce i-au zis Mântuitorului după ce diavolul a cerut să fie trimiși în turma porcilor și porcii s-au aruncat în mare? Să plece! Adică de ce ne tulburi nouă afacerile? Mântuitorul Iisus Hristos tulbură multora afacerile. Și dacă s-ar putea, [ar vrea] să se interzică accesul în biserică. Cum nu! Avem și panegiriști care au spus: „uite, da, teatrele, – în teatre merg doar cei vaccinați – de ce la biserică să meargă…[oricine dorește]? „Haideți să-i marcăm pe toți!”, cum spunea cineva, un oficial.

De aceea, iubiții mei, vremurile pe care le trăim sunt, într-adevăr, vremuri de încercare. Însă, în același timp, Mântuitorul Iisus Hristos este prezent. Și puterea lui – iertați-mă, dar așa simt – este mai evidentă decât oricând. Pe cât de mare este ispitirea aceasta, pe-atât de mare este și puterea Mântuitorul Iisus Hristos. Nu știu dacă ați simțit acest lucru, dar cu siguranță îl vom simți și-l veți simți. Și mă bucur că suntem împreună la Sfânta Liturghie. Slavă lui Dumnezeu că ne spovedim, ne împărtășim și participăm la Sfânta Liturghie.

Dragii mei, mai ales noi, preoții suntem etichetați drept [conspiraționiști], de altfel am fost și batjocoriți cu [ideea că am susține] teoriile conspirației. Da! Să știți că noi, preoții, putem să prezentăm temeiuri ale conspirației răului. Nu neapărat mitul conspirației – că există mitul conspirației, mitul salvatorului, v-am vorbit data trecută despre acest lucru. Dar, deși există „teoria conspirației” și conotația ei peiorativă, rodul unei propagande vechi, venite să-i discrediteze din start pe cei care prezintă astfel de argumente, așa cum vă spuneam și duminica trecută, istoria lumii este de fapt o succesiune de conspirații, cea mai mare și cea dintâi fiind conspirația diavolului împotriva lui Dumnezeu și a omului. Dacă o luăm din Cartea Genezei din momentul în care diavolul i-a ispitit pe protopărinți și le-a zis: „Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul”, în tot Vechiul Testament și în Noul Testament, în Evanghelii, cei care au pus la cale prin trădarea lui Iuda uciderea Mântuitorului Iisus Hristos și până la Apocalipsă, vedem acest lucru.

Deci, iubiții mei, suntem martorii unor vremuri în  care vocația noastră de mărturisitori ai credinței creștine trebuie să fie așezată în viața fiecăruia dintre noi. Avem atâtea mijloace. Avem Psaltirea, care este cea mai puternică sabie împotriva celor vicleni, deci nu vă sfiiți în această perioadă să citiți cel puțin câte o catismă din Psaltire în fiecare zi. Avem, de asemenea, postul și rugăciunea. Avem sfintele slujbe și mai presus de toate, avem Sfânta Liturghie, Sfânta Euharistie, avem Sfânta Împărtășanie. Împărtășiți-vă, prin binecuvântarea duhovnicului și după dezlegarea de păcate, împărtășiți-vă cât mai des cu Trupul și Sângele Domnului. Acesta este medicamentul nemuririi și pe acesta nimeni nu ni-l poate smulge.

Așadar, iubiții mei, trebuie să spunem că a venit vremea, dacă n-am conștientizat până acum, în care încrederea noastră în Mântuitorul Iisus Hristos să fie făcută în Duhul lui Hristos. Credința noastră creștină nu este doar o adeziune intelectuală la un set de adevăruri. Nu. Este vorba despre o așezare în Duhul lui Hristos, prin care, așa cum spune Sfântul Apostol Pavel, „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.”  Nu vă temeți! Nu vă înspăimântați!

Ați văzut în Sfânta Evanghelie de astăzi că diavolul, la un moment dat în fața Mântuitorului Iisus Hristos îi spune: „Te jur pe Tine, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui Preaînalt!”. Îl recunoaște. Deși spectacolul răului în lumea în care trăim ne este atât de evident, este evident pentru conștiințele noastre – pentru că noi am fost timp de 30 de ani cel puțin, setați în confort și în plăcere. Și confortul nostru a depins în mare măsură de tehnologie, de smart-phone-uri și de toate aceste lucruri care se vând, de dependența de mass-media, încât la un moment dat am crezut că viața noastră se desfășoară doar la televizor, și acum, după această lentă spălare de creier, unii dintre noi putem cădea foarte ușor victime ale unei manipulări grosolane, care este manipularea Răului. Da, Răul se manifestă în această lume, dar mai presus de toate, este puterea lui Dumnezeu, mai presus de toate este credința noastră în Mântuitorul Iisus Hristos.

Și de aceea, iubiții mei, aș încheia tot cu același poet – un poet grec, este vorba de Kavafis, și am să vă citesc cele două strofe:

Frica

Noaptea, Stăpâne Hristoase, păzește-mi mintea și sufletul,

Atunci când împrejurul meu încep să se plimbe

Ființe și lucruri care nu au nume

Și ale căror picioare netrupești

Aleargă prin camera mea

Și se strâng de jur-împrejurul patului meu

pentru a mă vedea

și mă privesc ca și când m-ar cunoaște.

Și râd zgomotos fără glas,

Pentru ca să mă înfricoșez.

Știu, da, așteaptă ca vremuri grele să vină,

când poate aș fi târât împreună cu ele în întuneric,

amestecat cu ființele și cu lucrurile acestea.

Și vor cu sălbătăcie ca timpul să vină din nou, cel dinainte,

dar nu va mai veni niciodată

deoarece eu sunt scăpat,

în numele lui Hristos, botezat.

Toți suntem botezați în numele lui Hristos, și aceasta ne salvează și în viața aceasta, și în viața ce va să vie. AMIN!”

Legături: