PAZIREA PORUNCILOR: Ce este iubirea de Dumnezeu si ce inseamna cu adevarat iubirea fata de om? SFANTUL IUSTIN POPOVICI despre dragostea mincinoasa si ucigasa VS. iubirea izvorata din Hristos

Despre cele doua porunci cele mai mari

Predica la Duminica a cincisprezecea dupa Cincizecime a SFANTULUI IUSTIN POPOVICI (1961)

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

Fiecare Sfanta Duminica este cate o sfanta si minunata Buna-Vestire a Evangheliei si in ea se cuprinde intregul adevar al Cerului si al pamantului, intotdeauna fiecare cuvant din Evanghelie este astfel.

In Sfanta Evanghelie de astazi, oamenii Il ispitesc pe Dumnezeu! Cum indraznesti, cum poti tu, omule, sa-L ispitesti pe Dumnezeu?… Se spune in Sfanta Evanghelie:

Unul dintre ei, invatator de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a intrebat: Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege? El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si Prorocii. (Matei 22, 35-40)

Cu adevarat, toata legea Cerului si a pamantului. Da, in aceasta lume pamanteasca nu exista alta lege in afara acestora doua, cele mai importante porunci date noua de Domnul Hristos. Intaia porunca: iubirea fata de Dumnezeu; cea de-a doua: iubirea de oameni.

Ce este aceasta iubire dumnezeiasca? Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.

De ce a randuit Domnul aceasta dragoste ca prima si cea mai mare porunca, care cuprinde toate poruncile si toate legile Cerului si pamantului? Pentru ca El a raspuns la intrebarea: Cine este Dumnezeu? Niciun om nu a raspuns la aceasta intrebare. Dar Mantuitorul Hristos prin intreaga Sa viata, prin intreaga Sa lucrare, prin fiecare cuvant de-al Sau, a dat raspunsul: Dumnezeu este Dragoste (1 Ioan 4, 8 si 16). In aceasta este cuprinsa intreaga Buna-Vestire.

Si ce este omul? La aceasta Mantuitorul a raspuns: Si omul este dragoste. Ha! Va spune cineva: Ce vorbesti?

Da, si omul este dragoste, pentru ca este facut dupa chipul lui Dumnezeu. Omul este reflectie a dragostei lui Dumnezeu. Dumnezeu este Dragoste. Si omul este dragoste. Iar aici, in aceasta lume, sunt numai doua realitati: Dumnezeu si omul, si pentru mine si pentru tine. Nu este nimic mai important in aceasta lume afara de Dumnezeu si de mine, afara de Dumnezeu si de tine.

Ce se intampla cu omul care implineste aceasta prima si cea mai insemnata porunca, care este iubirea de Dumnezeu? Ce este aceasta iubire de Dumnezeu? Aceasta inseamna: sa aduci inima ta catre Dumnezeu, la Dumnezeu, intregul tau suflet sa-l incredintezi lui Dumnezeu, intreaga ta cugetare, intreaga putere; sa inapoiezi chipul cel dumnezeiesc lui Dumnezeu; sa inapoiezi chipul Chipului celui dintai; ceea ce este intru tine dumnezeiesc sa inapoiezi lui Dumnezeu. Iubirea de Dumnezeu este intoarcerea intru sine a omului si daruirea sa lui Dumnezeu. Spune:

Doamne, iata, eu sunt intreg dintru Tine, chipul Tau; iata sufletul meu, iata intreaga mea fiinta, aceasta este a Ta.

Astfel, aceasta porunca este o intreaga aducere de sine insusi lui Dumnezeu. Si de unde se intoarce acest om atunci cand se preda pe sine lui Dumnezeu? Se intoarce dintr-o tara indepartata, ca fiul risipitor, se intoarce din pacate, din moarte; inviaza duhovniceste ca fiul risipitor (Luca 15,13-24) prin pocainta. Fiecare om care implineste cea dintai porunca se intoarce la Dumnezeu din imparatia raului si a mortii, din imparatia diavolului se intoarce la Dumnezeu si la imparatia dumnezeiasca.

Si cum se realizeaza aceasta? Prin tinerea Evangheliei, a poruncilor evanghelice. De fapt, aceasta intoarcere la Dumnezeu se realizeaza prin implinirea poruncilor dumnezeiesti. Mantuitorul a spus:

Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el (Ioan 14, 23).

Aceasta nu am scris-o eu, sunt dumnezeiestile cuvinte ale Mantuitorului Hristos. Daca tii poruncile Mantuitorului, iti inchini sufletul Lui; fii intotdeauna ravnitor la implinirea acestor porunci. Sfantul Ioan Teologul, numit Apostolul Iubirii, spune: Caci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Sa pazim poruncile Lui (1 Ioan 5, 3). Aceasta este dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu: daca implinesti poruncile Sale. Nu poti spune ca-L iubesti pe Dumnezeu, dar ai rautate si ranchiuna. Te minti, te inseli pe tine insuti.

Ce este iubirea de oameni? Ea izbaveste chipul dumnezeiesc de ceea ce este nedumnezeiesc, impotriva lui Dumnezeu, si aceasta este: viciul, pacatul, moartea si diavolul. Se izbaveste omul de cel mai mare dusman: diavolul, moartea. Aceasta iubire de oameni a aratat-o Domnul Hristos. – Si ce este iubirea de oameni a omului? Iata ce:

Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti (Matei 22, 38-39).

Acesta este raspunsul la intrebarea: Ce este iubirea de oameni, cum sa ne purtam si eu si tu fata de oameni? Aceasta este porunca dumnezeiasca cea negreselnica: dupa Dumnezeu-Omul; dupa dragostea lui Dumnezeu, dragostea lui Hristos -dragostea fata de om; dupa iubirea de Dumnezeu – iubirea de oameni. Iubirea fata de om se arata atunci cand il izbaveste de cel mai mare dusman al sau, de pacat si de moarte. Aceasta este dragostea lui Hristos fata de om: izbavirea de moarte. A doua porunca: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, inseamna: Cand il iubim pe om, cand il iubim nefatarnic? Atunci cand il izbavim de pacate, de iad. Aceasta este iubirea cea adevarata fata de om.

Intrebare: Dar iubirea parintilor fata de copii? Si iubirea sotului fata de sotie? Si iubirea omului fata de patrie? Oare aceasta nu este dragoste? Noi numim aceasta dragoste, dar, oare, este aceasta dragoste? Toti acestia nu au dragoste daca nu este Hristos acea putere prin care iubim. Daca parintele nu-si iubeste copiii cu dragostea lui Hristos, daca nu-i educa asa cum trebuie, daca nu-i calauzeste pe calea cea dreapta, cum sa se izbaveasca de pacate? Insa el doar ii creste si ii aproba, iar apoi ii uraste, ii ucide. Daca sotul isi iubeste sotia numai trupeste, el este ucigasul ei. Astfel este cu fiecare dragoste pamanteasca, trupeasca.

Daca dragostea fata de om o traim intru Domnul, atunci acea dragoste este vesnica si nepieritoare, este iubirea lui Hristos. Daca ai un prieten si crezi ca il iubesti, daca ii incurajezi pacatul, te faci ucigasul sau, daca nu-i atragi atentia asupra unui oarecare pacat al sau: Prietene, sa-ti spun, acest pacat al tau te ucide, te indeparteaza de Dumnezeu. Daca nu faci aceasta, esti ucigas. Te minti…

A doua porunca este ca si cea dintai. Numai atunci cand sufletul este intreg intru Hristos, este indreptat catre om; numai atunci vei iubi cu Dragostea cea vesnica. Fara aceasta, dragostea ta este mincinoasa, este ucigasa. Numai dragostea lui Hristos este esenta si izvorul dragostei adevarate. Daca omul nu-L iubeste pe Domnul Hristos, el nu poate iubi pe nimeni – aceasta este minunata si infricosatoarea veste buna. Minunata, caci omul se inalta la Ceruri si in vesnicie. Infricosatoare, caci daca nu o implinim, atunci iubim pe dumnezeul urii – pe diavolul. Dumnezeu este Dragoste – diavolul este ura. Iata in bratele cui te afli atunci. Atunci este infricosator sa fii om, caci te transformi in diavol. Astazi vuieste Europa de asa-numita “dragoste fata de om”... Si ce vedem? Ce au facut fara Hristos si fara dragostea lui Hristos: masacre, razboaie, lupte, distrugeri. Ce este Europa de astazi fara Hristos? Nu le da voie diavolul, dumnezeul urii, celor care sunt impotriva lui Hristos sa-l iubeasca pe om. Unii ca acestia se mint pe ei insisi si pe oameni, fiindca nu iubesc omul.

Cineva a venit la un ascet si l-a rugat sa-i citeasca ceva din Sfanta Scriptura. Acela i-a citit chiar aceste doua porunci. Cand Sfantul nevoitor a terminat de citit, acel om a plecat in lume, spunandu-i: Atunci cand am sa implinesc aceasta, voi veni din nou. Au trecut anii si el nu a mai venit; trecand doi, trei, zece, cincisprezece ani, atunci numai ce vine omul si spune:

– Iata-ma, Sfinte Parinte!

– Unde ai fost pana acum?, il intreaba ascetul.

– Am incercat sa implinesc aceste doua porunci si, iata, am staruit cincisprezece ani si cu rugaciunile tale am implinit ceva.

Iata ce inseamna Evanghelia Domnului Hristos, atunci cand omul voieste sa o implineasca, si aceasta este cu putinta numai atunci cand urmeaza Domnului Hristos cu toata inima. Cand si cum sa mergem dupa Domnul Hristos? Mai intai prin credinta. Si Hristos sa se salasluiasca prin credinta in inimile voastre (Efeseni 3,17), spune Sfantul Apostol Pavel. Iar El se salasluieste intru noi prin fiecare sfanta virtute. Noi ne nastem in primul rand prin dragoste, prin sfanta virtute, apoi prin aceasta sufletul nostru ramane intru El, in binele Sau, si atunci El se salasluieste intru noi.

Ce sunt Sfintii? Sfintii sunt implinirea acestor doua virtuti: dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de om – iubirea de Hristos si iubirea de oameni. Toti au avut aceste doua virtuti. Au avut aceste doua virtuti si nu au avut nevoie de nimic mai mult.

Iata stiinta Evangheliei lui Hristos: nu este iubire fata de om fara iubire de Dumnezeu (Efeseni 3,17). Numai iubirea fata de Dumnezeu ne da puterea sa iubim si omul, sa-l iubim chiar si in pacatul sau. Aceasta este stiinta Evangheliei. Fiecare crestin este cu adevarat crestin daca implineste aceste doua porunci. Intreaga Evanghelie consta in aceste doua porunci. In ce masura am implinit aceste doua porunci ale Domnului Hristos? Unde este inima noastra? Intreaba-te: Oare astazi am implinit aceste doua porunci? Iar daca nu, spune-ti:

Astazi nu am fost crestin. Doamne, daruieste-mi putere ca maine sa fiu crestin, pentru ca din toata puterea mea sa iubesc pe Domnul Dumnezeul meu si pe fratele meu!

Slujind Domnului, iubindu-L pe Domnul Hristos, omul nu poate sa nu-l iubeasca pe om. Nu iubi pacatul omului, ci pe om, si sarguieste-te ca pacatul sa-l scoti afara, sarguieste-te sa-l izbavesti pe pacatos de pacate. Aceasta este iubirea cea adevarata. Nu este alta dragoste. Omul este chipul lui Dumnezeu: Dumnezeu este dragoste – omul este dragoste. Esti crestin daca respecti aceste doua adevaruri si traiesti dupa ele. Spune-ti intru sine: Eu sunt chipul lui Dumnezeu, Dumnezeul dragostei, si trebuie sa iubesc. Aceasta este Evanghelia Domnului Hristos si pentru ingeri si pentru oameni, si pentru Cer si pentru pamant, singura Buna-Vestire in toate lumile.

De aceea ne ostenim ziua si noaptea sa implinim aceste doua porunci, sa ne izbavim de diavol, de pacat, de moarte, si sa dobandim dragostea fata de Domnul Hristos, si credinta in El, caci dragostea lui Hristos lucreaza: prin credinta, prin rugaciune, prin milostivire, prin fiecare sfanta virtute.

Dragostea fata de Domnul Hristos este cuprinsul, infaptuirea si implinirea acestor doua porunci. Lui fie-I toata slava, cinstea si inchinaciunea, in vecii vecilor. Amin.

(din: Cuviosul Iustin de Celie, Cuvinte despre vesnicie – predici alese, Editura Egumenita, 2013)

Va mai recomandam:

Legaturi: