Ponta, dispus sa riste CUTREMURE CATASTROFALE pentru sprijinul CORPORATIILOR AMERICANE?/ Bizar sau previzibil? ”Societatea civila” e mai TIMIDA fata de CHEVRON decat fata de RMGC!/ GAZELE DE SIST: demontarea propagandei INDEPENDENTEI ENERGETICE

CONSTANTA: Chevron a inceput EXPLORARILE pentru gaze de sist

La Galati se fac PROSPECTIUNI de tip FRACTURARE HIDRAULICA si se foreaza inclusiv pentru GAZE DE SIST?

Lectiile cazului IZVOARELE pentru locuitorii din Vaslui: “Silisteni, sunteti pregãtiti sã muriti de sete?”

• Voxpublica/ Ciprian Domnisoru: Ponta merge în SUA să îi liniştească pe americani după cutremurele de la Galați şi din Vrancea

Când în Anglia au început cutremure după începerea exploatării gazelor de şist, activitatea a fost suspendată iar firma a recunoscut că exploatările provocaseră cutremurele (sursa). În ultimii ani s-au înregistrat cutremure în preajma exploatărilor de gaze de şist în Anglia, Olanda, Spania şi în Texas, Oklahoma, sau Ohio.

Armata SUA şi Institutul Geologic American (US Geological Survey) au confirmat că injectarea apei din procesul de fracturare la mare adâncime provoacă cutremure (sursa).

Revista Science a publicat studii care arată legăturile dintre cutremure şi gazele de şist: Injecția apei la mare adâncime în procesul de fracturare este strâns legată de activitatea seismică în apropiere  –  milioanele de litri de apă injectați la adâncime pun presiune asupra faliilor (sursa).

Compania Chevron a amplasat deja prima sondă de explorare la nici un kilometru de două sate din județul Vaslui. La 70 de kilometri de Galați, în Republica Moldova, compania Canyon Oil and Gas (cumpărată recent de compania irlandeză Aminex PLC) explorează gaze de şist în perimetrul Viktorovka de lângă Cahul, în asociere cu firma moldovenească Valiexchimp S.R.L. (sursa) Compania Petrom a anunțat recent că s-ar putea implica în explorarea gazelor de şist în România deşi OMV a renunțat recent la explorarea gazelor de şist în Austria când autoritățile au impus reguli suplimentare de mediu. (sursa)

Activitățile de explorare şi exploatare a gazelor de şist din România şi Republica Moldova vor provoca în viitor cutremure în regiunea cu cea mai bogată activitate seismică din România.

Cum vor răspunde autoritățile române în fața riscului iminent al cutremurelor?

Vicepremierul Dragnea susține că “N-am văzut demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de teren“, referindu-se la riscurile exploatărilor gazelor de şist. Premierul Ponta, consiliat de generalul american în rezervă Wesley Clark, acum consultant în energie, susține în asemenea măsură exploatările de gaze de şist şi compania Chevron încât nu se va lăsa speriat de câteva cutremure. Preşedintele Băsescu ar putea să invoce faptul că exploatările de gaze de şist sunt un risc pentru siguranța națională, dar preferă argumentul perfid al independenței energetice.

Riscul unui cutremur cu o magnitudine mare provocat de exploatările de gaze de şist nu este de neglijat: până în 2009, statul Oklahoma avea în jur de 50 de cutremure pe an, dar în 2010 au fost 1,047 de cutremure, după instalarea rezervoarelor de adâncime pentru apa reziduală din procesul de fracturare.  Magnitudinea cutremurelor cauzate de exploatarea gazelor de şist este în creştere în SUA (sursa), pe măsură ce se construiesc mai multe rezervoare la mare adâncime.

Pe 5 noiembrie 2011 Oklahoma a fost lovită de un cutremur de magnitudinea celui înregistrat ieri în România, 5.6- pentru statul Oklahoma era cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată.

Premierul Ponta se pregăteşte de o vizită în SUA luna aceasta. Înainte de a se întâlni cu preşedintele companiei Chevron şi a primi laude pentru retragerea moratoriului asupra exploatării gazelor de şist, Victor Ponta trebuie să pregătească un răspuns pentru români: este dispus să rişte cutremure dese în Moldova şi în Dobrogea şi un cutremur catastrofal în Bucureşti pentru a păstra sprijinul american şi pentru profitul unor companii ?

• Energy Report: Ce așteaptă ONG-urile pentru a ataca în justiție autorizațiile obținute de Chevron pentru explorarea de gaze de șist în Vaslui și Constanța?

Doar luna trecută au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului RMGC de la Roșia Montană, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de compania controlată de canadienii de la Gabriel Resources.

Din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

În pofida afirmațiilor publice, precum și a scandărilor și a pancartelor de la mitingurile de protest contra proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se susține că protestele sunt îndreptate în egală măsură împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, o simplă monitorizare a site-urilor instanțelor românești de judecată arată că declarațiile nu sunt însoțite și de acțiuni în justiție pe măsură.

Doar două acțiuni în justiție

Concesiunile Chevron din județul Vaslui datează din februarie 2011, când compania americană a achiziționat drepturile aferente acestora de la fostul titular de licență, Regal Petroleum. Acordurile pentru perimetrele din județul Constanța au fost semnate de Guvernul României cu Chevron în martie 2012.

De atunci și până în prezent, au fost inițiate doar două acțiuni în justiție pe acest subiect – una de către primăria comunei Limanu de la malul Mării Negre, cealaltă de către un grup de ONG-uri. Ambele contestă acordurile petroliere ca atare semnate de Executiv cu Chevron și cer suspendarea și ulterior anularea acestora.

Între timp, însă, în vederea demarării lucrărilor de explorare, Chevron a obținut certificate de urbanism, acorduri de mediu și autorizații de construcție. Nimeni nu a atacat în justiție obținerea de către compania americană a acestor documente. În condițiile în care contestarea în contencios administrativ a acestor aprobări are mult mai multe șanse de reușită, cel puțin temporară, și deci de întârziere și amânare a demarării explorărilor, decât contestarea acordurilor petroliere ca atare.

Poate ar fi cazul să se trezească acum „societatea civilă”

Se pare că acum a apărut și ocazia de a contesta în instanță, cu mari șanse de reușită, autorizația de construcție obținută recent de Chevron pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești.

Astfel, publicația Vremea Nouă (www.vrn.ro) susține că sunt șanse ca autorizația de construcție să fi fost obținută de Chevron în mod ilegal. Asta în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, una din condițiile de acordare a autorizației de construcție este aceea ca, în prealabil, compania care solicită autorizația să devină proprietară pe terenul pe care urmează să fie ridicată construcția sau să semneze contract de concesiune sau închiriere cu proprietarii.

„Terenul, de peste 28.000 mp, pe care va fi ridicatã prima sondã de explorare a zãcãmântului de gaze de șist de pe teritoriul județului Vaslui, prima de acest fel de pe teritoriul României, aparține unui număr de trei proprietari. Aceștia neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu firma în cauzã (Chevron România Exploration and Production SRL), drept pentru care apare un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea eliberãrii autorizației de construcție”, se spune în articolul celor de la Vremea Nouă.

Urmează exproprieri în forță?

În articol se detaliază că cei trei proprietari, respectiv Popescu Lenuța, Vlasã Mircia și reprezentantul mãnãstirii Mãlinești neagã cã ar avea încheiat vreun contract cu Chevron. Mai mult, pânã în acest moment, nu a fost depusã nici o cerere de scoatere din circuitul agricol a respectivelor suprafețe, act necesar pentru amplasarea de sonde de explorare în zonã, conform legilor în vigoare.

“Eu stiu cã pãmântul meu (50 ari – n.r.) este la o asociație și în nici un caz nu-l voi da la Chevron. Nu m-a întrebat nimeni și nici nu voi fi de acord cu exploatarea gazelor de șist pe pãmântul meu. Nu știu de nici un contract și nici nu m-a întrebat nimeni sã dau pãmântul în concesiune”, spune Elena Popescu, proprietara unuia din terenurile vizate de compania americanã pentru amplasarea sondei de explorare.

„De altfel, chiar și primarul comunei Pungești, Mircia Vlasã, care, chiar dacã la început era unul dintre cei mai aprigi contestatari ai acțiunii inițiate de Chevron, a ajuns unul dintre partizanii exploatãrii gazelor de șist, cu atât mai mult cu cât are un teren în suprafațã de peste 1,9 hectare pe care urmeazã a fi amplasatã prima sondã de explorare, a recunoscut cã, în acest moment, nu are nici un contract de concesiune sau vânzare a suprafeței respective, așa cum nu are nimeni din comunã”, se mai arată în articol.

Termene procesuale extrem de importante, pe 23 și 24 octombrie

După cum am precizat, în prezent, pe rolul instanțelor de judecată din România există numai două acțiuni care vizează explorarea și exploatarea gazelor de șist de către Chevron, ambele contestând și cerând, în contencios administrativ, suspendarea și anularea acordurilor petroliere semnate în acest sens de Guvern cu compania americană.

Prima a fost intentată în iulie 2012 de către un grup de ONG-uri din care fac parte Asociația România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, Greenpeace România, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Euro-Agora și Asociația Pro-Vulcan. Pârâții sunt Guvernul României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron România Exploration and Production SRL.

Acțiunea în justiție a celor cinci ONG-uri se derulează pe două planuri, unul vizând suspendarea, iar celălalt anularea acordului de concesiune.

Procesul privind suspendarea acordului a trecut de Curtea de Apel București (CAB), care a respins cererea de suspendare, și a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, următorul termen de judecată fiind programat pe 24 octombrie.

În celălalt proces al celor cinci ONG-uri împotriva statului român și a Chevron, pentru anularea acordului de concesiune, aflat încă la CAB; următorul termen de judecată este programat pe 23 octombrie.

Anularea acordului de concesiune dintre statul român și Chevron a fost cerută și de primăria comunei Limanu, de pe litoral, unde Chevron are concesiuni, dosarul fiind înregistrat la CAB pe 16 august 2012.Următorul termen de judecată a fost fixat tot pentru 23 octombrie.

Care sunt argumentele contestatarilor

Cele cinci ONG-uri susțin că acordurile petroliere semnate de statul român cu Chevron încalcă Constituția, alte legi în vigoare în România și în Uniunea Europeană, ca și unele decizii ale CEDO, nefiind în interesul național.

În acest sens se citează însă doar o recomandare a Parlamentului European, din 2011, privind interzicerea exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică, recomandare făcută în urma unui studiu de impact al Direcției de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European.

Principalul argument al primăriei Limanu în procesul intentat pentru anularea acordului petrolier al statului român cu Chevron constă în rezultatele unui referendum local, desfășurat în decembrie 2012, unde peste 90% dintre participanți s-au pronunțat împotriva desfășurării de activități legate de gaze de șist pe teritoriul comunei.

Problema este însă că, la acel referendum, au participat doar 42% dintre cetățenii cu drept de vot, astfel încât nu a fost îndeplinit cvorumul legal. Primarul din Limanu susține însă că este gata să organizeze oricând încă un scrutin de acest tip, fiind sigur câ prezența la vot va fi semnificativ mai mare.

Evaluare de mediu pentru Chevron, la Puiești și Adamclisi

Între timp, însă, Chevron merge înainte cu obținerea autorizațiilor necesare demarării lucrărilor de explorare pentru gaze de șist pe concesiunile deținute.

Astfel, americanii sunt în proces de obținere a acordului de mediu pentru a începe forajul unei a doua sonde de explorare în Vaslui, la Pungești, Agenția Județeană de Protecția Mediului hotârând efectuarea evaluării impactului asupra mediului fără evaluare adecvată (detaliată).

Chevron intenționează, de asemenea, să demareze lucrări de prospecțiuni seismice 2D pe perimetrul Adamclisi din județul Constanța. Acolo însă, Agenția de Mediu Constanța a decis evaluarea impactului asupra mediului prin evaluare adecvată (detaliată), întrucât proiectul este planificat să se desfășoare pe o serie de arii naturale protejate.

„Impactul proiectului propus asupra ariilor naturale protejate va fi semnificativ, deoarece amplasamentul se situează și în arii naturale protejate, interacționează prin lucrările propuse cu mediul prin sursele de zgomot și vibrații ce provin de la generarea semnalului seismic, de la detonarea unei cantități de material exploziv sau de la autovehicule. Caracteristicile drumurilor de migrație și efectivele de păsări pot fi afectate de implementarea proiectului”, se arată în decizia Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.

Campania anti-RMGC la tribunal, excelent pusă la punct

Strategia juridică a ONG-urilor care se opun RMGC și proiectului aurifer de la Roșia Montană a fost de la bun început extrem de bine organizată și eficientă, fapt recunoscut și de adversarii lor, canadienii de la Gabriel Resources.

„Există o mulțime de aspecte procedurale care permit ONG-urilor să depună cereri la instanțe, cereri care, la rândul lor, duc la declanșarea de acțiuni suplimentare în justiție, separate, dar aflate în legătură cu procesele intentate inițial. De multe ori, ONG-urile intentează acțiuni similare la mai multe instanțe regionale din România, cerând suspendarea și anularea acelorași licențe, aprobări, autorizații sau permise în procese separate. Aceste acțiuni întârzie, deturnează și sporesc semnificativ costurile procesului de obținere a aprobărilor necesare pentru proiect”, se arată în ultimul raport semestrial al Gabriel Resources.

Compania arată, ca exemplu, că, din 2004 încoace, RMGC a obținut cinci certificate de urbanism pentru proiect, fiecare din acestea cu o validitate inițială de 24 de luni. Cel mai recent a fost eliberat pe 22 aprilie 2013.

Procese în cascadă

„Toate cele patru certificate de urbanism precedente au fost contestate în justiție de către ONG-uri, iar acest lucru indică faptul că sunt mari șanse ca și cel de-al cincilea să facă obiectul unor viitoare procese intentate de către organizațiile respective”, se spune în raport.

Potrivit aceluiași document, doar în cursul lunii septembrie a acestui an au avut loc termene de judecată în cinci procese intentate de ONG-urile care se opun proiectului, procese prin care se contestă în contencios administrativ autorizații de descărcare arheologică, precum și evaluarea strategică de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de zonă industrială, obținute de RMGC.

Doar din 2010 și până în prezent, ONG-urile respective au inițiat nu mai puțin de 20 de acțiuni în justiție împotriva RMGC și a proiectului aurifer de la Roșia Montană, acțiuni prin care s-au contestat, practic, toate tipurile de certificate, permise, autorizații și aprobări obținute de RMGC de la diferite instituții ale statului, în vederea obținerii OK-ului final pentru demararea lucrărilor.

•  Ziare.com: Gusa: Gazele de sist ne vor distruge mediul, nu vom avea independenta energetica – Interviu

Analistul politic Cozmin Gusa a vorbit, din postura sa de fizician de profesie si geopolitician, despre exploatarea gazelor de sist de pe teritoriul Romaniei, pe care le considera un pericol urias pentru mediul din Romania, cu consecinte catastrofale.

Gusa, care e si patron al postului Realitatea TV, a dorit sa dea si o replica unui interviu aparut peZiare.com, al conferentiarului Radu Dudau, care spunea ca gazele de sist nu sunt atat de periculoase si ca impotriva lor se duc campanii mediatice, cu argumente emotionale.

Cozmin Gusa spune ca gazele de sist, in America, au provocat numeroase cazuri de boala si au distrus in total zeci de mii de hectare. El considera ca in Romania efectele pot fi mai grave, intrucat exploatarile s-ar face in aglomerari de populatie, precum Vaslui, Costinesti ori Baile Felix.

In opinia sa, Romania nu ar obtine independenta energetica, intrucat gazele nu ar fi exploatate de statul roman, ci de companii straine din Occident, mai ales America, cu care politicienii romani ar avea “un angajament nescris pentru a ceda resursele”.

Citeste mai jos interviul acordat Ziare.com de Cozmin Gusa:

Care sunt potentialele pericole ale exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica?

Exista nu doar potentiale pericole, exista victime dovedite la nivel uman, mai ales in Statele Unite, dar exista si dezastrele ecologice produse pe regiuni extinse.

Domnul conferentiar (Radu Dudau – n.red) care a dat un interviu interesant site-ului dumneavoastra eludeaza acest gen de informatii, netinand cont nici de aspectele geopolitice. Eu v-as raspunde aici in calitatea mea de fizician, profesia mea de baza, si in calitatea mea de geopolitician.

As lua-o cu partea de geofizica – gazele de sist inseamna niste acumulari inchise in adancime intre niste roci care pot fi scoase la suprafata doar prin injectarea unor volume extraordinar de mari de apa amestecata cu un continut mare de substante chimice ca sa poata sa fractureze invelisul acelor roci si sa aduca la suprafata gazele de sist.

In momentul in care rocile sunt fracturate, ele vin la suprafata odata cu volumul de apa infestat cu substante chimice care infesteaza stratul de apa freatica de la suprafata solului si suprafete agricole intinse in jurul putului. Asta uita domnul profesor sa explice, ca acea apa care e injectata in scoarta terestra e injectata cu un continut de substante chimice similar detergentilor, de aceea in SUA au fost atatea cazuri de boala, oamenii incepeaua sa bea de la robinet apa care ia foc, au inceput sa faca naveta in statele vecine pentru apa de baut si alte lucruri de notorietate.

Bun, dar cat de extinse sunt fenomenele astea, pot fi accidente sau sunt frecvente?

Sunt peste tot. Dansul nu e credibil, cu tot respectul pentru un conferentiar universitar, pentru ca din start eludeaza o informatie esentiala. De exemplu, proiectul Chevron de la Vaslui, care a obtinut acordul de incepere a lucrarilor, se face fara ca procedura de mediu sa impuna studiul de impact asupra mediului, ceea ce eludeaza tot acest studiu care ar putea da concluziile pe care le-am expus aici, in conditiile in care daca vrei sa deschizi o ghereta ai nevoie de acordul de mediu.

In acest caz, care in mod evident afecteaza mediul, acest acord de mediu e eludat, ceea ce e foarte grav. Vaslui e intr-o zona adiacenta celei mai importante zone seismice a tarii, care e zona Vrancea. Atunci, in baza acordului de mediu am fi aflat care e adancimea de foraj, care e modul de sapare si consolidare a acelei gauri de sonda, cum se evacueaza ce vine din scoarta terestra si cum aceste ape nu ar afecta mediul. Sunt intrebari de baza care nu capata raspuns.

La nivelul asta, cand incepe exploatare, trebuie sa faci: impactul traficului greu de camioane, care a distrus infrastructura din Statele Unite, zgomotul nici nu se mai pune la socoteala. Gazul natural nu e preluat total, asa ca mirosul de gaz ramane in atmosfera de-a lungul a zeci de hectare. Mai ales in apropierea localitatilor e groaznic.

Consumul de apa care se realizeaza e unul care deturneaza posibilitatea de consum pentru populatie. Sunt cantitati uriase de apa care se injecteaza acolo. De aia era important acordul de mediu, iar faptul ca la Vaslui Chevron a obtinut (drept de explorare – n.red) fara acord de mediu si la Costinesti se forteaza sa se mearga tot pe ideile astea si apoi la Baile Felix, asta e pericolul real.

Dar in alte tari care extrag in acest mod? In SUA are loc o adevarata “revolutie a gazelor de sist”, cum gestioneaza ei?

Va spun cum gestioneaza – statul Pennsylvania, care era cel mai “verde” stat al SUA, ma refer la mediu, e un stat cu foarte multi oameni bolnavi, cu mediul distrus, cu imposibilitatea de a avea un habitat normal, pe zeci de mii de hectare, din cauza gazelor de sist, care in acest stat au fost deja exploatate in 3-5 ani, mediul a fost distrus, iar oamenii care au castigat ceva bani, prin organizarea puturilor pe propriul teren, astazi sunt cu acel teren distrus si familiile lor nu mai pot sa traiasca pe acel teren.

Aceste efecte sunt iremediabile. E atat de grava infestarea panzei freatice incat pe durata unei vieti normale aceasta nu mai poate fi curatata.

De ce se merge mai departe, atunci?

Se merge pentru ca aceste companii care exploateaza, pe sistemul Gabriel Resources, Rosia Montana, sunt listate la bursa si aduc castiguri substantiale actionarilor chiar daca se realizeaza exploatarea sau nu.

Totusi, cum de politicienii nu opresc asta in America, daca e pericol?

Acolo unde au sesizat pericolul, exploatarile au fost oprite. Acolo unde au posibilitatea exploatarii gazelor de sist in zone deja desertificate – sa nu uitam ca Statele Unite au o suprafata incomparabila cu cea a Romaniei – au extrem de multe zone nelocuite. La noi vorbim de exploatari in zone semi-urbane, cum e cea a Vasluiului, sau in statiuni care cel putin cateva luni pe an sunt supraaglomerate, precum Baile Felix sau Costinesti. In SUA, in zonele nelocuite, isi permit sa exploateze, pe baza castigurilor pe care le au.

Eu spun un lucru – exemplul RMGC, care nu a inceput exploatarile niciodata, dar care prin cotarile la bursa a obtinut castiguri exorbitante e un exemplu care in Romania va functiona si pentru companiile care au primit acest drept.

Nota bene – uitati-va la toate fenomenele care sunt in spatele forajelor initiale. Doar Realitatea a prezentat 3 stiri – stirea cu Galatiul, care e de mare notorietate, stirea cu comuna Brusturi din Bihor si inca o stire din Arad in care oamenii au avut deja probleme, terenurile au fost macelarite si usor infestate si parasite apoi, in conditiile in care acolo unde s-a facut forarea nu au fost rezultate pozitive.

Situatia nu e atat de simplista precum vrea sa o prezinte domnul conferentiar si altii ca dansul, le respect tuturor opinia, dar pericolul e unul iminent si cei din Piata Universitatii si-au dat seama de asta si protesteaza.

Care ar fi avantajele geopolitice? Se vorbeste ca am putea obtine independenta economica in scurt timp, prin intermediul gazelor de sist

Independenta energetica nu se obtine, forajele astea nu sunt ale statului roman, sunt ale celor care le foreaza, la fel cum proprietatea asupra petrolului si gazelor de sonda extrase din subsolul Romaniei este a OMV, o companie majoritat straina, care isi foloseste propriul gaz extras pentru a genera electricitate, prin centrala de la Brazi, pe care o vinde in afara Romaniei.

Din acest punct de vedere, nu capatam nicio independenta, ci mutam dependenta, cu pretul distrugerii mediului, de la rusi, la celelalte companii, care pot fi companii americane, rusesti, unguresti, adica 3 feluri de companii care au licente de explorare, care sunt de fapt licente de exploatare.

Daca vorbim geopolitic, in mod evident, angajamentele nescrise pe care noi ni le-am luat inseamna sa ne oferim resursele cadou blocului euroatlantic, in speta sefului acestui bloc, Statele Unite si investitorii de acolo.

De aici si marele scandal de la Rosia Montana, unde in spatele actionarilor sunt doar cetateni evrei americani, cu interesele respective.

Statul roman nu apare niciunde aici, am putea vorbi de independenta in conditiile in care statul roman ar exploata si beneficia. Statul roman si astazi spune ca exploateaza petrolul si gazele de sonda de la OMV, dar nu beneficiaza de absolut nimic si cei de la OMV extrag cat vor, vand unde vor, nu dau socoteala nimanui si stabilesc pretul pietei.

In al doilea rand – gogorita Rusiei. As fi bucuros sa existe posibilitatea institutionala sa jucam economic, inclusiv cu Rusia si sa putem sa generam in acest fel costuri mai mici pentru statul roman din simpla concurenta a blocului Federatiei Ruse cu blocul de care apartinem. Nu se poate, pentru ca angajamentele pe care si le-au luat conducatorii Romaniei sunt de a ceda toate aceste exploatari de baza in favoarea unui bloc euroatlantic. Singurul lucru care ramane e o dependenta gazeifera de Rusia, care a fost negociata prost, avem preturi foarte mari, iar relatia foarte proasta in plan geopolitic pe care o avem cu Rusia nu va genera avantaje pentru urmatoarea perioada.

Pericolul rusesc nu exista, orientarea geoeconomica a Romaniei e concentrata pe blocul euroatlantic, cu accent pe Statele Unite. Din acest motiv, presedintele Fondului Proprietatea e un lobby-ist american, fost ambasador, Mark Gitenstein, cel mai activ om de afaceri si lobby-ist e generalul Wesley Clark, consilierul domnului Ponta, in spatele proiectului Rosia Montana o sa vedeti doar evrei americani…

Conteaza ca sunt evrei?

Intamplator sunt evrei americani. Eu nu sunt anti-semit, doar am dat informatia ca sa fie corecta, ca majoritatea in proiectul RMGC e formata din evrei, pentru cercurile bine informate acest lucru are relevanta.

Concluzia e ca amatorismul oamenilor care sunt in masura sa semneze aceste acorduri definitive si foarte slabul nivel profesional al oamenilor din Guvern ne vor pune in postura sa ne distrugem si mediul si nici sa nu ne castigam acea independenta energetica pe care o clamam fara sa stim.

Asa cum ne-am dus in cazul Bechtel, fara vreo asigurare, si am fost “tunsi” de vreo 2 miliarde, la fel ne vom duce in acest caz, in care ne dam resursele subsolului, gazele de sist, fara un acord de mediu, pe mainile unor companii straine care isi fac lobby prin politicieni. Atentie, noi nu vedem ca Chevron sa-si faca lobby, vedem ca pentru Chevron face lobby doamna Rovana Plumb, membra a Guvernului Romaniei, ceea ce e foarte grav si imputabil oricand din punct de vedere penal.

• VRN: Vasluieni, vreti sã pãtiti ca ei? (foto)

FENOMENUL IZVOARELE

INCREDIBIL

Minciunile si intimidarea sunt la ele acasã în satul Izvoarele, comuna Slobozia Conachi, judetul Galati, unde s-au produs peste 200 de cutremure în ultimele 15 zile. Cu aceastã spaimã trãiesc localnicii din satul Izvoarele, locul în care pãmântul pare sã nu se mai opreascã din tremurat. Oamenii vãd de la o zi la alta cum li se dãrâmã casele, dupã ce specialistii le-au lipit pe pereti benzi de mãsurat crãpãturile, iar în loc de explicatii primesc ridicãri din umeri sau amenintãri.

Pentru cã s-au revoltat si au iesit în stradã, acum pe stâlpii de iluminat din sat au apãrut camere de supraveghere! Locuitorii din Izvoarele le transmit celor din Silistea, comuna Pungesti, sã nu se lase prostiti ca ei, când au acceptat exploatãrile petroliere în zonã, pentru cã vor pãti exact la fel!

Explicatiile petrolistilor sunt cusute cu atã albã! Ei nu recunosc cã folosesc pentru extragerea petrolului aceeasi tehnicã ca în cazul gazelor de sist si anume cea a fracturãrii hidraulice! Însã acum douã zile, înselând vigilenta unei firme de pazã extrem de durã, Nova Force, am reusit sã fotografiem o sondã! Am fotografiat si o cisternã cu lichid logistic, adus de o firmã renumitã Den Hartogh, care se ocupã cu transportul lichidelor petroliere si periculoase, probabil si lichid de fracturare! Localnicii sunt bolnavi de îngrijorare, cer oricui ajutorul si vor sã li se dea explicatii, însã nimeni nu le spune nimic!

O fricã permanentã s-a instalat în localitatea gãlãteanã Izvoarele, acolo unde specialistii în seismologie au înregistrat, în ultimele 15 zile, peste douã sute de cutremure. Stiind cã si la noi în judet se începe explorarea pentru depistarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, am mers în zonã pentru a vedea “pe viu” reactia localnicilor si sã cãutãm explicatii de la specialisti. Am gãsit oameni disperati, plângând, cersind efectiv ajutor de la jurnalisti, deoarece sunt convinsi cã tot ce pãtesc acum – cutremure, case care stau sã se dãrâme, explozii, zgomote – sunt rezultatul exploatãrilor petroliere din zonã: Izvoarele, Schela si Negrea, sate vecine si care au în comun o mare de sonde, rãspândite pe câteva zeci de hectare din zonã. Când au vãzut cã pãmântul de sub case se cutremurã îngrozitor, zilnic, ziua si noaptea, oamenii din Izvoarele au iesit în stradã si au blocat drumul cerând explicatii! Dar în loc de acestea s-au ales cu camere de supraveghere instalate pe stâlpi. Asta i-a înfuriat si mai tare, mai ales cã în comuna Pechea s-a instalat o bazã militarã, cu câteva elicoptere, generali de armatã, conducerea ISU Galati, care stau pregãtiti ca în eventualitatea când cutremurele nu se vor opri, sã îi evacueze pe locuitorii din Izvoarele! Acestia acuzã vehement exploatãrile petroliere din zonã!

“Nu lãsati sã se întâmple asa ceva în zona voastrã, la Silistea!”

„Pãmântul se rãzbunã pe noi. Si Dumnezeu s-a mâniat, de nu se mai opresc zguduiturile. Au venit acum doi – trei ani de au întins fire peste tot, pe sub toate casele si au adus niste masinãrii mari ce zguduiau peste tot, cãutând gaz de sist. Erau de la Prospectiuni si spuneau cã s-au gãsit gaze de sist sub casele noastre. Nu ne-am temut atunci cã nu stiam ce-s alea, iar acum suferim. Dacã ne-am revoltat, acum suntem supravegheati si vor sã ne scoatã din casele noastre!”, spune una dintre sãtence, care ne-a precizat cã ea nu pleacã din sat, din casa ei, este bolnavã si vrea sã fie lãsatã sã rãmânã în cãsuta ei. Când a auzit cã suntem din zona Bârlad-Vaslui, unde se începe explorarea gazelor de sist ne-a zis sã facem orice dar sã nu lãsãm sã se întâmple asa ceva si la noi în judet. Un bãrbat mai în vârstã, fost petrolist, ne-a explicat cã desi de peste 30 de ani se exploateazã petrol în zonã, fiind angajati oameni din sat, acum de câtiva ani ei au fost disponibilizati si s-au adus oameni din Târgu Mures si din alte zone, specialisti în gaze de sist. “Cicã ar fi trei sonde pentru gaze de sist pe la Schela. Ei nu recunosc, spun cã nu au asa ceva, dar am auzit eu de la petrolistii din zona aia. Am vrut sã mergem sã vedem, dar nu ne lasã, sunt pãziti mai ceva ca aurul national, au o firmã care patruleazã peste tot si nu ne dã voie sã vedem. Doar din drum dacã putem vedea ceva si asta este suspect”, ne-a zis petrolistul cu care am stat de vorbã.

Silisteni, sunteti pregãtiti sã muriti de sete?

Nici de apã nu se mai poate atinge nimeni în sat. Mirela Bârlãdeanu, o localnicã din Izvoarele, de origine din Bârlad, ne-a vãzut si a stat de vorbã cu noi. Ne-a arãtat cã s-a îmbolnãvit la gurã, deoarece încã de când s-au produs primele cutremure, a bãut apã de la ei din fântânã. “Nici nu vreti sã stiti ce rãu ne-a fost, uitati ce am la gurã, asta numai de la apa infestatã cu ceva”, povesteste Mirela. E supãratã cã si casa i se dãrâmã sub priviri. “Stim de unde provin aceste cutremure si de la ce este apa asta infectã! De la gazele de sist! Se foreazã vertical pânã la placa de cristal (sisturile cristaline – n.r.) si se bagã chimicale ca sã spargã cu presiune. Ne dãrâmã casele cu exploziile lor, asta fac”, a spus Mirela Bârlãdeanu, care este decisã sã lupte pentru a-si salva gospodãria, dar nu stie cu cine… Însã se teme si pentru faptul cã la Vaslui deja a intrat pentru a fi ridicatã prima sondã de explorare a gazelor de sist. “Veti pãti la fel, aveti grijã, nu lãsati asa ceva în judet!”, a spus Mirela Bârlãdeanu.

Ipotezã socantã!

Simion Mocanu a lucrat în domeniul petrolier si este convins cã lucrãrile de la exploatãrile petroliere din apropierea localitãtii sunt de vinã pentru cutremurele din ultimele zile. „Când se fora o sondã se mergea pânã la 800-1000 de metri. Si dãdea de un calcar acolo la adâncimea aia si nu putea sã strãpungã cu sapele astea, si dãdea cu sape cu role. Si acuma am înteles cã bagã trotil si detoneazã ca sã poatã sã treacã”, spune Simion Mocanu, un localnic din Izvoarele. De aceeasi pãrere sunt si autoritãtile locale. „Din cauza exploatãrilor petroliere, salina care s-a introdus în pãmânt, cavernele care au rãmas, au fost acum completate de apã în urma acelor inundatii si se produc acum miscãri subterane”, a declarat Cornel Hamza, vicepresedintele Consiliului Judetean Galati, pentru o publicatie localã.

Compania petrolierã respinge însã toate acuzatiile, dar…

„Petrom nu are operatiuni în vecinãtatea comunei Izvoarele. Cele mai apropiate operatiuni se desfãsoarã la peste doi kilometri distantã. Mentionãm cã acestea sunt numai operatiuni conventionale de productie, care se deruleazã cu respectarea legislatiei si standardelor specifice. Aceste activitãti se deruleazã fãrã întrerupere de peste 50 de ani”, se aratã într-un comunicat al companiei Petrom. Dar … la intrarea în comuna Schela, la doi kilometri de Izvoarele, exact deasupra satului, am dat peste o sondã care seamãnã izbitor cu cele prezentate de compania Chevron în pliantele de prezentare! Seamãnã si cu sonda de la Lespezi – Bacãu (care a dispãrut dupã ce s-a produs un accident ce a dus la decesul a doi muncitori de la compania care fora) si cu cea de la Fitionesti – Vrancea! Am mers în zonã si cu mare greutate am reusit sã fotografiem pentru cititorii nostri aceastã sondã, lângã care se aflã un container cu lichid logistic, apartinând companiei Den Hartogh, specializatã în transportul lichidelor petroliere, periculoase si a celor de fracturare! Accesul spre aceastã sondã este interzis, se lucreazã în mare secret! Oare de ce? Explicatiile specialistilor se bat cap în cap, se dau ipoteze, se anuleazã a doua zi, se aduc aparate peste aparate de mãsurat, de monitorizat …. Cutremurele continuã sã se producã, oamenii spunând cã de la spargerea acelor sisturi cristaline li se trage, lucrarea fiind fãcutã prin metoda nouã, adusã de americanii de la Chevron: fracturarea hidraulicã!

Activistii antifracking, în alertã maximã!

Toti activistii antifracking din România sunt convinsi cã la Izvoarele se produce efectul fracturãrii hidralulice, care a fost “testatã” cel mai probabil pe sest, fãrã aprobãrile necesare, de cãtre compania petrolierã din zonã. Au fost acolo în zonã Vama Verde (Paul Iurea) de la Vama Veche, localitate unde se încep prospectiunile pentru gaze de sist, de la “Dati-ne România înapoi” din Galati, iar acum douã zile au fost si câtiva reprezentanti ai GISC Bârlad, printre care ing. Ovidiu Tiron, ing. Violeta Cozar, gr. (r) Nicolae Rotaru. “Am fost acolo sã stãm de vorbã cu oamenii. Ne-au spus cã sunt la Schela niste sonde de injectie si ne-am dus acolo. Am descoperit la intrare în comuna Schela o instalatie de foraj la mare adâncime, care are aspectul clasic al unei instalatii ca cea de la Lespezi, Fitionesti, asa cum sunt si în pliantele Chevron. Mare adâncime înseamnã 3000-4000 de metri. La aceastã instalatie de foraj am vãzut si containere de la Den Hartogh, cu lichid logistic, care poate însemna orice. I-am auzit pe cei din zonã cã se injecteazã în sol niste substante si am vrut sã ne convingem de acest lucru. Am vrea ca sã ne rãspundã compania petrolierã si ce cautã la aceastã instalatie acele prãjini din metal, care sunt folosite numai pentru forajul la mare adâncime deci cu mult peste cei 800 de metri unde spun ei cã se extrage petrol. Si fãrã nici o îndoialã, aceea nu este sondã de extractie petrol! Si de ce firma de protectie nu permite accesul ziaristilor, pe care i-a filmat si fotografiat pentru ca sã-i identifice apoi? De ce aceastã secretomanie? Asteptãm ca institutiile abilitate sã ne spunã ce scop are aceastã instalatie de foraj în zonã, ce lichide folosesc? Asteptãm lãmuriri în aceastã problemã”, a spus ing. Ovidiu Tiron, membru al Grupului de Initiativã al Societãtii Civile din Bârlad. Oricum, pentru zona Vaslui pericolele care se aratã la orizont sunt clare: cutremure, case distruse, apã infestatã ….

GISC Bârlad – lant uman pe 19 octombrie!

Pentru cã pe 19 octombrie este Ziua Mondialã Antifracking, la Bârlad cei de la GISC vor organiza o manifestare în premierã în localitate: lant uman în jurul Primãriei Bârlad, pentru a-si arãta îngrijorarea împotriva exploatãrii si a fracturãrii hidraulice pentru extragerea gazelor de sist. Între timp, astãzi se împlineste exact o lunã de zile de când o mânã de protestatari din Bârlad picheteazã zilnic Primãria Bârlad, pentru a atrage atentia guvernantilor si autoritãtilor locale cã nu vor gaze de sist în zonã, nu vor Chevron în zonã si nu vor accepta în veci sã fie sacrificati asa cum se pare cã sunt sãtenii din Izvoarele!

• Adevarul: Chevron a început prospecţiunile pentru gaze de şist la Constanţa

Echipele Chevron au descins în sudul judeţului Constanţa, pentru prospectarea zonei în vederea exploatării gazelor de şist. Specialiştii companiei americane fac cercetări în zona General Scărişoreanu – Plopeni, la distanţă de 22 kilometri de Costineşti.

Experţii Chevron sunt la faza de explorare seismică, o modalitate de analiză care presupune trimiterea de unde sonore la adâncime, acolo unde se află formaţiunile de interes, care ar putea conţine rezerve de ţiţei şi gaze naturale. „Prospecţiuni SA, compania controlată de Ovidiu Tender, care efectuează studiile geofizice pentru Chevron, a început lucrul la nici 40 de km de Constanţa şi la 22 de km de ţărmul mării“, consemnează ziariştii de la Gazeta de Constanţa, care au făcut un reportaj la faţa locului. „A fost deja o bubuitură zilele trecute că s-au zguduit casele!“, spun localnicii.

Chevron descrie pe site-ul companiei cum decurge operaţiunea. „Mai precis, geofizicienii (sau seismicienii, deoarece seismologii se ocupă de cutremure) folosesc dispozitive ultrasensibile numite geofoni cu ajutorul cărora înregistrează undele sonore care se întorc din subteran. Studiind ecoul undelor sonore care se întorc la suprafaţă, geologii petrolişti pot calcula adâncimea şi structura formaţiunilor geologice. Această analiză îi ajută să identifice rezervoarele de ţiţei şi gaze naturale pe care aceste formaţiuni le conţin“, arată Chevron.

Chevron: Sudul Dobrogei, vizat pentru exploatare

Iminenta exploatare Chevron a gazelor de şist din România a determinat proteste şi referendumuri în Constanţa şi Bârlad, zonele vizate pentru investiţie. Localnicii au votat anul trecut la Costineşti, Limanu şi Mangalia pentru a respinge aducerea sondelor pe terenul comunităţilor, pe care o consider extreme de nocivă. În fiecare duminică, la Constanţa au loc manifestaţii prin care militanţii ecologişti îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia Guvernului României de a aproba explorarea zăcămintelor de gaze de şist.

„În baza deciziilor Agenţiei de Protecţia Mediului Constanţa şi, respectiv, Vaslui, Chevron Exploration and Production Romania, va întreprinde doar activităţi de explorare, care presupun utilizarea exclusivă a tehnologiilor convenţionale. În judeţul Constanţa, Chevron va derula un studiu de analiză bidimensională 2D de geofizică a pământului. Programele de prospectare vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre

În judeţul Vaslui, Chevron va fora sonde de explorare similare cu celelalte sonde convenţionale existente în România. Conform documentaţiei tehnice supuse analizei APM Vaslui, sondele de explorare nu vor implica utilizarea procedeului de fracturare hidraulică“, comunicau reprezentanţii Chevron în luna mai 2013.  

Ei declară că procesul de explorare este similar explorărilor convenţionale pentru petrol şi gaze care se fac în mod curent în Europa. „După primirea licenţelor de explorare, Chevron parcurge trei faze distincte – studiul seismic, forarea unei sonde de explorare şi evaluarea şi testarea informaţiilor obţinute de sonda de explorare. Procesul pentru fiecare din aceste trei etape distincte începe cu obţinerea de permise şi acceptul proprietarilor de terenuri, cât şi al autorităţilor locale pentru a avea acces la perimetrele concesionate. Toate activităţile din fiecare etapă se vor face în deplină concordanţă cu acordurile prevazute în programul minim de activităţi prevăzut în licenţa de explorare. Această etapă va dura între patru şi cinci ani“, se arată pe site-ul Chevron.

Conform site-ului companiei, Chevron a început să facă explorări pentru a găsi argilite în Romania în anul 2010, când a primit licenţe pentru trei blocuri pe uscat situate în regiunea Constanţa din Sud Estul Romaniei – perimetrele 17, 18 şi 19. În martie 2012, Chevron a obţinut concesiuni pentru aceste perimetre pe care le deţine şi le operează. Perimetrele acoperă o suprafaţă de aproape 2.700 km pătraţi. Pentru anul 2012, este planificată realizarea unui studiu de colectare a unor date seismice bidimensionale (2D). În februarie 2011, Chevron a achiziţionat concesiunea EV-2 în Bârlad pe care o deţine şi operează. Terenul concesionat în nord-estul ţării acoperă o suprafaţă de aproape 6,350 km pătraţi.  

Ce spune Chevron: cum funcţionează explorarea seismică

Pentru o explorare seismică tipică este nevoie de patru sau cinci vehicule denumite vibratoare. Acestea merg unul în spatele celuilalt şi din 25 în 25 de metri, prin intermediul unei plăci vibratoare, trimit unde sonore în subteran. Este o operaţiune care nu necesită mult timp. Vehiculele stau cam două minute în fiecare locaţie pentru a transmite şi colecta semnalele. Atunci când sunt folosite mici încărcături explozibile, acestea sunt îngropate la 10-30 de metri adâncime, în găuri făcute cu dispozitivele de forare instalate pe vehicule. Aceste activităţi generează unde sonore de joasă intensitate şi sunt realizate la o distanţă sigură de clădiri şi de sursele de apă potabilă. Nici o explozie nu este vizibilă la suprafaţă. Geofonii sunt amplasaţi manual de-a lungul unui cablu la intervale de distanţă prestabilite şi sunt recuperaţi odată cu terminarea studiului. În timpul cercetării bidimensionale (2D), cablul este întins pe o suprafaţă de câţiva kilometri. Pentru realizarea unui studiu tridimensional (3D), prin care se pot obţine mai multe detalii din subteran, se întind, în paralel, mai multe cabluri pentru a acoperi o suprafaţă mai mare.

„Folosind informaţii seismice, putem diminua impactul operaţiunilor asupra mediului înconjurător limitând numărul sondelor care trebuie forate pentru a face o descoperire de zăcământ“, spuen Chevron. Imaginile seismice indică de asemenea şi eventuala existenţă a unor falii (sau accidente tectonice), ceea ce permite evitarea lor în timpul viitoarelor operaţiuni de forare şi fracturare hidraulică.

„Explorăm, evaluăm, testăm“

Compania arată că fazele de explorare şi exploatare ar putea dura până la cinci ani înainte de a fi luată decizia de a trece la faza de producţie. „Din momentul în care platforma este amplasată, forăm la mii de metri adâncime, mult sub nivelul pânzei freatice, pentru a pătrunde în rocă. Dacă rezultatele explorării sunt pozitive, vor fi iniţiate o serie de acţiuni menite să evalueze şi să testeze viabilitatea producţiei de gaz. Este posibilă folosirea forajului orizontal şi fracturarea hidraulică pentru a testa comportamentul rocii la fracturare şi eliberarea gazului. În timpul fracturării hidraulice fluidele de fracturare, care sunt alcăuite din 99,5 la sută apă şi nisip şi 0,5 la sută aditivi, sunt pompate la adâncime şi cu presiune foarte mare pentru a fractura roca. Această operaţiune ajută la eliberarea gazului natural, îi permite să ajungă în puţul sondei şi să urce de acolo la suprafaţă. Dacă rezultatele sunt încurajatoare, sunt forate mai multe puţuri orizontale şi fracturarea hidraulică continuă. Pe cât posibil, apa folosită în timpul acestui process este refolosită pe măsură ce operaţiunile avansează. Apa reziduală şi deşeurile solide, precum carotele sunt transportate la facilităţi autorizate de depozitare a deşeurilor. Fazele de explorare şi exploatare ar putea dura până la cinci ani înainte de a fi luată decizia de a trece la faza de producţie. Terenul care nu mai este necesar în faza de producţie este reamenajat astfel încât impactul asupra formei lui iniţiale să fie minim. Suprafaţa paltformei este semnificativ redusă (sub un hectar) şi tot ce mai poate fi văzut sunt capetele de sondă şi rezervoarele de apă. În mod tipic, sondele produc gaz natural mai multe decenii. Când producţia se încheie, echipamentul rămas este îndepărtat, sondele sunt acoperite şi terenul redat în forma sa iniţială“, dă asigurări Chevron.