IMPREUNA 2012 cu Bogdan Naumovici, pentru Rosia Montana si privatizarea statului: ALTA DIVERSIUNE “ANTI-SISTEM”, VERSIUNEA CORPORATISTA

• Hotnews: Se pregateste o noua miscare politica, initiata de profesionisti din categoria 35+ a neimplicaților din ultimul deceniu

Oameni din diverse medii – profesori, medici, antreprenori, specialisti in marketing, comunicare, publicitate, IT si noile tehnologii – pregatesc de mai multe luni o noua miscare, insa nu s-au decis daca initiativa sa fie civica sau politica. Consultarile intre ei au inceput in toamna lui 2011 si s-au accelerat pe fondul manifestatiilor din strada din ultima saptamina, scrie Catalin Tolontan pe blogul sau .

UPDATE Tolontan: Manifestul lor (publicat pe Facebook) se numeste “Impreuna 2012” ! “O tara din care sa nu mai vrei sa pleci. O tara unde sa vrei sa te intorci” . Semnatarii sint: Aneta Bogdan- specialist branding, MBA, Chartered Marketer, Fellow CIM Antreprenor Bogdan Naumovici ￢ specialist comunicare si advertising, antreprenor Dan Costinescu ￢ specialist matematici financiare Wall Street, MS Stanford University Dragos Radu ￢ preda economie politica la King￢s College, Londra Ioana Marinescu- arhitect, Londra Mihai Cusuta ￢ doctor in economie, MBA Viorel Pascale ￢ antreprenor, EMBA.

Potrivit acestuia, initiatorii noii miscari fac parte din categoria 35+ a neimplicatilor din ultimul deceniu si jumatate, care n-au apartinut nici unui partid politic si, in general, au o reputatie de invingatori in breslele lor.  “Fara a fi in sensul curent vedete, sint personalitati puternice, care au si admiratori, dar si contestatari in domeniile sau industriile in care activeaza. Unii lucreaza in Romania, altii in strainatate, mai ales in universitati reputate“, scrie Tolontan.

• Impreuna 2012: 2012 – SFÂRȘITUL LUMII LOR

După douăzeci de ani de înjurat in faţa televizorului, sau de răguşit inutil in stradă, doar pentru a fi dezamăgiţi de aceiaşi politicieni care s-au plimbat pe la toate partidele, e limpede că nu mai avem ce aştepta de la ei. Să ai revendicări de la actualii politicieni şi să te aştepti să le şi rezolve, înseamnă să îi suspectezi de bună-credinţă. De 20 de ani, a vota în România a însemnat să alegi răul cel mai mic. Mergând pe drumul ăsta, am ajuns sa acceptăm că e ok “să fure, că toţi fură, dar să mai facă ceva şi pentru noi”. Adică să trăim din mila hoţilor. Tu furi de la tine de la serviciu? Nici noi. Și atunci, cât de proşti am fi dacă am încerca din nou aceleaşi soluţii păguboase?!

Partidele actuale nu sunt nici de stânga, nici de dreapta. Nu reprezintă, de fapt, pe nimeni, pentru că nu au fost create să ne reprezinte pe noi, ci pe ei. Ele sunt doar de-a stânga şi de-a dreapta bugetului de stat, pentru că din el se hrănesc şi pentru că au aceiaşi părinţi: foştii activişti şi pasivitatea noastră. Sila noastră de politică este singura lor şansă, de aceea ne-o cultivă continuu: “toti politicienii suntem la fel, politica este o curvă, trebuie să alegi răul cel mai mic” sau, şi mai bine, “stai acasă şi pedepseşte-ne prin absenţa de la vot”. Adică, “lasă să voteze numai ai noştri, că doar le-am dat găleţi!”

[…]

Vrem să nu mai fim furaţi? Nu e atât de greu. E suficient să nu mai acceptăm un stat care se comportă de parcă ar fi stăpânul nostru. Să ne gândim la el, de acum, ca la un angajat de-al nostru. Care trebuie plătit doar pentru ceea ce face pentru noi. Care nu are dreptul să îşi mărească singur, de capul lui, salariul, adică impozitele noastre. Care nu are nici dreptul de a se împrumuta fără să-şi întrebe patronul, adică pe fiecare dintre noi. Astfel, majoritatea banilor noştri ar rămâne la noi, nu în portofelul statului, din care orice politician se poate servi când vrea.

Vrem să nu mai fim o țară de mâna a treia, când avem atâția oameni de mâna întâi? E la fel de simplu: să nu-i mai gonim din țară și din pozițiile din care pot face ceva util pe cei cu adevărat competenți si integri. Dacă fiecare român iși va vedea viitorul aici, vom fi un întreg mai mare decât suma părților, și vom sta cu demnitate în fața oricărei alte națiuni.

Pentru ca toate astea să se întâmple, nu este suficient sa schimbăm legile. Trebuie să ne organizăm şi să îi înlocuim pe actualii politicieni. Să ne învingem sila de politică. Nu pentru că ne place puterea, ci pentru că trebuie să ieşim din bulele noastre de confort individual, care vor deveni din ce în ce mai strâmte. Deja vedem cum energia noastra se iroseşte doar împingând în pereţii bulei, ca să nu ne sufocăm. Iar dacă nu ne spargem noi bulele pentru a ne uni, ni le vor desfiinţa ei, una câte una. […]

• Voxpublica [Mihai Gotiu]: Cacealmaua Naumovici & Aneta Bogdan. Cum să furi frumos, cu profitorii sistemului. Începutul lumii lor

”Hoţii au nevoie de 3 lucruri, ca să poată fura: un portofel plin, beznă si neatenţia păgubaşului. Faptul că noi am pus peste jumătate din veniturile noastre, prin impozite pe salarii, profit si dividende, CAS, TVA, taxe de drum, accize la benzină sau impozite pe casă şi maşină, în marele coş al statului, adică al nimănui, a furnizat portofelul plin. Lipsa de transparenţă a tuturor tranzacţiilor statului a asigurat bezna. Iar îndepărtarea românilor normali la cap de politică a făcut restul.”

E un fragment din manifestul ”2012 – Sfârșitul lumii lor”, inițiat de un grup de oameni care pretind că ”n-au aparținut niciunui partid politic și, în general, au o reputație de învingători în breslele lor”, ”fac parte din categoria 35+ a neimplicaților din ultimul deceniu și jumătate” și care ”nu s-au decis dacă inițiativa lor să fie civică sau politică”. În fruntea listei inițiatorilor, se numără publicitarii Aneta Bogdan și Bogdan Naumovici.

Despre Aneta Bogdan au mai scris colegii de breaslă. Și despre contractele ei cu statul: TVR, CEC, Radiocom (și despre cum Radiocom a ajuns acționar la Brandient-ul Anetei Bogdan), dar și despre contractul ei cu Transavia psd-istului Ioan Popa. Despre Bogdan Naumovici și contractul lui pe 3 ani cu RMGC, din care va încasa 1,35 milioane de euro (la care se poate adăuga un bonus de succes de 800.000 de euro) am scris eu (vezi facsimil dintr-un MD&A al Gabriel Resources, în care se face referire la acest contract de publicitate). Asupra cazului RMGC voi insista, pentru că îl cunosc mai bine.

În privința moralității cu care Bogdan Naumovici s-a achitat de contract stau deciziile Comitetului Etic al Consiliului Român pentru Publicitate care a calificat trei dintre spoturile campaniei RMGC ca fiind ”publicitate mincinoasă”. Asta e ceea ce Naumovici anunța, în momentul semnării contractului, ca fiind o ”campanie de informare”. Cele trei cazuri (care promovau beneficiile Statului Român, numărul real al locurilor de muncă și sumele investite de RMGC în patrimoniul cultural) nu sunt singurele miniciuni ale campaniei publicitare ale RMGC. Nu voi relua și alte minciuni, pentru că acestea (confirmate de o instituție neutră, mai degrabă favorabilă publicitarilor) sunt suficiente pentru a demonstra lipsa de scrupule a celor care coordonează campania atunci când e vorba de a-și vedea ”portofelul plin”. Din aceeași ”campanie de informare” mai menționez însă doar avalanșa de ”scrisori de susținere pentru Traian Băsescu”, trimise în toamna anului trecut de către tot felul de ONG-uri înființate de RMGC pentru a-i susține interesele, după ce președintele a început să facă publicitate explicită proiectului.

”Bezna” asupra modului prin care RMGC a ajuns să dețină o pseudo-licență de exploatare la Roșia Montană este întreținută prin secretizarea contractului (ceea ce s-a făcut public este contractului de societate, ceea ce e cu totul altă ”mâncare cu cianură”). Că, de fapt, RMGC nu are nicio licență valabilă (așa cum pretinde și de care s-a folosit pentru a obține tot felul de acte și pentru a bloca orice dezvoltare alternativă a localității) a fost confirmat în această lună de către Ministerul Mediului. Într-un răspuns adresat ASE (vezi facsimil), reprezentanții ministerului scriu negru pe alb: ”licența de exploatare se poate acorda numai după ce s-a depus un studiu privind impactul asupra mediului și a fost însușit de autoritatea competentă de mediu, adică numaidupă ce s-a emis acordul de mediu (s.a.)”.  Invocând așa-zisa licență, Consiliul Local Roșia Montană a aprobat în 2002 un PUG prin care zona era declarată mono-industrială, pretext pentru a respinge orice inițiativă de dezvoltare bazată pe turism, agricultură, prelucrarea lemnului etc. Anulat, definitiv și irevocabil de către instanțele de judecată, PUG-ul a fost reconfirmat (!!!) în 2009 de către Consiliul Local.

”Neatenția păgubașului” e întreținută de aceeași campanie publicitară mincinoasă dublată (prin sumele ”investite” cu această ocazie în mass-media autohtone) de o blocadă aproape cvasi-generalizată în presa mainstream a articolelor și materialelor critice la adresa proiectului RMGC.

Așadar, avem toate cele trei elemente ale hoției (portofelul plin, bezna și neatenția păgubașului) menționate de manifestul ”2012 – Sfârșitul lumii lor”. Iar Bogdan Naumovici, semnatar al manifestului, este partener (contra unei sume cu șapte cifre, în euro) la această hoție!

***

Să mergem mai departe cu manifestul. ”Vrem să nu mai fim furaţi? Nu e atât de greu. E suficient să nu mai acceptăm un stat care se comportă de parcă ar fi stăpânul nostru. Să ne gândim la el, de acum, ca la un angajat de-al nostru. Care trebuie plătit doar pentru ceea ce face pentru noi. Care nu are dreptul să îşi mărească singur, de capul lui, salariul, adică impozitele noastre. Care nu are nici dreptul de a se împrumuta fără să-şi întrebe patronul, adică pe fiecare dintre noi. Astfel, majoritatea banilor noştri ar rămâne la noi, nu în portofelul statului, din care orice politician se poate servi când vrea.”

Aparent, sună foarte frumos. În fapt, ceea ce transmite acest fragment nu e ideea de control civic, ci, atenție, de-responsabilizarea Statului. Și mutarea acestei responsabilități asupra ”fiecăruia dintre noi”. Dar cine sunt acești ”fiecare dintre noi”?

Să revenim din nou la Roșia Montană și RMGC. Ani buni, propaganda companiei a susținut că în Roșia Montană nu se poate face turism. Cum în localități din zonă (Albac, Rimetea, Galda, Arieșeni), unde o asemenea dezvoltare nu a fost blocată și care nu au nici pe departe potențialul Roșiei Montana, turismul a explodat, RMGC și-a schimbat discursul. Mai mult, în parteneriat cu Primăria, a anunțat că va renova și va deschide două unități hoteliere (în fosta școală și fosta clădire a Primăriei).

„Ne gândim la un turism cultural, dar şi unul montan de agrement. De aceea, vom crea în parteneriat cu Consiliul Local două hoteluri, în aşa fel încât turismul pe care ni-l dorim cu toţii să aibă o bază reală de discuţie”, a declarat, recent,  Adrian Gligor, vicepreşedinte Patrimoniu RMGC. Ce avem aici? Un stat de-responsabilizat (parteneriat public-privat, cercetările arheologice și amenajarea obiectivelor turistice făcute de către un investitor privat). Ce rezultă? O imensă și grotescă mizerie. Localnicilor li s-a interzis de zece ani orice investiție în turism (nu li s-au eliberat autorizații de construcție, nu au putut accesa fonduri europene și nu au putut angaja credite). Companiei RMGC i s-au acordat însă clădiri aflate în proprietate publică pentru a amenaja hoteluri – asta chiar dacă, anterior, au existat solicitări din partea societății civile pentru a-i pune la dispoziție aceleași clădiri pentru a le reabilita!

Localnicii au fost împiedicați să-și dezvolte propriile activități de turism, dar statul de-responsabilizat (Primăria Roșia Montană) ajută un ”investitor” privat să facă turism. Obligându-i pe oamenii care aveau propria șansă la o dezvoltare independentă să se mulțumească cu un statut de angajat pe doi lei la RMGC. Și să privească asta ca fiind o binefacere!

***

Inițiativa ”Împreună 2012” seamănă, al naibii de mult, cu o altă inițiativă, aparent civică, lansată tot pe rețelele de socializare, în toamna lui 2009, ”Treziți-vă! Asta nu e România NOASTRĂ!”.

Alternativa era o România condusă după modelul corporatist. Un stat minimalist și de-responsabilizat. Coincidență, sau nu, inițiativa a fost lansată tot de un specialist în PR, Alexandra Svet. Să fie inițiativele de acest fel, sfârșitul hoției? Nicidecum. Ar fi doar hoții mult mai frumos împachetate și comunicate. Într-atât de frumos, încât să ajungi să le mulțumești pentru că te-au furat.