FURTUNA INFRICOSATOARE S-A RIDICAT…

2-08-2015 Sublinieri

“Aşadar, curaj, fiii mei! Suntem ucenici ai Aceluia pe Care L-au răstignit…”f3

Cititi si:

***

A04

STARETUL EFREM FILOTHEITUL (marele duhovnic cu viata sfanta din Arizona):

Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze [Ioan 14,27].

Credeţi în Dumnezeu, fiii mei, că nu ne va lăsa să fim ispitiţi peste puterea noastră, căci împreună cu ispita va veni şi ajutorul lui Dumnezeu.

Hristos ne spune că

dacă pe Mine M-au urât şi pe voi vă vor uri şi dacă pe Mine M-au prigonit şi M-au hulit şi blestemat, şi pe voi vă vor prigoni şi vă vor huli şi blestema”.

Şi acestea le vor face cu voi, fiindcă nu cunosc pe Dumnezeu şi „nu ştiu ce fac”.

Noi, fiii mei, Il cunoaştem pe Dumnezeu şi fiindcă Il iubim şi suntem ai lui Dumnezeu, pentru aceasta ne urăşte lumea, fiindcă nu este de acord cu Legea Lui.

Aşadar, curaj, fiii mei! Suntem ucenici ai Aceluia pe Care L-au răstignit. Şi noi ne vom răstigni în ispite şi precum Acela a înviat, tot astfel vom învia şi noi şine vom slăvi în vecii vecilor.

141727_potolirea-furtuniiDiavolul a ridicat furtună, dar se va risipi, fiindcă Dumnezeu este atotputernic şi nimic nu poate să se facă fără voia Lui cea dumnezeiască.

„Cu noi este Dumnezeu”. Hristos împărăţeşte înlăuntrul tuturor celor care ne-am botezat întru El, si de aceea nu ne temem de nimic. Se poate ca să intrăm în ispită, dar adevărat este cuvântul Celui Care ne-a izbăvit pe noi, căci a spus:

„Eu am biruit lumea”.

Şi noi vom birui, chiar dacă marea se învolburează în chip înfricoşător.

Nu vă temeţi de nimic, ci numai de Dumnezeu să vă temeţi, de Cel care poate să ne trimită în gheena, dacă nu luăm aminte.

Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că acelora este împărăţia Cerurilor.

Icoana_Învierii_Pr_Mihail_pictură_pe_CruceNu uitaţi ce au îndurat primii creştini pentru a-şi păstra credinţa în Hristos; se ascundeau în catacombe, prigoniţi fiind şi necăjiţi. Şi noi suntem fericiţi că suntem prigoniţi pentru dorinţa noastră de a-L adora pe Dumnezeu şi de a ne păstra curăţia.

Vom trece prin multe, dar la sfârşit biruinţa va fi dată lui Iisus Cel Răstignit, fiindcă Crucea este semnul nostru purtător de biruinţă. De aceea nu vă temeţi, căci cu noi este Dumnezeu.

[…]

***

Furtună înfricoşătoare s-a ridicat pe Marea Tiberiadei. Vântul ameninţă să scufunde corabia mică în care Se află Iisus cu Ucenicii Lui. Ucenicii sunt înfricoşaţi foarte. Nimeni nu doarme, fără numai Domnul vieţii si al morţii.

Scoală-Te, Invăţătorule, strigau ei deznădăjduiţi, căci pierim.

Atunci Cel ce toate le ţine în mâna Sa S-a sculat si a certat marea si vânturile si s-a făcut linişte mare.

Să credem şi noi în puterea lui Iisus şi atunci vrăjmaşul va preda armele şi se va face linişte mare.

Pentru care dragoste suferiţi? Care dintre voi şi-a pus chiar şi viaţa sa pentru fraţii săi? Cărei porunci v-aţi făcut din dragoste împlinitori? Veţi răspunde: „Pentru dragostea lui Hristos, întru Care am nădăjduit, că toate prin puterea Sa vor avea un sfârşit bun”.

pantocrator-Bine, foarte bine. Căci El este Cel care numără şi perii capului nostru. Credem, oare, că se va face ceva fără voia Lui? Iar dacă suntem ocrotiţi de Pronia Sa cea dumnezeiască, de ce să ne temem? Nu trebuie, oare, să ne temem mai vârtos de Acela Care poate să ne arunce în gheena pentru păcatele noastre?

In loc să aveţi curaj şi laudă în Hristos spre slava Celui Care v-a învrednicit să vă nevoiţi în acest chip, voi vă lăsaţi cuprinşi de întristare, de gânduri şi cârtire. Laudă, repet, se cuvenea să aveţi, pentru că Dumnezeu v-a învrednicit, pe voi nevrednicii, să deveniţi organe ale Proniei Sale, pentru mântuirea sufletelor celor alese pentru care Hristos a murit.

Pentru Dumnezeu, nu vă întristaţi! Nu voiţi să pierdeţi răsplata voastră care va fi multă în Cer.

A propovădui cuvântul lui Dumnezeu este o virtute mai mică, dar ca să ne jertfim pentru El este DRAGOSTEA DESĂVÂRŞITĂ, adică să ne punem sufletele noastre pentru dragostea aproapelui.

Desigur, această virtute este ostenitoare şi primejdioasă, dar oare marile vrednicii se dobândesc fără osteneală? Să nu uităm vrednicia dumnezeieştii Răstigniri si că datori suntem si noi să fim mici mântuitori, atunci când vremea o va cere, potrivit voii dumnezeieşti.

vinerea mare - patimile, rastignirea si ingroparea Domnului„Dacă pe Mine M-au prigonit, şi pe voi vă vor prigoni‘; dacă pe Mine M-au învinuit, şi cu voi vor face la fel.

Şi când toate acestea le veţi pătimi pentru Numele Meu, bucuraţi-vă şi vă veseliţi, căci plata voastră multă este în Ceruri.

Să-L socotim pe Dumnezeu Părintele nostru. Să ne odihnim la sânul Său cel cald, iar El ştie cum să rânduiască toate spre folosul nostru.

Ca oameni – şi eu sunt primul – ne este frică la început, pentru a ni se vădi neputinţa, dar apoi vine bunul Cirinean, Harul dumnezeiesc, şi ridică Crucea noastră şi urcăm pe Golgota mai uşor.

Oare Hristos nu S-a temut în Ghetsimani? Pentru ce s-a făcut sudoarea precum picăturile de sânge? Acestea şi altele au arătat neputinţa omenească, dar apoi, ca Dumnezeu, liniştit şi blând ca un miel fără de răutate, Şi-a jertfit viaţa pentru omul cel nemulţumitor“.

(din: Arhim. Efrem Filotheitul, “Poveţe părinteşti”, Editura Evanghelismos, 2015)

Simon_din_Cirene_duc_nd_crucea

***

Legaturi:

***

***

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Intristarea, deznadejdea, Parintele Efrem Filotheitul, Umblarea pe mare si Potolirea furtunii

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

Articole Recomandate

Carti recomandate