PR. TUDOR CIOCAN: “Dacă vrem cu adevărat să trăim în Adevăr, TREBUIE SĂ MĂRTURISIM, SĂ DENUNȚĂM MINCIUNA CU CARE SUNTEM BOMBARDAȚI SISTEMATIC și trebuie să ne vedem fiecare dintre noi păcatele noastre și să-i cerem lui Dumnezeu să ne ajute să ne curățim de acestea” (VIDEO, TEXT)

Pr. Tudor Ciocan – 26 iulie 2021, Sf. Maslu, Biserica Hagiu:

“Ne spune Mântuitorul că “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“. Calea, din lumea aceasta, care ne îndreaptă spre veşnicie. Adevărul, care în lumea aceasta ne ajută să cunoaştem veşnicia. Şi Viaţa, care este o oglindire și o pregustare a vieții veșnice, a Învierii. Ce fel de Adevăr este Mântuitorul? Bineînțeles că și adevărul matematic – „unu plus unu egal doi” – sau adevărul logicii, care spune că „dacă de pildă acum este afară este vară înseamnă că nu este iarnă”, aceste tipuri de adevăr sunt şi ele bazate undeva pe realitatea divină. Dar în momentul în care ne vorbește despre Adevăr, Mântuitorul nu se referea la acest adevăr de tip ştiinţific al realităţii obiective, ci cred că se referea la Adevărul din sufletele noastre.

Sufletele noastre au fost înșelate. Prin păcatul strămoșesc, vicleşugul a pătruns în adâncul ființei noastre. Pentru că păcatul strămoșesc a făcut ca Adam și Eva să creadă într-o minciună. A trebuit să vină Dumnezeu după atâtea veacuri de amar şi chin, să se întrupeze pentru ca firea omenească, cea care prin minciună pierise, să fie refăcută și să se aşeze din nou împreună cu Dumnezeu, să poată sta cu Dumnezeu.

Adevărul desăvârșit se va vedea la sfârșitul veacurilor, atunci când Împărăția Cerurilor va fi peste tot, pentru cei care vor dori să intre într-însa. Şi iadul va fi pentru cei care nu vor dori să intre în Împărăţia Cerurilor. Adevărul desăvârşit șterge lacrima de la om. (…) Minciuna este cea care îl duce de fapt în întunericul cel din afară, la viermele cel neadormit.  Minciuna care poate să vină şi în veacul acesta și vine încă din veacul acesta. Cei care vor să trăiască cu adevărat în Hristos Iisus Domnul nostru, trebuie să caute mereu Adevărul. Adevărul Mântuitorului, totdeauna duce către Înviere!

Când ni se spune de către cineva [Arhiepiscopul Ieronim al Atenei a făcut-o, printre alții – n.n.] că avem de ales între o anumită procedură medicală și mormânt, să știm că acela este în înșelare. Niciodată creștinilor nu le-a fost teamă de mormânt. Niciodată creştinii nu au preaslăvit viața aceasta, decât ca loc și ca împrejurări în care pot să Îl cunoască pe Hristos, să dobândească mântuirea. Așadar nu viața aceasta este scopul nostru suprem pentru care trebuie să ne agităm, ci învierea cu Hristos. De aceea pentru noi, împreună cu Sfântul Apostol Pavel, nu avem a spune altceva decât că „pentru noi moartea este un câștig”. Așadar atunci când suntem amenințați cu moartea și cu mormântul, celor dragi ai nostri sau a noastră, să știm că cel care face o astfel de amenințare nu este în Duhul lui Hristos, nu este în Adevăr, este în minciună. Indiferent de ce îmbrăcăminte poartă acel om, sufletul lui se află în minciună. Pentru că Hristos este Adevărul și este Viața! Şi Hristos dacă ne dă viața aceasta, nu ne-o dă ca să trăim cu orice preț, ci ca să dobândim învierea.

Dacă Hristos ar fi vrut să trăim cu orice preț această viață, ne-ar fi pus pildă în aceasta în însăşi noaptea pătimirii Sale, l-ar fi lăsat pe Petru să taie cu sabia pe cei care încercau să-L aresteze și ar fi chemat atâtea puteri îngerești încât să-L scape din mâna celor care Îl arestau și urma să Îl batjocorească şi să Îl ducă până la moarte – și nu moarte ușoară, ci moarte pe cruce. Dar nu a făcut aceasta, ca să înțelegem noi cu adevărat că există ceva mai mult decât moartea. Și asta le-o spune la un moment dat chiar și ucenicilor Săi: “Nu vă temeți de cei care omoară trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă, temeţi-vă de cei care omoară și trupul și sufletul vi-l duc în gheenă“. Ceea ce este “o formă de a-l ucide”. E adevărat, că sufletul este nemuritor. (…). Dar pentru un suflet, să ajungă în gheenă, să se lipsească de Hristos pentru veșnicie, aceasta este moartea veşnică! Cum se spune, chiar “moartea cea de-a doua“. Moartea cea dintâi este cu trupul, moartea cea de-a doua este ajungerea în gheenă. Așa încât, dacă este cu adevărat să ne temem de ceva, nu de moarte.

Și dacă este să alergăm după ceva, nu este după viața și bunăstarea de aici. Și dacă este să alergăm după cineva cu adevărat este după Hristos și după a împlini voia lui Hristos, a fi cu adevărat ai lui Hristos. Dacă este să fim cu adevărat temători de ceva, este să ne temem ca nu cumva în veșnicie să-L pierdem pe Hristos. De aceea, orice făgăduință ni se face, ca să trăim aici [în această lume] şi să nu cunoaştem moartea, să ştiţi că este o făgăduință în fond mincinoasă. Nu mai vorbesc că până la urmă, cei care cred ei că pot să stăpânească viața și moartea, ignoră de fapt atotputernicia lui Dumnezeu. Care este Singurul care stăpânește moartea oricăruia dintre noi și stabilește momentul morții pentru oricare dintre noi, stabilește conjunctura în care vom muri, astfel încât să fie de cât mai mult folos sau cât mai puțin păgubitor pentru noi. De cât mai mult folos pentru noi și pentru cei din jurul nostru, în sensul că prin binele pe care îl fac cei care-l ajută pe muribund dobândește o stare mai aproape de Hristos, muribundul însuși, smerindu-se prin boală, prin neputință și văzând bunătatea celor din jur, se apropie mai mult de Hristos. Sau dacă este într-o stare de mare păcătoșenie şi de “învârtoşare în păcat”, atunci momentul morții sale va fi astfel stabilit de Dumnezeu, încât acest păcat să nu se înmulțească. Încât Iadul să nu-l afunde mai adânc în „gura” sa și în chinurile sale.

Aşadar, cei care ne promit și ne făgăduiesc viața aici, să facem ceea ce spun ei ca să dobândim viața aici, nu știu deloc ce spun. Nu știu deloc ce spun, pentru că în momentul în care ei ne făgăduiesc, nici măcar pe procedurile respective nu știu consecințele, nu pentru două-trei zile ci pentru doi, trei, cinci ani. Şi ei gândesc de pe o zi pe alta. În momentul în care, de pildă, mi se făgăduieşte să beau o sticlă de [cola] pentru ca “să trăiesc clipa”, nimeni nu spune că acea băutură de fapt îmi afectează dantura, stomacul, esofagul. Totul e “să trăiești clipa”, “să simți clipa”. Şi dacă bei suficient de mult Pepsi sau Cola sau alte băuturi de tipul ăsta, la un moment dat rămâi fără dinți, la un moment dat începi să faci tot felul de boli ale tractului gastro-intestinal și poţi să ajungi şi la lucruri foarte grave. Nu ni se spune despre asta. La fel este și cu ceea ce se întâmplă acum.

Acum, în momentul în care vorbim despre adevăr, ne-am aștepta că cei care îndrumă societatea aceasta să încerce să caute ei înşişi adevărul și dacă nu știu adevărul, măcar să-și mărturisească neștiința. Cu adâncă smerenie să spună: “împreună vom încerca să facem ceva, încât să vedem care este adevărul”. Dar în momentul în care cei care conduc societatea aceasta mărturisesc minciuna sistematic ca fiind adevăr, nu pot să cred altceva decât că aceștia sunt și înșelați, și înșelători. De aceea, nu voi putea niciodată să am încredere desăvârșită în cineva înșelat și înșelător. Şi dacă este înșelat doar și de bună credință, dar este înșelat în minciună, tot trebuie sa caut dincolo de starea aceasta a lui (care sperăm că este temporară) de înșelare – și încerc să-l trezesc din înșelare, dar niciodată nu mă voi duce cu el în înșelare pentru ca să îl dobândesc pentru adevăr. E adevărat că spune Sfântul Apostol Pavel că “m-am făcut tuturor – toate ca pe toţi pentru Hristos să-i dobândesc”. Nu înseamnă însă să fiu de acord cu înșelarea unuia și a altuia ca sperând că în felul acesta o să-l dobândesc pe el pentru Hristos. Ci înseamnă altceva, înseamnă că trebuie să stau tare, înrădăcinat în adevăr și să mărturisesc aceluia că minte sau că este mințit. Dacă și minte, atunci este foarte rău.

Vedeți că acum suntem „într-o zonă” mai bună, mai relaxată a perioadei acesteia în care trăim. Bineînțeles că cei care au contribuit masiv la tensiunea de anul trecut, nu știu exact din ce cauză, dar parcă vor să contribuie din nou, să tensioneze lucrurile. Ca să vă puteți da seama dacă sunt în adevăr sau în minciună, trebuie să vedeți cum se raportează la Hristos. E cel mai bun criteriu! Nu la… făgăduinţele sau amenințările că “dacă unul sau altul nu face nu ştiu ce procedură medicală, acela de fapt este responsabil pentru moartea celor din jur“. Pentru că nici ei nu știu, ci pur și simplu raportarea la Hristos! Și când vorbesc despre “raportarea la Hristos” vorbesc și de raportarea la Sfânta Biserică, pentru că nu se poate ajunge la Hristos decât prin Biserică. Deci în momentul în care aceia vin și încep să confunde Biserica cu o adunare de suporteri de fotbal sau cu o adunare, cu un mall, cu o piață și ne spun ce să facem, în momentul acela să știți că ei se află în minciună și ne duc și pe noi în minciună.

Ce putem noi face? Este același lucru pe care îl spun tot timpul și cred că acesta este după gândul Bisericii, de-a lungul timpului și al lui Hristos Însuși: nu atât să protestăm (cu toate că uneori și aceasta poate să-i trezească), cât în primul și în primul rând fiecare dintre noi să ne rugăm mai mult lui Hristos și să mărturisim în cercul nostru de cunoștințe, Adevărul lui Hristos și [să denunțăm] minciuna cu care suntem obișnuiți de multă vreme, dar în mod acut în ultimii doi ani, din martie 2020. Să mărturisim: “Este o minciună ce ni se spune, este o minciună și e vădită minciuna“.

Cei care ne vorbesc, au fost de rea-credință și înainte de martie 2020, vor fi și mai departe. Câtă încredere aveați în politicienii noștri înainte de martie 2020? Ştiți prea bine că foarte mică! De ce? Pentru că mințeau în mod constant. De ce din martie 2020 să avem mai multă încredere? Deodată oamenii s-au schimbat, au devenit mai morali? Câtă încredere aveam în mass media înainte de martie 2020? Mă refer nu la filme ci la astea, la ştiri! Știți foarte bine că erau extrem de partizane. Unii susţineau un partid alţii – alt partid. De ce acum am încredere în știri, ca și cum deodată ar fi “inspirate de Dumnezeu”? S-au schimbat între timp realizatorii, proprietarii de posturi, interesele lor au devenit brusc… Toți așa… “s-au pocăit brusc și au început să devină creștini cu adevărat”? Dar bineînțeles că noi i-am urmat cu toții și i-am ascultat cu toții și de un an și jumătate și mai bine, “ne uităm în gura lor” mai ceva decât ascultând Evanghelia de Duminică. Pentru că Evanghelia de Duminică nu stârnește atâtea pasiuni în noi, cât stârnesc aceste știri “senzaționale”.

Dar (şi cu asta închei) dacă vrem cu adevărat să trăim în Adevăr, în Hristos Iisus-Domnul nostru, trebuie să mărturisim, [să denunțăm] minciuna cu care suntem bombardați sistematic și trebuie să ne vedem păcatele noastre, fiecare dintre noi. Care sunt foarte clare! Dar fiecare le are. Îndreptățire, judecare, osândire, împrăștiere a minții, îndulcire, înfricoșare, desfrânare, avorturi. Să le vedem, lucrurile astea! Și să-i cerem lui Dumnezeu să ne ajute să ne curățim de acestea, pentru că dacă noi, fiecare dintre noi ne vom curăți de acestea și vom porni pe calea aceasta a curățirii, vom fi pe Calea cea Adevărată și vom fi cu Hristos care este Calea, Adevărul și Viața. Vom trăi viața cea adevărată și de aici de la fiecare dintre noi, se va putea întinde Lumina lui Hristos peste întreaga societate. Altfel, dacă încercăm doar să ne luptăm cu cei mai-mari și cu minciuna pe care ne-o induc sistematic, nu vom face nimic, dacă noi vom sta în păcat individual. Pentru că nu vom avea în noi puterea Duhului Sfânt care să lucreze. Ci vom fi doar noi, ca niște oameni, oamenii cei vechi, care se luptă pentru drepturile lor, pentru libertățile lor, pentru viața lor confortabilă dinainte. Dacă vrem să facem față într-o astfel de luptă disproporționată total între fiecare dintre noi și un sistem globalist, halucinant de puternic și de mincinos, nu putem [birui] noi ca “omul cel vechi”, ci în măsura în care tindem să fim “omul cel nou” adică să fim cu Hristos. Pentru că Dumnezeu Atotputernic, Atotînțelept, Atotiubitor, El este Cel care poate să ne ajute, în măsura în care vrem să fim cu El, să ieșim din starea aceasta și să ne pregătim prin lumea aceasta, pentru învierea cu El. Amin!”

Legături: