Cum a fost SANTAJAT Putin cu TERORISMUL CECEN pentru a ceda in cazul SIRIEI si alte evolutii in DOSARUL “RAZBOIULUI CIVILIZATIILOR”. Avertizare MAE pentru cetatenii romani: PERICOL DE VIOLENTE EXTREME, PARASITI IMEDIAT ZONA

• ZF: INCURSIUNE ÎN CULISELE CELUI MAI PERICULOS JOC DE-A RĂZBOIUL AL MOMENTULUI. Bani, arme, petrol şi garanţia că Rusia va rămâne sursa de gaze a Europei în schimbul Siriei

Aproximativ 15 miliarde de do­lari pentru elicoptere de lup­tă, tancuri şi armament ru­sesc, preţuri mari pentru pe­trol şi hegemonia asupra ga­zelor naturale cumpărate de Europa ar fi ofer­ta făcută Rusiei cu sprijinul americanilor de Arabia Saudită pentru ca Moscova să lase să cadă regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Reală sau nu, oferta, des­pre care se spune că a fost respinsă de Rusia, su­bliniază intrigile şi mizele care fac din Orientul Mijlociu un focar de război activ de zeci de ani cu efecte asupra întregii omeniri.

Propunerile ar fi fost făcute la sfârşitul lunii trecute, la Moscova, direct preşedin­te­lui rus Vladimir Putin de către şeful spiona­ju­lui saudit prinţul Bandar bin Sultan. Deta­lii despre întâlnirea de patru ore s-au „scurs“ mai întâi în presa rusă şi au stârnit vâlvă în pre­­sa internaţională în contextul în care SUA, Marea Britanie şi Franţa şi-au pregătit na­vele de război pentru un atac în Siria, iar Ira­nul a promis că va reacţiona. Mai multe in­for­maţii a oferit ziarul libanez As-Safir, care are legături cu Hezbollah şi este ostil Ara­biei Saudite. O parte din informaţii au fost confir­mate pentru Thomson Reuters de diplomaţi occidentali.

„O strategie comună ruso-saudită în privinţa petrolului“

Prinţul Bandar ar fi venit la Mos­cova cu un pachet de „cadouri“ şi ameninţări prin care spera să-l con­vin­gă pe Putin să nu mai sprijine re­gi­mul aflat la pu­tere în Siria, scrie The Telegraph.

„Înţelegem ma­rele interes al Rus­iei pentru pe­­trolul şi gaze­le din Medite­ra­na, de la Israel la Ci­pru. Şi mai înţe­le­gem importanţa gazo­­ductului rusesc că­tre Europa. Nu suntem in­te­resaţi să concurăm aici. Putem coopera. Să examinăm deci cum putem crea o strategie comună ruso-sa­u­dită în privinţa petrolului“, ar fi spus şeful spi­o­najului saudit. Discuţiile par să fi oferit Rusiei o alianţă cu cartelul marilor producătorilor de petrol OPEC.

Împreună, aceste state asigură peste 45% din producţia globală. Rusia şi Arabia Saudită îşi împart topul producţiei de ţiţei, dar Rusia nu colaborează cu OPEC, organizaţie condusă de saudiţi.

De asemenea, prinţul ar fi promis că Arabia Saudită se va folosi de influenţa ei pentru a asigura că niciun stat din regiune nu va exporta gaze naturale în afara Peninsulei Arabe şi nu va leza poziţia Rusiei ca principal furnizor de gaze pentru Europa.

În privinţa gazelor, Arabia Saudită şi-ar putea folosi influenţa pentru a convinge ma­rii producători de gaze ai regiunii, printre care Qatar, să reducă producţia de gaz na­tural lichefiat, consideră Chris Skrebowsky, editor al publicaţiei Petro­leum Review.

Legat de petrol, saudiţii ar putea face ca preţurile să crească restricţionând propria producţie.

Cecenii, pioni trimişi să îngrozească Rusia

As-Safir scrie că prinţul Bandar a promis că ţara sa va proteja baza navală a Rusiei din Siria dacă regimul lui Assad este înlăturat şi a trecut la ameninţări sugerând că Jocurile Olimpice de Iarnă din staţiunea rusească  Soci vor fi perturbate de atacuri teroriste din partea cecenilor dacă nu se ajunge la un acord cu Moscova.

„Pot garanta că vom proteja Jocurile Olimpice de anul viitor. Grupările cecene care ameninţă securitatea Jocurilor sunt con­trolate de noi. Le folosim în faţa regimului sirian, dar nu vor avea rol în viitorul politic al ţării“, a spus Bandar.

Reuters scrie că Arabia Saudită a încercat să „mituiască“ Rusia cu 15 miliarde de dolari, bani cu care ar cumpăra arma­ment rusesc prin reactivarea unui contract mai vechi.

„A fost o comandă de tancuri T-90 care a fost stopată din motive misterioase, iar dacă aceasta este o reactivare a acelei co­menzi, atunci putem suspecta că saudiţii vor ceva în schimb, iar acel ceva poate avea legături cu Siria“, a explicat Ruslan Pukhov, directorul institutului de cercetare militară CAST. El colaborează cu ministerul rus al apărării.

Rusia şi Arabia Saudită au încheiat în 2008 un contract pentru furnizarea a 150 de T-90, a peste 100 de elicoptere de atac Mi-17 şi Mi-35 şi a mai multor vehicule de luptă pentru infanterie BMP-3. Publicaţia rusă Kommersant a scis la acea dată că prin acest contract saudiţii au vrut să convingă Rusia să-şi reducă relaţiile cu Iranul.

Putin nu-i are la inimă pe mâncătorii de ficat

Aparent, ofertele saudiţilor n-au avut succes cu Putin. „Credem că regiumul sirian vor­beşte cel mai bine pentru poporul sirian, şi nu acei mâncători de ficat“, a spus Putin fă­­când referire la imagini în care rebeli jiha­dişti mănâncă inima şi ficatul unui soldat sirian.

Moscova investeşte doar în Jocurile de la Soci 50 de miliarde de dolari, bani din petrol, sumă care o eclipsează pe cea oferită de saudiţi. Oficialii ruşi au recunoscut că întâlnirea cu prinţul saudit a avut loc. Arhitectul politicii externe a Kremlinului, Iuri Uşakov, spune însă că acolo s-au discutat doar probleme „filosofice“.

Bandar a concluzionat că „nu se poate scăpa de o opţiune militară“ dacă Rusia refuză ofertele de pace. Evenimentele merg exact pe cursul prorocit de el. 

Mizele conflictelor din lumea arabă

Ce are de pierdut Rusia în conflictele din Orientul Mijlociu

Rusia are în Siria singura ei bază navală la Marea Mediterană şi singurul avanpost din Orientul Mijlociu;

Rusia a continuat să vândă armament Siriei în cei doi ani de conflict intern în care au fost ucişi peste 100.000 de oameni.

Ce au de câştigat americanii din conflictele din Orientul Mijlociu

Statele Unite sunt cel mai mare producător de arme din lume şi unul dintre furnizori pentru Israel, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Armele sunt, evident, necesare pe timp de război;

SUA sunt cel mai mare consumator de energie la nivel mondial, iar statele OPEC sunt cei mai mari producători de petrol din lume. Controlând producţia de petrol, SUA îşi cresc siguranţa energetică;

după al Doilea Război Mondial SUA şi-au luat rolul de „jandarm“ al democraţiei, rol pus la încercare în ultimii ani de regimurile şi militanţii din Orientul Mijlociu. „Pacificarea“ regiunii ar întări statutul Statelor Unite de cea mai mare putere mondială.

De ce se teme Arabia Saudită

Arabia Saudită se teme că Iranul ar putea ieşi învingător în conflictele din Orientul Mijlociu;

saudiţii se tem că Iranul ar putea stabili o hegemonie în regiune şi îşi va construi un pod terestru prin Irak şi Siria până în Liban. Arabia Saudită şi alte puteri musulmane sunite îi sprijină puternic pe suniţii rebeli care se bat cu forţele siriene ale lui Assad, susţinute de şiiţii iranieni;

că violenţele din Siria vor destabiliza Iordania, unde regele Abdullah II se confruntă cu o opoziţie internă puternică în timp ce ţara încearcă să facă faţă unui val de imigranţi sirieni.

• Romanian.ruvr.ru: „Ne dorim să evităm apariţia războiului dintre civilizaţii” – Lavrov

Situaţia din Siria balansează între două scenarii ecviprobabile. Este posibil să se încerce repetarea scenariului din Libia. Este la fel de posibil ca intervenţia militară occidentală să fie scurtă şi fără efecte decisive.

Administraţia Obama este pusă în faţa unei alegeri dificile. Pe de o parte, o intervenţie militară în Siria ar fi în beneficiul Israelului, Arabiei Saudite şi Qatarului, adică a ţărilor şi comunităţilor care au o influenţă considerabilă asupra elitelor politice din SUA. Mai mult, Obama ar scăpa (parţial) de imaginea unui preşedinte „moale” şi ar putea miza pe îmbunătăţirea relaţiilor cu oligarhii din industria de apărare şi cu generalii influenţi ai Pentagonului.

Pe de altă parte, există riscul de a pierde suportul grupărilor şi organizaţiilor care cred (pe bună dreptate) că implicarea într-un război pe filiera Siria-Iran va fi mortală pentru economia americană. Mai mult, o intervenţie cu efect decisiv ar însemna o disoluţie efectivă a dreptului internaţional cu efecte dezastruoase pe termen lung. Deciziile americanilor cu privire la Kosovo s-au reflectat în deciziile Moscovei în privinţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. În cazul Siriei, efectele vor fi şi mai dramatice. Ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov a declarat:

„Ne dorim să evitatăm apariţia războiului dintre civilizaţii”, aratând clar (deşi diplomatic) direcţia în care se vor îndrepta lucrurile, dacă America va alege varianta unei intervenţii militare.

Atât în Rusia cât şi în China, există curente de opinie care susţin că disoluţia efectivă a dreptului internaţional nu este un lucru neapărat rău, deoarece multe probleme geopolitice ar putea fi rezolvate rapid şi eficient fără impedimente diplomatice. Dacă utilizarea forţei armate nu mai este condiţionată de acordul ONU, atunci se pot aplica soluţii rapide şi sigure pentru zone-problemă gen Taiwan, Ucraina etc. SUA nu vor fi în măsură să intervină peste tot, existând constrângeri obiective de ordin economic, politic şi militar, mai ales dacă acţiunile de acest gen vor apărea concomitent în Europa şi în Asia.

Cei care îşi doreau ca Lavrov să facă ameninţări publice şi directe, nu înţeleg cum funcţionează diplomaţia. În cazul unor asemenea ameninţări, Obama ar fi fost forţat să aleagă varianta cea mai dură pentru a nu crea impresia că ar fi un preşedinte fricos şi şantajabil. Toate ameninţările serioase se fac în spatele uşilor închise.

Ieri s-a descoperit şi unul dintre posibilele motive ale succeselor neoconservatorilor în influenţarea politicii Casei Albe. Contrar aşteptărilor şi prognozelor, bugetul SUA a rămas fără bani şi în septembrie-octombrie va fi necesară creşterea urgentă a „plafonului de îndatorare”, adică a valorii maxime de îndatorare a guvernului american. „Plafonul de îndatorare” poate fi mărit numai de Congres, fiind necesare şi voturile republicanilor. Dacă „plafonul” nu este ridicat, America intră în faliment, neavând posibilitatea să-şi mai onoreze obligaţiile financiare. În aceste condiţii, neoconservatorii au un levier serios şi un ascendent puternic în negocierile cu administraţia Obama.

Din punct de vedere pragmatic, varianta optimă pentru administraţia Obama ar fi lansarea unei intervenţii foarte limitate ca scop şi timp de desfăşurare (2-3 zile), fără a schimba regimul de la Damasc. În aşa fel va fi evitată o parte din consecinţele negative pe plan internaţional şi totodată va exista şi o detensionare a situaţiei interne. Secretarul de presă al preşedintelui american Jay Carney a declarat că „opţiunile americane nu vizează o schimbare a regimului”, ceea ce poate fi interpretat ca o confirmare a faptului că scenariul „bifării” unei intervenţii scurte şi fără efecte decisive este varianta preferabilă pentru Casa Albă. Dacă totuşi se ajunge la repetarea scenariului libian, atunci va deveni evident că următorii ani vor deveni anii „războiului civilizaţiilor” despre care a vorbit Serghei Lavrov.

• Antena3: Mişcarea NEAŞTEPTATĂ făcută de Rusia în apele Mediteranei. “Vom aduce şi un lansator de rachete”

Rusia va trimite două nave în estul Mediteranei pentru a-şi întări prezenţa navală din cauza ‘situaţiei binecunoscute’ din zonă, a relatat joi Interfax, făcând referire la criza din Siria, potrivit Agerpres.

O sursă din Statul major al forţelor armate ruse a declarat, citată de Interfax, că o navă antisubmarin şi un lansator de rachete se vor adăuga în următoarele zile flotei ruse deja prezente în regiune, deoarece complicarea situaţiei în estul Mediteranei ‘ne cere să ne adaptăm forţele navale’.

Ministerul rus al Apărării nu a putut fi contactat pentru moment pentru a comenta informaţia.

• Mediafax: 

Putin a vorbit cu preşedintele Iranului despre situaţia din Siria: Folosirea armei chimice, “inacceptabilă”

Preşedinţii rus Vladimir Putin şi iranian Hassan Rohani, au catalogat “inacceptabilă” folosirea armelor chimice “de către oricine” în Siria, într-o convorbire telefonică, miercuri seara, potrivit unui comunicat postat joi pe site-ul Kremlinului.

În această convorbire, iniţiată de Teheran, “situaţiei din Siria i-a fost acordată o atenţie specială. Cele două părţi consideră inacceptabilă, în mod global, folosirea armelor chimice de către oricine”, subliniază preşedinţia rusă.

Putin şi Rohani au subliniat totodată “necesitatea căutării căilor de soluţionare politico-diplomatică”, potrivit aceleiaşi surse.

Moscova şi Teheranul, susţinătoare loiale ale Damascului, şi-au multiplicat în ultimele zile avertismentele cu privire la o intervenţie militară a Washingtonului şi aliaţilor săi în Siria, al cărei Guvern este suspectat de către occientali că a comis pe 21 august un atac chimic lângă Damsc, soldat cu câteva sute de morţi.

Obama nu a luat încă o decizie cu privire la Siria, dar evocă o lovitură de avertisment

Preşedintele Barack Obama a anunţat miercuri că nu a luat încă o decizie privind reacţia americană faţă de folosirea de arme chimice în Siria, dar a evocat o “lovitură de avertisment” menită să descurajeze Damascul.

“Nu am luat încă o decizie” asupra unei acţiuni în Siria, a declarat Obama într-o intervenţie pe postul public de televiziune PBS, prima sa declaraţie publică de vineri în legătură cu acest dosar.

În weekend, când au apărut detalii ale atacului care s-ar fi soldat cu câteva sute de morţi pe 21 august lângă Damasc, Statele Unite şi-au înăsprit considerabil tonul faţă de Siria, anunţând o operaţiune armată, tiruri de rachetă de croazieră împotriva unor echipamente sau simboluri ale puterii lui Bashar al-Assad părând probabile pe termen scurt.

Preşedintele Obama a respins, totuşi, ideea unei intervenţii americane menite să susţină rebeliunea, în contextul în care puterea siriană este vizată de o revoltă populară declanşată de la începutul lui 2011. Revolta s-a militarizat şi a degenerat într-un război civil care s-a soldat cu peste 100.000 de morţi, potrivit ONU.

Un “angajament direct militar” al Statelor Unite în războiul civil “nu va fi benefic pentru situaţia de pe teren”, a apreciat Obama.

Ideea subiacentă reacţiei Statelor Unite ar fi, a explicat el, ca Guvernul sirian “să primească un mesaj suficient de puternic cu privire la faptul că ar face mai bine să nu reînceapă”.

Obama a declarat că Statele Unite “au conchis că Guvernul sirian a comis (atacul) şi, deci, este necesar să existe consecinţe internaţionale”.

“Nu doresc un conflict fără sfârşit în Siria, dar (…) atunci când ţări încalcă regulile internaţionale privind armamentul, ca armamentul chimic, care ne pot ameninţa, este necesar să dea socoteală”, a insistat el.

Pedepsirea Guvernului al-Assad “nu va rezolva toate problemele Siriei. Evident, acest lucru nu va pune capăt morţii unor civili nevinovaţi în Siria”, a recunoscut el.

“Sperăm că, într-un final, în Siria va avea loc o tranziţie şi suntem pregătiţi să cooperăm cu toată lumea, cu ruşii şi cu alţii, pentru a încerca să reunim părţile cu scopul să găsească o soluţie la conflict”, a dat asigurări Obama, în contextul în care relaţia cu Rusia, un aliat loial al Siriei, s-a degradat puternic, aşa cuma recunoscut chiar el, după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în mai 2012.

Însă “vrem ca regimul al-Assad să înţeleagă că recurgând la arme chimice la scară largă împotriva poporului său, împotriva unor femei, bebeluşi, copii, nu încalcă doar regulile internaţionale şi decenţa, ci creează o situaţie în care interesele naţionale americane sunt afectate, iar acest lucru trebuie să înceteze”, a subliniat şeful statului american.

Susţinerea Guvernului de la Damasc de către Moscova pare să blocheze Washingtonului posibilitatea de a vedea Consiliul de Securitate al ONU aprobând o intervenţie în Siria, ceea ce pare să anunţe o acţiune unilaterală a Statelor Unite.

Obama, care s-a opus în urmă cu zece ani invadării Irakului de către administraţia predecesorului său republican George W. Bush, fără să recurgă la ONU, a respins în avans o comparaţie istorică.

El a evocat o “abordare limitată, pe măsură”, pentru ca americanii să nu se trezească “antrenaţi într-un conflict lung, nu unei repetări a Irakului, lucru care îngrijorează multă lume”.

“Dacă vom da o lovitură de avertisment care să spună «stop», vom putea avea un impact pozitiv asupra securităţii noastre naţionale pe termen lung”, a argumentat Barack Obama.

Merkel: Probele atacului chimic sunt suficiente şi regimul sirian nu poate “continua în impunitate”

Cancelarul german Angela Merkela a anunţat că a discutat cu premierul britanic David Cameron, apreciind că probele unui atac chimic împotriva unor civili în Siria sunt suficiente şi că regimul sirian nu poate “continua în impunitate”.

“Cancelarul (Angela) Merkel a vorbit din nou la telefon (miercuri) seara cu premierul britanic David Cameron despre situaţia din Siria. Ei au fost de acord să considere că folosirea masivă a gazului toxic împotriva populaţiei civile siriene este suficient de fundamentată”, a anunţat un purtător de cuvânt al Cancelariei, Steffen Seibert, într-un comunicat.

“Acest atac cu gaz toxic este un punct de cotitură în conflictul intern care durează deja de prea mult timp. Regimul sirian nu trebuie să spere că poate continua în impunitate acest tip de comportament de război contrar dreptului internaţional. De aceea, cancelarul crede, la fel ca premierul (Cameron), că o reacţie internaţională este inevitabilă”, se arată în document.

“Cancelarul a salutat iniţiativa britanică de sesizare a Consiliului de Securitate al ONU. Cei doi speră că niciun membru al Consiliului nu va închide ochii la această crimă împotriva umanităţii şi că vor fi decise măsuri adecvate”, se mai arată în comunicatul difuzat de autorităţile de la Berlin.

Guvernul german a semnalat deja, luni, că va aproba o racţie internaţională împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

Ţări occidentale acuză armata siriană că a efectuat pe 21 august o ofensivă cu arma chimică lângă Damasc şi se declară pregătite să atace ţinte ale regimului ca represalii. Potrivit opoziţiei, acest atac s-a soldat cu sute de morţi.

MAE avertizează cetăţenii români din Siria: Pericol major, părăsiţi imediat zona

Ministerul român al Afacerilor Externe a schimbat avertismenul de călătorie pentru Siria la categoria “Pericol major, părăsiţi imediat zona sau ţara!”, având în vedere “deteriorarea majoră din ultima perioadă” de pe întreg teritoriul acestui stat.

“Având în vedere că situaţia de pe intreg teritoriul Siriei a cunoscut o deteriorare majoră în ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se mai află în această ţară să o parăsească cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încă operaţionale”, se menţionează în noua alertă de călătorie publicată recent de MAE pe site-ul său, la rubrica “Sfaturi de călătorie”.

În avertisment se menţionează că “forţele înarmate ale opoziţiei sunt concentrate în zone aglomerate şi dens populate”, iar “în acţiunea de reprimare, forţele guvernamentale utilizează inclusiv armament greu şi aviaţie militară”.

“Pe fondul deteriorării accelerate a situaţiei, pe linie de securitate, există temeri legate de posibilitatea declanşării unor violenţe extreme, de amploare mai mare decât cele care au avut loc la Homs, Hama şi Alep”, se evidenţiază în alertă.

De asemenea, MAE evidenţiază că la această oră nu mai există nicio cursă aeriană directă către România, iar singurele rute de evacuare sunt cele terestre, spre statele vecine Liban, Iordania şi Turcia. Totodată, cetăţenii români sunt avertizaţi că există în continuare riscul ca autostrăzi importante (Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep şi Damasc-Iordania) să fie temporar închise. Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări. Există, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice. Cetăţenilor români care se află încă pe teritoriul acestui stat le este recomandat să evite în totalitate deplasările în localităţile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs, Idleb şi Damasc, se arată în avertizare.

În plus, cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă. Cetăţenii români prezenţi pe teritoriul Siriei sunt sfătuiţi să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă, să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român.

Şi în cadrul Departamentului Consular din Centrala MAE funcţionează o linie telefonică +40.21.319.21.37 şi adresa de email drco@mae.ro la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot apela 24 ore din 24 pentru asistenţă şi informaţii consulare.