Războaiele sunt câștigate cu arme economice și politice. Dar lovesc perpetuu și fără milă. Și aș vrea să ne uităm la consecințe: 3-4 milioane de români în putere sunt pribegiți prin străinătate, iar cei de acasă, în marea lor majoritate sărăciți, se află financiar-economic la mâna capitalului străin. Pământul se vinde la liber și ne aparține din ce în ce mai puțin. Iar cinica operațiune centralizatoare a Uniunii se desfășoară pe ceas, cu directive politice clare și perfide: România e prea centralizată!
Trebuie regionalizată. Și nu oricum, ci în așa fel încât să subțieze până la dizolvare și bruma de suveranitate teoretică pe care o mai deține. Să tragem linie: cu ce ne alegem când o fi gata pusă în practică și chestiunea asta? Cu o populație redusă numeric, dependentă financiar-economic de alții și tot mai slab educată. Trăind pe un pământ deținut în mare parte de alții, într-o țară re-croită astfel încât să asculte oficial, pe bucăți, de o guvernare din afara ei. Nici că vom avea nevoie de dovezi mai clare că într-acolo suntem împinși, decât dispariția din Constituție a pevederilor care ne descriu statul drept “național, suveran și independent, unitar și indivizibil”!
