Predici scurte, dar puternice la Duminica a IV-a dupa Rusalii: PUTEREA RUGACIUNII UNORA PENTRU ALTII si CERCETAREA CREDINTEI NOASTRE. “Nu va lasa Dumnezeu desarta o mare nadejde pusa in El de cel smerit”

21-07-2013 Sublinieri

128185input_file1125108

“Aceasta este Biserica, ca unitate în Dumnezeu: prezenţa unora în inimile celorlalţi”.

CUVÂNT TEOLOGIC al părintelui Dumitru Stăniloae:

Vindecarea aproapelui prin rugăciunea altora

Duminica a IV-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaşului)

“Rugaţi-vă unii pentru alţii“ (Iacob 5, 16)

“Sfânta Scriptură ţine în mare cinste rugăciunea. Pe fiecare pagină vorbeşte despre puterea şi roadele rugăciunii. În rugăciune se înfăptuieşte legătura omului credincios cu Dumnezeu. Pentru omul care se află în starea de rugăciune, Dumnezeu nu mai este numai o temă de gândire, ci o realitate prezentă în faţa lui. În momentele de rugăciune creştinul nu este singur, chiar dacă nu e în legătură cu nimeni dintre oameni, ci vorbeşte cu Dumnezeu, mai bine zis este în dialog cu Dumnezeu, întrucât nu numai el vorbeşte către Dumnezeu, ci şi Dumnezeu vorbeşte către el, răspunzând cu făgăduinţele, cu asigurările şi cu mângâierile Lui la cererile celui ce se roagă, la grijile şi la durerile acestuia.

De aceea, din rugăciune îi vine celui ce se roagă liniştire, răbdare, nădejde şi înseninare, oricare ar fi necazurile care îl învăluie; îi vine răbdare în a suporta greutăţile şi putere de a stărui în efortul pentru învingerea lor. Prin rugăciune, puterea lui Dumnezeu se comunică omului care se află în convorbire cu El.

De cele mai multe ori omul credincios nu se roagă numai pentru sine, ci şi pentru alţii. Chiar şi atunci când se roagă pentru sine, se roagă să fie folositor altora. La rândul ei, grija pentru alţii în rugăciunea lui, dragostea de alţii, dă un plus de putere celui ce se roagă, face ca rugăciunea lui să fie şi mai caldă.

Despre puterea deosebită a rugăciunii făcute pentru alţii amintim cuvintele pline de un bogat şi adevărat conţinut ale Sfântului Apostol Iacob, cuprinse în epistola sa: Rugaţi-vă unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că multă putere are rugăciunea dreptului în lucrarea ei (Iacob 5, 16).

Dumnezeu, Care a creat şi susţine prin suflet viaţa şi organizarea trupului, Îşi comunică puterea întăritoare şi susţinătoare a sufletului şi prin acesta puterea de susţinere şi de refacere a organizării echilibrate a trupului, prin firul rugăciunii. Prin acest fir se înfăptuieşte transfuzia de putere de la Dumnezeu la sufletul şi trupul nostru. Dumnezeu poate aduce astfel prin rugăciune o îndreptare sau o întărire în starea tulburată sau slăbită a trupului, făcând ca substanţele infuzate în el ca medicamente să se încadreze deplin în organismul trupului şi să-i refacă echilibrul tulburat, sau să restabilească acest echilibru chiar şi atunci când substanţele medicale infuzate se dovedesc fără efect. De câte ori nu ne spun medicii: trebuie să-ţi menţii curajul, trebuie să fii optimist, să ai încredere, trebuie să te fereşti de supărări, nu te lăsa deprimat de insuccese, de piedicile ce ţi se pun de către cei ce nu-ţi vor binele, de durata bolii! Fără aceasta, medicamentele nu-ţi pot fi de mare folos.

Dar când poate câştiga credinciosul mai multă încredere, decât atunci când simte prin rugăciune că este în comuniune cu Dumnezeu? Sfântul Apostol Iacob spune direct că prin rugăciune nu ne vindecăm numai pe noi înşine, ci şi unii pe alţii. Aceasta pentru că rugăciunea făcută pentru alţii, când este însufleţită de o mare grijă iubitoare faţă de ei, este mai puternică decât rugăciunea pentru noi înşine. Rugăciunea aceasta este plină de forţă şi de efect, spune Sfântul Apostol Iacob. Dacă rugăciunea în general nu este o simplă înşirare de cuvinte, ci e plină de putere, cu atât mai mult rugăciunea pentru alţii poartă în ea putere, poartă puterea fiinţei noastre, mobilizată şi sporită de puterea lui Dumnezeu, spre cei pentru care o facem.

Gândul şi cuvântul nostru bun îndreptate spre altul îi duc aceluia putere, căci noi nu suntem separaţi unul de altul în planul nevăzut, atunci când suntem legaţi prin iubire. Cu atât mai mult îi duc aceluia puterea gândul şi cuvântul nostru, când sunt gând şi cuvânt de rugăciune, când îl prindem şi pe acela în legătura noastră cu Dumnezeu. Atunci, de la noi la el curge nu numai puterea fiinţei noastre, ci şi puterea lui Dumnezeu care e în noi prin rugăciune.

În rugăciunile ce le facem unii pentru alţii nu ne unim numai cu Dumnezeu, ci şi unii cu alţii în Dumnezeu. Puterea lui Dumnezeu circulă atunci în noi. Aşa circulă puterea lui Dumnezeu în noi toţi care ne rugăm împreună şi unii pentru alţii în vremea Sfintei Liturghii. Şi prin însuşi acest fapt rugăciunea este o valoare şi o mângâiere prin ea însăşi. Este o bucurie şi o mângâiere să putem zice unii către alţii ceea ce a spus Sfântul Apostol Pavel: Sunteţi în inimile noastre, ca împreună să murim şi împreună să trăim“ (2 Corinteni 7, 3). Propriu-zis, cei ce au pe alţii în inima lor şi prin aceasta Îl au pe Dumnezeu Însuşi nu mai mor, sau chiar dacă mor, ei sunt vii în vecii vecilor. Şi aceasta este Biserica, ca unitate în Dumnezeu: prezenţa unora în inimile celorlalţi. Această unitate este înfăptuită şi trăită mai ales în rugăciunile unora pentru alţii.

Dă-ne, Doamne, duhul acestei rugăciuni în toată vremea, ca odată cu aceasta să avem unirea cu Tine şi cu ceilalţi, să avem viaţa care nu se sfârşeşte. Căci viaţa este una cu dragostea şi dragostea în veci nu piere. Dă-ne să Te lăudăm cu o gură şi cu o inimă, adică în deplina unitate a dragostei neîncetate şi veşnice.

Amin!”

* (Predică) la Duminica a IV-a după Rusalii, în revista Glasul Bisericii (nr. 5-6, 1972, pp. 507-509) şi publicată şi în săptămânalul “Lumina de Duminică” din data de 21 iulie 2013

sursa: Basilica

*

Ierom. Grigorie Sandu: VINDECAREA SLUGII SUTASULUI
(Predica rostita in anul 2011)

“Du-te, fie tie dupa cum ai crezut!”

“Iubiti credinciosi!

Nu degeaba a auzit sutasul aceste cuvinte adresate lui de Mantuitorul, caci virtuti deosebit de rare a aratat el. Ce vi se pare mai de admirat la sutasul din Evanghelia citita astazi, smerenia lui sau credinta si nadejdea lui? Caci prin cuvintele Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu” a aratat smerenie, iar prin cuvintele zi numai cu cuvantul si se va vindeca sluga mea a aratat credinta si nadejde. Si inca ce nadejde! Nadejde dusa la certitudine. Nu vi se pare ca era sigur ca va fi asa?

Tu ai smerenie, crestine? Sau te crezi vrednic de a fi cercetat de Dumnezeu! Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu“, a zis paganul acela. Dar tu, crestine, prin Sfantul Botez ai devenit Templu al Sfintei Treimi. Acoperisul tau este trupul tau, iar sub acest acoperis este sufletul tau. El este locul in care Il inviti sa intre si Il primesti pe Domnul cand vine. Ai pregatit tu, crestine, in mod cuviincios acest loc si din smerenie tot nevrednic te marturisesti sau insisti cu indrazneala sa-ti onoreze Domnul mandria prin venirea Lui, vadita prin implinirea dorintelor tale trufase?

A mai zis cineva, si stii bine cine era acela, “iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos. Cand cazi in ispita de a te compara cu altii, te gasesti a fi in fata lui Dumnezeu cel mai rau dintre oameni, sau Ii multumesti si tu, plin de mandrie, ca fariseul, ca nu esti la fel cu ceilalti oameni? Te indreptatesti tu sau astepti sa-ti faca Dumnezeu dreptate? Caci, fiind drept, Dumnezeu nu va ingadui la infinit o nedreptate. O va ingadui numai atat cat este nevoie ca sa dovedesti ca esti gata sa o rabzi pana la sfarsit, dupa care va face El dreptate. Te scarbesti de laude sau de ocari? Suporti sa fii infruntat in parerile tale? Dar jignit? Dar batjocorit suporti sa fii? Iata in cate feluri iti poti verifica smerenia.

Dar credinta, tu ai, crestine, atat incat sa iei in serios orice cuvant din Evanghelia Mantuitorului? De exemplu, cuvantul recent auzit in Evanghelia de Duminica trecuta: cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte vi se vor adauga voua, pentru ca stie Tatal vostru din ceruri mai inainte de ce aveti nevoie“. Nu te intreb daca si tu cauti mai intai Imparatia cerurilor, ci te intreb cat de tare nadajduiesti ca va avea grija Tatal Ceresc de nevoile tale.

Sau alt cuvant: luati jugul Meu ca este bun si sarcina Mea ca este usoara. Nu cumva eviti sa bagi capul in jugul implinirii poruncilor Lui, indoindu-te ca este bun, adica folositor? Crezi ca sarcina Lui este usoara, pentru ca ti-o va face El usoara sau ti se pare o vorba goala, spusa, asa, spre linistirea noastra, ca si cum Dumnezeu ar fi un amagitor?

Sau alt cuvant: cautati si veti afla, cereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide. Crezi, tu, acestor cuvinte si insisti in a cauta, a cere, a bate la usa Lui sau te lasi pagubas daca nu ti se implineste dorinta imediat? Nadajduiesti ca te va scoate Dumnezeu din necazurile tale sau cazi in deznadejde?

Asadar, fa dovezi de credinta, si masura credintei in El este cat te lasi in voia Lui, smerit si plin de nadejde, caci nu va lasa Dumnezeu desarta o mare nadejde pusa in El de cel smerit. Numai asa ai sa auzi si tu, crestine, „fie tie dupa cum ai crezut“. Amin.

(Din: Ieromonah Grigorie Sandu, „Hrana pentru cei ce iubesc numele Domnului: Predici duminicale”, Editura Coral Sanivet, 2012)

 

Sutasul-credincios-3

Va mai recomandam pentru aceasta Duminica:

***

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Ieromonah Grigorie Sandu, Mandria, trufia, Parintele Dumitru Staniloae, Vindecarea slugii sutasului

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Predici scurte, dar puternice la Duminica a IV-a dupa Rusalii: PUTEREA RUGACIUNII UNORA PENTRU ALTII si CERCETAREA CREDINTEI NOASTRE. “Nu va lasa Dumnezeu desarta o mare nadejde pusa in El de cel smerit”

  1. Sunt oameni care-n lumea asta,
    Au dus (şi duc) crucea durerii
    Ca un apostol pus de ceruri
    S’arate culmile răbdării.

    Sunt oameni care toată viaţa
    Au parte doar de suferinţă,
    De semeni orbi, inimi de piatră,
    De jug, de bici şi umilinţă.

    Sunt oameni care vin pe lume
    Să bea doar cupele durerii
    (Care le umplem cu preaplinul
    Şi neruşinile plăcerii).

    Sun oameni care dorm în stradă
    (Şi se hrănesc de la gunoi)
    Şi câini cu trai şi moft de nobili
    Ce le-au luat locul printre noi.

    Sunt fraţi, părinţi bătrâni, prieteni,
    De care nu mai vrem să ştim
    (Şi-o vin’a lor care ne scuză
    Că nu putem să-i mai iubim).

    Sunt oameni ce (sub ochii noştri)
    Îndură ce nu-i de răbdat
    (Din vina noastr’a tuturora
    Şi pentru care-avem păcat).

    Că toţi acei ce pier în lipsuri
    În sărăcie şi în ger
    Sunt mărturia nepăsării
    Şi-a neiubirii dusă-n cer.

    Sunt marturia ne-iubirii.
    Sunt ne-durerea’s amagirea
    (Sunt lipsa milei ortodoxe),
    Din cei ce… “proslavesc” iubirea.

  2. Multumesc lui Dumnezeu,adminilor si fratelui Nicolae,pentru mangaierea adusa de cele scrise aici!
    Daca ingaduie Dumnezeu sa ajung,am sa ma rog pt toti la mormantul P.Arsenie P.!
    Doamne ajuta!

  3. @ soram:

    Bogdaproste!

  4. Pingback: Predici audio la Duminica slabanogului din Capernaum: RUGACIUNEA PENTRU CELALALT ARE MARE PUTERE, IUBIREA DE APROAPE DESCHIDE ORICE POARTA! -
  5. Pingback: RUGACIUNEA PENTRU UNIRE a Arhimandritului Sofronie Saharov -
  6. Pingback: CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL DESPRE RUGACIUNE. Pr. Marian Vild si Pr. Gheorghe Oprea ne introduc in tainitele unei carti-eveniment (VIDEO, Libraria Sophia) -
  7. Pingback: INCEPUTUL TRIODULUI. Predicile Sf. Iustin Popovici la Duminica vamesului si fariseului despre PUTEREA SMERENIEI SI A RUGACIUNII. “Mandria este dumnezeul acestei lumi! Trebuie lupta pe viata si pe moarte cu acest balaur” -
  8. Pingback: PARINTELE CIPRIAN GRADINARU (Namur, Belgia) – sau RAVNA PENTRU “RAIUL” FRATIETATII INTRU HRISTOS in vecinatatea “Fiarei” europene. Model si inspiratie pentru regasirea COMUNITATII ORTODOXE AUTENTICE, astazi prea-uitate…
  9. Pingback: VINDECAREA SLUGII SUTASULUI – paganul care “a stiut de durerea aproapelui”, care si-a ascultat CONSTIINTA, implinind “legea firii” si il bucura pe Dumnezeu cu SMERENIA CREDINTEI sale. PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu -
  10. Pingback: RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): “De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?” -
  11. Pingback: Interviu cu PARINTELE CIPRIAN GRADINARU din Namur (Familia Ortodoxa): “E NEVOIE DE OSTENEALA SI DE DUREREA INIMII. Tot omul care vrea sa pastreze harul trebuie sa se nevoiasca tot timpul, nu doar Duminica dimineata!“ - Recomandari
  12. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul ne invata CUM SA NE RUGAM PENTRU CEILALTI (II) – Rugaciunea CU DURERE IN INIMA pentru cazuri concrete si pentru toata lumea -
  13. Pingback: PREDICA la DUMINICA INMULTIRII PAINILOR de la Putna (audio). LECTIA COM-PATIMIRII: “Lasati-va inimile sa primeasca, sa poarte durerea fratilor, si cu astfel de inimi mergeti la Hristos. Dumnezeul nostru este APROAPE” -
  14. Pingback: PARINTELE CIPRIAN din Namur, Belgia despre lucrarea RUGACIUNII comunitare: “CANDELA” – ca forma de supravietuire si rezistenta duhovniceasca in vremurile din urma: “Rascumparati vremea, ca zilele rele sunt” | Cuvântul Ortodo
  15. Pingback: “Cu cei care n-au auzit de Hristos cum va fi?” – MANTUIREA PAGANULUI LAUDAT DE HRISTOS PENTRU… CREDINTA SA si JUDECATA DUPA LEGEA CONSTIINTEI: “Pârâşul acesta e conştiinţa, imposibil de mituit sau de ucis” | Cuvân
  16. Pingback: SUTASUL si SIMTAMANTUL PROFUND AL NEINSEMNATATII PROPRII: “Nu ne mântuim numai pentru că suntem creştini ortodocşi şi susţinem aceasta în mod intelectual. Luaţi aminte, voi credincioşii, care CREDEȚI CĂ SUNTEȚI DEJA MÂNTUIȚI… Ca
  17. Slava Tie Doamne! Pentru coincidentele cele imbucuratoare multumiri!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate