RAZBOIUL GAZELOR DE SIST A AJUNS SI LA BAILE FELIX/ Reportaj dintr-un sat aflat sub ocupatie – PUNGESTI. COPIII – AMENINTATI SI TRAUMATIZATI DE JANDARMI (video)

18-12-2013 20 minute Sublinieri

ebihoreanul_ro_protest baile felix anti gaze sist bihoreanul oradea

  • Realitatea.net: 

Gazele de şist de la Băile Felix “înflăcărează” spiritele în comunitatea locală

Gazele de şist din Băile Felix declanşează un adevărat război între Prefectura Bihor şi Consiliul Local din Sânmartin. În timp ce prefectul atacă în instanţă deciziile aleşilor locali, cei din urmă contraatacă cu alte hotărâri.

Prefectura Bihor a contestat în instanţă două hotărâri ale Consiliului Local din Sânmartin. Una prin care se interzice orice activitate extractivă în zona Băile Felix, şi una referitoare la organizarea unui referendum pe această temă. Aleşii locali din Sânmartin s-au întâlnit din nou pentru a contracara deciziile prefecturii. Cu noi hotărâri. Prima contestă hotărârea Guvernului prin care aprobă exploatarea şi explorarea resurselor din Băile Felix.

Primarul de la Sânmartin, Lucian Popuş, a declarat: “în comuna noastră se află atât ape geotermale, se află rezervaţii naturale. Sunt zone protejate şi nu putem permite să încălcăm o lege”.

Consililul Local a dat şi o hotărâre prin care cere organizarea unui alt referendum, exclusiv pentru gazele de şist. Acesta ar urma să aibă loc pe 26 ianuarie.  Completează din nou Lucian Popuş :” în caz că hotărârea este atacată este clar că s-au urmărit gazele de şist în Băile Felix, Băile 1 Mai şi nicidecum resurse petroliere sau gaze naturale”. 

Oamenii din Sânmartin se opun şi ei exploarării şi exploatării gazelor de şist. “Noi nu avem nevoie de aşa ceva. Noi nu avem nevoie de gaze de şist. Sunt nişte mincinoşi. Tăte le-au întors pe dos. Tot invers fac. O promis una şi fac alta. Aşa că să-şi ia zborul şi să plece cu gazele de şist cu tot. Se poate întâmpla prin asta să dispară şi sânmartinul. Poate şi băile. Şi-i foarte periculos “ spun foarte tranşant locuitorii din Sânmartin.

Consilierii au adoptat şi o hotărâre prin care vor să sesizeze Avocatul Poporului după ce Prefectura Bihor a cerut suspendarea referendumului cu privire la exploatarea oricărui tip de zăcământ în zona Băile Felix.

  • Adevarul:

Adevărul despre Pungeşti. Americanii, gazele şi moldovenii

De când americanii de la Chevron s-au hotărât să instaleze la Pungeşti prima sondă de explorare a gazelor de şist din România, comuna vasluiană a devenit purtătoarea unui însemnat zăcământ de controverse. Guvernul vorbeşte despre o mult-râvnită independenţă energetică, activiştii de mediu anunţă un dezastru ecologic, americanii promit locuri de muncă şi bani la buget, iar localnicii se tem că vor rămâne fără apă şi aer şi că îşi vor găsi, în mod inevitabil, sfârşitul. Din tot acest perimetru, adevărul pare mai greu de extras decât o resursă îngropată la mii de metri adâncime.

Am mers la Pungeşti la mijlocul săptămânii trecute, la trei zile după ce câteva sute de localnici şi de activişti se luptaseră cu forţele de ordine şi dărâmaseră gardul care împrejmuia perimetrul Chevron. Între timp, teritoriul comunei a devenit zonă specială de siguranţă publică, terenul pe care se ridicase tabăra de rezistenţă a fost declarat câmp infracţional, iar gardul Chevron a apărut la loc şi compania a început lucrările. Comuna este împânzită de echipaje de jandarmi, iar la intrarea în localitate este postată o maşină de poliţie dotată cu doi agenţi care opresc şi pasărea din zbor. În faţa noastră, a fost trasă pe dreapta o căruţă în care se aflau trei săteni. Oamenii au prezentat buletinele şi au fost lăsaţi să meargă mai departe, dând din mână a lehamite: „Dom’le, parcă am trece graniţa, nu că ne-am duce la noi în sat”.

„De ce n-au venit când am avut inundaţiile?“

La primăria din Pungeşti, o clădire dărăpănată, cu duşumele pe jos şi cu veceu în fundul grădinii, l-am căutat pe edilul Mircia Vlasă, cel care, după izbucnirea protestelor, ar fi dispărut din comună. Primarul era acolo, spărsese o ceapă, întinsese pe o foaie de ziar câteva felii de salam şi îşi savura, liniştit, masa de prânz. Calm şi relaxat, ca un om abia întors din concediu.

Vlasă susţine cu hotărâre exploatarea gazelor de şist la Pungeşti şi spune că abia aşteaptă să vadă flacăra arzând şi impozitele adunându-se în conturile primăriei. „Va prospera toată comuna” – ne spune –, dar înaintea comunei a prosperat chiar el, concesionând către Chevron cele două hectare de teren pe care au început lucrările şi pe care şi le însuşise în urmă cu câţiva ani din fondul de rezervă al primăriei. Se jură cu mâna pe inimă că, atunci când a luat terenul, nu ştia că tocmai acolo se află zăcămintele de gaz şi că transferul celor două hectare a fost absolut legal. Nu se străduieşte să ne convingă doar pe noi, ci şi pe procurori: „Mă doare cotul de câte declaraţii am dat pe la DNA”.
În urmă cu an, lumea îl vota pe Mircia Vlasă pentru al treilea mandat consecutiv ca primar, însă de când cu gazele de şist recunoaşte că se fereşte să se mai arate prin comună. Incidentele din ultimele săptămâni le-a urmărit mai mult la televizor şi i-au lăsat un gust amar. Crede că totul se întâmplă din cauza activiştilor de mediu veniţi de prin toată ţara:

„Ăştia au fost contra de la început, dar nu cred că se vor împiedica lucrările de nişte tipi care nu au ce face acasă şi spun că-s ecologişti şi vin la Pungeşti să ne apere. Unde aţi mai văzut atâta mărinimie? De ce n-au venit când am avut inundaţiile? N-am auzit să aibă unul inimă să vină cu o pătură sau cu un sac de pâine. Acuma i-a pălit pe toţi ecologizarea”.

„Toată lumea crede că suntem plătiţi“

În ultimele luni, activiştii care se opun exploatării gazelor de şist au fost nelipsiţi din Pungeşti. Până în urmă cu o săptămână au stat în tabăra ridicată vizavi de perimetrul Chevron, însă după incidentele din 7 decembrie, poliţia a declarat-o câmp infracţional şi nu le-a mai permis să rămână în zonă. Acum îşi fac veacul prin barurile din comună. Într-unul dintre ele i-am găsit pe Alex Lupe şi pe Marius Igant, doi dintre liderii taberei de rezistenţă de la Pungeşti.

Lupe (28 de ani) este din Sibiu şi spune că în această toamnă a renunţat la locul său de muncă din Germania şi s-a întors în România special pentru a lua parte la protestele anti-Roşia Montană şi anti-gaze de şist.

„M-am întors din convingerea că protestând putem schimba ceva în ţara asta şi politicienii vor înţelege că oamenii au dreptul să spună nu. Trag cât mai tare de mine să rezist, frate-miu lucrează în Germania şi mă mai ajută şi el cu bani cât să pot să supravieţuiesc. Plus cei din diaspora care ne trimit donaţii. Hainele de pe mine sunt toate donate de oameni din afară, inclusiv şosetele”.

Marius Ignat (35 de ani) este unul dintre liderii galeriei de la FC Vaslui, echipă de fotbal finanţată de Adrian Porumboiu, cel mai puternic om de afaceri din zona Moldovei. Porumboiu ar avea toate motivele să fie nemulţumit de expansiunea Chevron în zonă, întrucât ar putea pierde hectare întregi de terenuri agricole pe care le concesionează în fiecare an. Inclusiv perimetrul pe care americanii au început să instaleze prima sondă de explorare era concesionat, în trecut, de Porumboiu, care planta pe el rapiţă şi grâu.

Ignat şi-a lăsat baltă familia şi afacerile pentru a fi mereu la Pungeşti, dar spune că implicarea lui n-are nicio legătură cu interesele altcuiva şi că face totul din patriotism:

„Poate să pară greu de crezut că sunt şi oameni ca noi care se ridică din faţa televizorului şi fac ceva. Sunt căsătorit, am trei copii, nevastă-mea mă sună încontinuu să mă duc acasă, dar eu simt asta, simt că trebuie să stau aici. E vorba de patriotism. Toată lumea trăieşte cu impresia că suntem plătiţi. Da, avem nişte fonduri care vin în mare parte din diaspora, 100 de euro, 200 de euro, care ne ajută să supravieţuim. Dar nu facem jocurile nimănui”.

Activiştii vor să-şi ia casă în Pungeşti

Evacuaţi din tabăra de rezistenţă, activiştii plănuiesc acum să cumpere sau să închirieze o casă din sat şi să se mute în ea.

„Vrem să fie cât mai aproape de perimetrul Chevron şi să continuăm acolo tabăra de rezistenţă, să fie exemplu pentru toţi luptătorii anti-fracking din România. Sunt oameni dintre noi care au anumite afaceri de care se ocupă angajaţii şi nu e neapărat nevoie să fie mereu acolo (n.r. – Igant este patronul unui bar din Vaslui).  Avem posibilitatea să punem fiecare câte 1.000 de lei, de exemplu, şi să cumpărăm o casă aici în sat”, spune Marius Ignat.

Activiştii susţin că jandarmii îi urmăresc pas cu pas prin comună şi au ţinut să ne facă şi o demonstraţie. S-au urcat într-o maşină şi au plecat pe şosea în jos. Într-adevăr, o dubă de jandarmi care staţiona în faţa barului a pornit în urma lor. După vreo sută de metri, activiştii au tras pe dreapta. Jandarmii au oprit şi ei. Activiştii au întors maşina, jandarmii au întors la rândul lor.

„Nu ştiu, nu cred că poate fi vorba de aşa ceva. Poate exista şi o coincidenţă ca în momentul acela maşina jandarmeriei să se deplaseze către o zonă. Nu trebuia să înţelegem asta ca o urmărire. Poate fi o simplă coincidenţă, iar dacă cineva de acolo se simte urmărit are dreptul să se adreseze organelor competente”, ne-a explicat maiorul Marius Ţăranu, purtătorul de cuvânt al brigăzii mobile de jandarmi din Bacău.

Ce-au văzut ţăranii pe internet: „Animale moarte în Ecuador“

În mijlocul acestei situaţii complicate, speriaţi şi măcinaţi de îndoială, se află cei 3.200 de locuitori ai comunei Pungeşti. Majoritatea sunt convinşi că exploatarea gazelor de şist le va aduce numai necazuri şi s-au aliat cu activiştii de mediu împotriva companiei americane şi a forţelor de ordine. La protestele din ultimele săptămâni au ieşit din casă de la copii de şcoală primară până la femei trecute de 70 de ani. „Acelea s-au dus ca să caşte gura”, spune primarul Mircia Vlasă. „Unii vor să rămână şi să moară săraci, dar unii nu vor. Mai mulţi sunt pentru gaze decât împotrivă”.

Adevărul este că am bătut comuna de la un cap la altul şi n-am prea găsit pe nimeni care să se bucure de începerea explorării. Cum s-a ajuns aici?

„Cea mai mare greşeală a autorităţilor a fost aroganţa, au crezut că oamenii vor accepta orice şi nu s-au obosit să-i informeze aproape deloc. Puţinele informări care s-au făcut, la căminul cultural, s-au dus după metoda pumnului în gură. Dacă un ţăran voia să întrebe ceva, i se spunea să stea jos că nu ştie nimic. Adăugând şi numărul mare de forţe de ordine care au apărut în comună, automat oamenii asociază venirea Chevronului cu ceva rău”, explică părintele Adrian Ţapu, preotul din Pungeşti.

„Bine nu are cum să fie nici la noi“

Ignoraţi de politicieni, începând cu guvernanţii de la centru şi terminând cu primarul din comună, oamenii din Pungeşti s-au informat de pe unde au apucat. Activiştii de mediu au început să umble prin sat încă de acum doi ani. „Ăştia s-au apucat înaintea noastră să facă informare anti. Umblau cu pliante din poartă în poartă”, se lamentează primarul Vlasă. Într-o comunitate săracă, în care sătenii trăiesc din agricultură şi din creşterea animalelor, poveştile despre otrăvirea apei şi despre pârjolirea pământului au căzut ca un trăsnet. Oamenilor le-a intrat în cap că gazele de şist le vor aduce pieirea.

Şi a mai fost ceva: nimeni nu s-a gândit că într-o zonă rurală a celui mai sărac judeţ din România ţăranii pot avea acces la internet. Însă tehnologia a ajuns şi la Pungeşti, iar tinerii din comună aşa s-au informat întâi şi întâi. Din oceanul de informaţie de pe internet, fiecare a înţeles ce a putut. Toader, un flăcău de 20 de ani, a căutat pe Google cuvântul “Chevron”:

“Am căutat pe internet să vedem ce înseamnă. Şi am văzut că în Ecuador au poluat. Arată acolo animale moarte şi păsări. Pe unde a fost Chevronu’, numai pagube a făcut. În Ecuador au amendă de 1,9 miliarde de dolari şi pagubă de 19 miliarde de euro. Plus în Brazilia, la fel. Şi am înţeles că bine nu are cum să fie nici la noi”.

„Ce-or mai fi acelea gaze de şist?“

Toate acestea, tinerii le-au povestit celor mai bătrâni. Constantin Ichim, mândru proprietar a zece capete de animale, povesteşte cum a evoluat pentru el problema gazelor de şist:

„Acum vreo trei ani au venit şi au sondat pe toate dealurile pe aicea, intrau cu maşinile, sondau cu nişte burghie, luau probe şi puneau nişte ţăruşi. N-au spus pentru ce, zice «dacă găsim sare, să vedem». Abia acum vreun an şi jumătate s-a auzit cu gazele de şist. Ne-am întrebat şi noi unul pe altul: ce-or mai fi acelea gaze de şist? Şi-apăi ne-au spus copiii noştri că au căutat pe internet, zice că s-ar sonda la 3.000 de metri şi ar băga nu ştiu câte tone de chimicale. Dacă e aşa, înseamnă că o să rămânem ca în pustiul Sahara, n-o să mai putem creşte nici animale, nici nimic”.

„Jandarmii ne prinde pe la dosuri şi ne dă de ne zăpăceşte“

Autorităţile s-au trezit în al doisprezecelea ceas şi s-au apucat să-i cheme pe oameni la căminul cultural pentru informări. Însă era prea târziu. Neauzind nimic din ce citiseră pe internet sau în pliantele activiştilor, oamenii s-au simţit păcăliţi şi au început să facă scandal. Dezbaterile au fost un fiasco din care nimeni n-a înţeles nimic şi oamenii au plecat şi mai îndârjiţi în convingerile lor.

Aşa se face că locuitorii din Pungeşti s-au aşezat în faţa utilajelor Chevron şi au participat la proteste, reuşind să întârzie cu două luni începerea lucrărilor. Acum, când comuna e controlată de jandarmi, iar americanii au început să foreze, ţăranii sunt derutaţi. Femeile se roagă la Dumnezeu ca americanii să sape degeaba şi să nu găsească gaze, iar bărbaţii se uită urât la jandarmii care patrulează prin comună.

Jandarmeria nu comentează

Oamenii susţin că, după incidentele din 7 decembrie, jandarmii ar fi umblat prin sat şi, la adăpostul întunericului, ar fi bătut mai mulţi localnici. Toţi ne îndeamnă să-l căutăm pe Costel Vârnacea, pe care îl găsim cu o mână în ghips şi cu un bandaj agăţat prin păr, ca un bigudiu. Spune că se întorcea de la cârciuma din sat, împreună cu alţi patru bărbaţi, când o maşină de jandarmi a oprit lângă ei: „Au deschis uşa şi au spus «băgaţi-i la dubă». Ne-am speriat şi am fugit, iar pe mine m-au prins din urmă. M-au lovit cu bastoanele şi cu bocancii, probabil m-au recunoscut că am fost la proteste şi au vrut să mă sperie. Ne prinde pe la dosuri şi ne dă de ne zăpăceşte”. Reprezentanţii jandarmeriei au refuzat să facă vreun comentariu, rezumându-se să spună că fiecare cetăţean are dreptul să se adreseze instituţiilor abilitate, dacă se consideră victima unui abuz.

Vârnacea stă cu mâna agăţată de gât şi îşi face curaj: „Să plece de la noi din sat ca să nu se ajungă la o revoluţie civilă”. Are 38 de ani, este bărbat în putere şi ar avea nevoie de un loc de muncă. Însă nici nu vrea să audă de promisiunile Chevron-ului. “Ei îşi aduc oamenii lor, nu ne angajează pe noi. Noi suntem mulţumiţi aşa cum suntem. Creştem animale, o găină, un ou, un lapte, avem cu ce să trăim. Numai să nu ne afecteze apa şi să nu ne polueze aerul”.

„Otrăvurile intră în pânza asiatică“

Pe lângă el se învârte o bătrână de vreo 80 de ani, înfăşurată într-o basma. Îi blesteamă pe americani şi vorbeşte despre gazele de şist cu o siguranţă de neclintit, parcă s-ar fi adunat tot satul să afle adevărul din gura ei:

„Am stat şi m-am gândit şi mi-am dat eu seama. Pământul nostru are un chietroi puternic pe care nu-l poate sparge fără otrăvurile celea care atacă lumea. Şi iese un fum, ca o ceaţă aşa, ca şi cum ar chica o brumă, şi atunci nu mai ai nici aer, nici vânt, nici ploaie, nici gâzele nu mai dorm, nici păsările nu mai zboară. Otrăvurile celea intră în pânza asiatică şi apa nu mai e bună de băut. Acolo în pământ se face un bazin mare, mare. Pământul slăbeşte şi odată face hrrrrrr! Ne îngroapă de vii. Şi cutremure. Să cutremură munţii! Să distruge tot şi nu mai avem ce mânca. Iar dacă nu avem ce mânca, atuncia murim”.

Bătrâna îşi încheie triumfătoare previziunile apocaliptice, iar fiul ei lasă capul în jos şi cade pe gânduri. Este imaginea ţăranilor din Pungeşti, o mână de oameni derutaţi cărora statul român nu s-a obosit să le explice nimic. Într-un filmuleţ postat pe YouTube, în vara lui 2012, primarul comunei apare în curtea bisericii din sat ducând muncă de lămurire cu un grup de femei abia ieşite de la slujbă: „Domnul Ponta a zis că se cercetează, marii noştri savanţi vor verifica şi ne vor spune dacă este benefic pentru localitate”. Suntem în iarna lui 2013 şi de cercetările marilor noştri savanţi nu se ştie nimic la Pungeşti. Iar adevărul este că oamenii nici nu le mai aşteaptă.

Copil din Pungeşti: Ne-au spus că, dacă mai protestăm, nu mai vine Moş Crăciun

Un video realizat de activiştii anti-gazele de şist redă mărturia unui băiat de 6 ani, care spune că a fost ameninţat de oameni în uniforme că nu mai vine Moş Crăciun dacă mai ţipă vreodată la poarta primarului. Mai mulţi copii din Pungeşti le-au povestit părinţilor că au fost abordaţi la şcoală de oameni în uniformă care i-au ameninţat cu scenarii traumatizante.

Mărturia unui copil de 6 ani a fost chiar surprinsă pe o înregistrare video de către unul dintre activiştii care au luat parte la protestul de la Pungeşti din data de 7 decembrie. Băiatul, aflat în clasa pregătitoare, spune că un poliţist a intrat în timpul orelor şi i-a întrebat pe toţi copiii, pe un ton răstit: „Care a ţipat la poarta primarului?“.  „Toată şcoala a spus că «nu ştim!». După aceea, ne-a spus că, dacă mai ţipăm, ne duce la Protecţia Copiilor. Ne-a spus că, dacă ne mai prinde pe acolo pe la primar, nu mai vine Moş Crăciun“, povesteşte Ştefan, băieţelul de 6 ani. Într-o altă înregistrare postată pe YouTube, o mamă le povesteşte activiştilor că fetiţei ei îi este frică să se mai ducă la şcoală după ce ar fi fost abordată pe stradă de jandarmi.

„E jale ce se întâmplă. Pe fetiţa mea o duc plângând la şcoală. Nu mai vrea să meargă la şcoală. Jandarmii au ameninţat copiii pe stradă şi le-au spus că-i vor lua şi-i vor da la Protecţia Copilului dacă părinţii lor mai ies la miting“, se plânge femeia.   Şi directoarea şcolii din Pungeşti, Anişoara Răuţă, s-a plâns în urmă cu câteva zile către şefii de la Vaslui de faptul că cei mici au rămas cu sechele în urma violenţelor înregistrate la protestele anti-Chevron: „Copiii erau foarte stresaţi, începeau să plângă în clasă, în timpul orelor. Când îi întrebam de ce, spuneau că le este frică de ceea ce se întâmplă în comună, de Chevron, de jandarmi, de poliţie“.

Protecţia Copilului s-a autosesizat  

În urma relatărilor din presă referitoare la presupusele abuzuri îndreptate împotriva copiilor din Pungeşti, şefii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului (DGASPC) Vaslui s-au autosesizat şi au declarat că vor începe o anchetă. „O echipă de la noi se va deplasa în zonă în perioada următoare. Trebuie să vedem dacă se tem cu adevărat sau dacă nu cumva e o născocire. Dacă se vor confirma cele arătate în mass-media, noi nu putem face altceva decât să le asigurăm copiilor consiliere psihologică în centrele noastre şi să anunţăm instituţiile statului. Dacă, într-adevăr, s-au întâmplat abuzuri, vom sesiza «Avocatul Copilului»“, a declarat Ionel Ştefănică Armeanu, directorul DGASPC Vaslui.

De asemenea, o echipă a Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Vaslui merge la Pungeşti de câteva zile. „Din discuţiile avute în şedinţa cu părinţii, nimeni nu s-a plâns de acest aspect. Dacă au existat astfel de ameninţări, ele nu s-au petrecut în şcoală. Din ce am văzut personal la faţa locului, copiii s-au comportat normal. Erau foarte receptivi în timpul orelor“, a declarat Gabriela Plăcintă, şefa IŞJ Vaslui.

Oficialii Jandarmeriei resping acuzaţiile. „Au fost cadre ale Jandarmeriei, dar doar înainte de 2 decembrie, care au efectuat activităţi preventiv-educative în instituţiile şcolare din acea zonă. Jandarmii le-au explicat celor mici care este rolul în societate, despre activitatea unui jandarm, despre şcolile ce le pot urma ca să devină jandarmi. Cine are probleme şi consideră că a fost bătut sau abuzat poate merge să facă plângere la instituţiile abilitate ale statului“, a precizat Marius Ţăranu, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Bacău.

„Poliţiştii vasluieni au efectuat mai multe activităţi preventiv-educative la toate unităţile de învăţământ de pe raza comunei Pungeşti. Aceştia le-au explicat copiilor ce trebuie să facă pentru a nu deveni infractori,  victime ale violenţei şi câteva din regulile de bază ale Codului Rutier“, a declarat şi Mihaela Ştraub, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui. Incidente cu repetiţie   Imediat după protestele din octombrie, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a cerut un control la şcoala din Pungeşti, după ce a primit informaţii că se fac presiuni asupra conducerii şcolii. Atunci, directoarea se plângea că este agasată de persoane care-i solicitau să oprească orele pentru a le permite elevilor şi dascălilor să participe la proteste.


Primul interviu cu primarul fugar din Pungeşti: „Abia aştept să văd flacăra arzând şi să prospere comuna“

Mircia Vlasă (PSD) se află la al treilea mandat consecutiv ca primar al comunei Pungeşti (Vaslui). Oamenii l-au votat, dar de când cu gazele de şist nu vor să mai audă de el. Este încă o poveste clasică despre primarii din România, care pun interesul personal înaintea misiunii de a reprezenta comunitatea care i-a ales.

Vlasă şi-a însuşit două hectare de teren din fondul primăriei, le-a concesionat companiei americane Chevron şi susţine cu hotărâre exploatarea gazelor de şist. S-a plimbat şi prin Polonia, pe banii americanilor, într-o excursie de documentare, dar la întoarcere nu s-a obosit să le comunice sătenilor ce a văzut acolo. De două luni, de când localnicii s-au ridicat împotriva instalării primei sonde, primarul a stat mai mult ascuns, de teamă să nu fie linşat de oamenii furioşi. „Adevărul“ l-a găsit şi i-a luat un interviu, desfăşurat sub auspiciile unei promisiuni: „Întrebaţi-mă şi vă spun tot. Eu nu sunt un om mincinos. Când eram ca dumneavoastră, aşa, mai tânăr, nu eram mincinos nici în relaţia cu fetele“.

„Adevărul“: După 14 octombrie, când sătenii din Pungeşti s-au revoltat şi au blocat instalarea utilajelor Chevron, s-a spus că aţi dispărut din comună.

Mircia Vlasă: Nu, eu chiar am fost la primărie. M-am dus şi până la Vaslui în ziua aia, am trecut printre ei, nu mi-a făcut nimeni nimic. Apoi am fost în concediu, am fost la spital câteva zile, nu am stat ascuns. Este vrăjeală. Mi-am luat zece zile de concediu pentru că nu-mi luasem niciodată.

Când aţi văzut atâţia oameni ieşiţi pe câmp, ce v-aţi spus?

N-am spus nimic, am avut un gust amar de ce turnură pot să ia lucrurile. Credeţi că bine mi-a fost? Am fost sfătuit de jandarmi să nu ies în mulţime.

Acum aveţi curaj să mergeţi liniştit prin sat?

Nu, nu merg. Până nu se vor calma, nu merg. Da’ nici aşa nu mă rupeam eu mergând, la crâşmă sau prin alte părţi. Am fost ameninţat cu moartea, lucruri murdare rău. Dar nu mi-e frică de oamenii din sat, ci de cei care vin din afară. Oamenii din sat, dacă mă întâlnesc cu ei câte unul, mă salută. Dacă sunt mai mulţi, nu mă salută. Nu le-am făcut niciun rău, eu le doresc doar bine. M-au ales nu să-i omor, ci să le fac bine.

Am văzut mulţi oameni din sat participând la proteste, inclusiv femei în vârstă.

Acelea s-au dus ca să caşte gura. Unii vor să rămână şi să moară săraci, dar unii nu vor. Mai mulţi sunt pentru gaze decât împotrivă. Am colegi primari care-mi spun: „Băi, ce lume proastă! Trimite-i, mă, la mini, că ai mei de-abia aşteaptă să aibă locuri de muncă şi să prospere comuna. Spune-le , mă, să vină la mini, mă!”.Când aţi aflat prima oară că la Pungeşti s-ar putea exploata gaze de şist?

Cam de anul trecut. A venit cineva din partea unei firme, probabil reprezentând Chevron-ul, şi a spus uite aşa, aşa, în comuna dumneavoastră s-ar putea găsi gaze. Erau un bărbat şi-o femeie, au bătut la uşă şi au intrat. Eu, când am auzit, mi s-a făcut inima… ce, dovleacul îi mic! Am zis: „Taci, că ieşim din sărăcie!”. Adică sincer, sincer vă spun, ca la popă. Eu zic: „Unde?”. Zice: „Cam acolo ar fi”. Ne-am dus, ei cunoşteau terenul ca şi mine de bine. Cu vreun an înainte veniseră cu nişte utilaje mari, greoaie, cu care au făcut aşa nişte… nu sondări, nişte tatonări aşa, să vadă. Opreau din loc în loc şi băteau cu o chestie.

Culmea e că terenul de care se interesa compania era chiar al dumneavoastră. Bănuiesc că asta v-a bucurat şi mai tare?

Da, a fost bucurie. Deşi iniţial n-am vrut să-l concesionez, am zis că de ce tocmai eu? Dar dacă am văzut că e motivată chestiunea, am zis: „Da, domnule, ce am de pierdut?”. L-am concesionat pe o perioadă de cinci ani. Înainte îl dădeam la Porumboiu şi luam cât luam. Dacă ăştia mi-au oferit mai mult, normal că l-am dat. Nu mă întrebaţi cât, pentru că e confidenţial.

Înţeleg că acest teren l-aţi obţinut în urmă cu vreo cinci ani şi că unii v-au acuzat că ar fi fost cam ilegal.

Da, mă doare cotul de cât am scris la DNA. L-am luat când nici nu se ştia ce sunt alea gaze. Eu aveam un teren moştenit de la tata care era ocupat cu nişte salcâmi ai Oficiului de Îmbunătăţiri Funciare. Nu puteam face nimic cu el şi când a fost cu Legea 247, cadastristul mi-a spus: „Domn’ primar, avem două hectare aici disponibile”. „E legal?” „Da, cum să nu fie?”.„Atunci hai să facem”. Şi am făcut rocada. Am dat terenul cu salcâmi şi am luat astea două hectare care erau o rezervă a primăriei. De unde era să iau pământ? De la mine din curte? Este totul perfect legal. Ei au sperat că mă prind cu oleacă de abuz. Dar nu m-au prins.

Când aţi luat terenul, ştiaţi că acolo s-ar putea găsi gaze de şist?

Cine ştia în 2005 de gazele de şist? Nu ştia nimeni, gurile rele vorbesc ce le vine. Oricum, pe mine nu m-a întrebat nimeni dacă sunt de acord sau nu cu exploatarea. Nu i-am adus eu pe americani, nu eu pot să-i fugăresc de aici. Fiind extravilan, hotărârile au venit de la judeţ, noi nu le-am dat niciun aviz.

Cum şi-au reprezentat edilii din zonă aleşii când au fost chemaţi la Guvern: „Fiecare primărel stătea cuminte, cu capul în jos“

Oamenii din sat vă consideră vinovat pentru că nu v-aţi opus exploatării.

Eu am fost chemat la Bucureşti şi de acolo mi s-a spus că trebuie să mergem înainte. Chiar domnul Dragnea m-a chemat, anul ăsta, prin mai. A zis că să nu mai ţinem de ruşi şi de alţii care ne dau energie. Ne-au spus că nu există cale de întoarcere, că trebuie să mergem şi să căpătăm independenţă energetică. Nu să stăm cu picioarele pe bogăţie şi cu mâna întinsă pe la alte state care se enervează şi pot să închidă robinetul.

Şi ce i-aţi spus?

Eu n-am spus nimic.

N-ar fi trebuit să-i spuneţi că oamenii din sat nu prea sunt de acord? Sunteţi reprezentantul lor.

Eu la ora aceea nu ştiam dacă gazele sunt bune sau rele, cum nu ştiu nici acum. Că doar n-am mâncat, n-am băut gaz ca să ştiu şi să zic: „Băi, ce bun îi şi ce gust are, maro”. Cum nu ştiu că sunt bune, nu ştiu nici că sunt rele.

Uniunea Social Liberală (USL), din care faceţi parte, se poziţiona împotriva gazelor de şist când era în opoziţie.

Pe mine mai puţin mă interesează declaraţiile pe care le face unul sau altul. Mai ales că nu ne permiteam noi să atragem atenţia acolo în cabinetul ministerial. Dumneavoastră, ziariştii, sunteţi mai curajoşi, dar noi – nu. Fiecare primărel stătea cuminte, cu capul în jos. Noi nu ştiam nici pe unde să mai ieşim dacă nu ne arătau.

Nu v-a dat puţin de gândit schimbarea asta de 180 de grade?

Nu, eu am fost ferm convins că ei, fiind mai multe capete luminate… era o pleiadă de miniştri acolo. Plus că ulterior am fost în Polonia şi m-am lămurit. Prin iulie-august, am fost invitaţi să facem o excursie şi să vedem o sondă în lucru. Şi am fost. Să mă conving eu, nu să văd pe internet că i-o murit calu’ lu’ nu ştiu care din cauza Chevron-ului. Şi în Polonia n-am avut cusur! Ne-au dus pe la primăria din zona unde erau sondele, am discutat cu consilierii locali, am fost la sondă, am vorbit cu oamenii din zonă.Cu ce părere v-aţi întors?

Cu o părere foarte bună. Că nu sunt dăunătoare. Eu am ieşit de pe poarta perimetrului de unde se extrăgea şi era o plantaţie de agrişe. Am luat şi am mâncat, timp în care ei au scos apă din fântână, că aveau fântână la poartă, şi ne-au dat să bem. Super! Nu e cum zic unii, că nu se mai face nimic. Nu există aşa ceva. Iar a doua zi am vizitat o sondă unde se făcuse explorare şi urma să înceapă exploatarea. O curăţenie ca pe biroul acesta. Nu pete de ulei, nu pete de benzină, nu nimic.

Şi când v-aţi întors le-aţi comunicat oamenilor din sat ce aţi văzut acolo?

Da, care au vrut ca să afle.

Le-aţi făcut vreo convocare la primărie sau undeva?

Nu, le-am adus poze, le-am lăsat pe masă aici la primărie. Fel de fel de poze.

Păi şi să vină lumea peste dumneavoastră în birou, să se uite la poze?

Ei, dar la noi nu e cu audienţe! La noi, la ţară, intră oricine.

Le-aţi pus pe masă şi aţi aşteptat să vină lumea să se uite la ele?

Da. Dar nu le-am avut numai eu. Ele au mai fost publicate. Ţineţi cont că la căminul cultural au fost trei întâlniri de informare. Şi orice spunea domnul preşedinte al Consiliului Judeţean sau secretarul de stat de la Mediu, populaţia nu dorea să asculte pe nimeni pentru că cei veniţi de prin alte părţi strigau: „Huo! Huo!”. Când strigau ăia „Huo, huo!”, începeau şi ai noştri din sat, că lumea se manipulează foarte uşor.

Primarul are încrede în investitorii străini: „Americanu’ nu e din Pungeşti“

Când au început să apară în sat activiştii care se opun gazelor de şist?

După ce s-a aflat că la Siliştea Pungeşti s-ar găsi gaze. „Stop, hai pe ei, ca să nu facă!”. Ei au început înaintea noastră să facă informare anti. Cu pliante, cu fel de fel, din poartă în poartă. Răul se învaţă mai uşor decât binele. Dar ţara e împânzită de sonde pentru gaze şi petrol. Nu mă puteţi convinge pe mine că aceste sonde sunt dăunătoare, sau că tulbură apa, sau…

Păi la gazele de şist ar fi altceva. E cu fracturare hidraulică.

Păi şi când sondează după petrol şi dau de o rocă ce fac? Se întorc acasă cu sapa în spate? Nu o forează, nu o perforează roca aia? Aşa fac şi ăştia. Asta e perforarea.

Ce are comuna de câştigat în urma exploatării?

În primul rând, locuri de muncă. La sondă se va lucra în trei schimburi cu 60 de oameni pe schimb. Din 60, 30 sunt specialişti, iar 30 sunt de mâna a doua. Şi n-o s-aducă din altă parte, o să ia de aici. Comăneştii, Moineştii, Oneştii au fost nişte sate. Şi cu ce s-au dezvoltat? Iar noi stăm cu picioarele pe bogăţie şi ne temem să nu cadă drobul de sare.

Cei de la Chevron v-au spus câte locuri de muncă vor crea?

Nu mi-au promis nimic, au spus că-mi vor absorbi forţă de muncă, că mă vor ajuta cu infrastructură şcolară, cu infrastructură rurală, cu un cămin de bătrâni, cu o şcoală, cu o biserică.

Şi credeţi că se vor ţine de cuvânt?

Daaaa. Americanu’ eu cred că nu…  Americanu’ nu e din Pungeşti sau de nu ştiu unde.

Ce beneficii ar mai fi?

Păi, să prospere comuna. Vor veni impozite. Abia aştept să văd arzând flacăra şi atunci să vedeţi ce impozite vor plăti către noi, către primărie, ca să prospere comunitatea. Doar nu-mi plăteşte mie, plăteşte comunei. Să le fac uliţele pietruite, să le fac… Aoleu! Câte nu sunt de făcut. Nici nu visez la asfaltări, măcar pietruiri.

Cum vedeţi situaţia pe viitor?

Văd situaţia cu minim o sondă de explorare. Niciodată nu cred că se vor împiedica de nişte tipi care nu au ce face acasă şi spun că-s ecologişti şi vin la Pungeşti să ne apere. Unde aţi mai văzut atâta mărinimie? De ce n-au venit când am avut inundaţiile? N-am auzit să aibă unul inimă să vină cu o pătură sau cu un sac de pâine. Acuma i-a pălit pe toţi ecologizarea.
În 2012 a făcut campanie cu fanfara

Mircia Vlasă a câştigat anul trecut cel de-al treilea mandat consecutiv ca primar al comunei Pungeşti, reuşind să obţină 69 % din voturi. Sătenii spun că în campania electorală n-a pomenit nimic de gazele de şist: „N-a spus nimic. Umbla cu fanfară prin sat. Zice: „Votaţi USL-ul. Rămânem tot aceia. Primarul tot acela, vicele tot acela, consilierii – la fel. Nu se schimbă nimic. Votăm, ca să nu intre alt partid şi să fie rău. Pe la toate crâşmele umbla. Dădea mâncare, băutură şi cânta fanfara din Valea Mare. De gaze n-au pomenit nimic”, spune Constantin Ichim (54 de ani), locuitor din Pungeşti.

chevron-polonia

Compania americană Chevron şi-a demonstrat interesul pentru exploatările de gaze naturale din judeţul Suceava. Potrivit site-ului companiei australiene Zeta Petroleum, care exploatează deja zăcămintele de la Climăuţi, în acest an, între cele două companii a fost încheiat un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România. Chevron furnizează australienilor informaţii despre perimetrul pe care îl are la Bârlad, de 6.284 de kilometri pătrați, iar Zeta despre câmpul de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați, deținut în parteneriat cu Raffle Energy.

Acordul dă acces părților implicate la anumite informații referitoare la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt. Un comunicat de presă al Zeta Petroleum din iunie 2013 a anunţat că testele de producţie de la Suceava au arătat o producţie de  26.000 m3/zi la Dorneşti-Sud şi de 14.600 m3/zi la Climăuţi. Cea din urmă aduce pentru Zeta venituri nete de 25.000 USD pe lună.

Din declaraţia directorului executiv al Zeta Petroleum, Stephen West, reiese că deja există un potențial de până la circa două miliarde de metri cubi de gaze naturale convenționale situate la mică adâncime (între 400 și 1.000 de metri), pe baza probelor și prospecțiunilor derulate până în prezent, și se așteaptă să primească informații și despre descoperirile Chevron.

Până la această oră, autorităţile locale şi judeţene din Suceava nu au informaţii că Chevron ar fi început prospecţiunile. Primarul de Muşeniţa, Filip Niculaev, a declarat, ieri, că din ceea ce ştie el, anul trecut au fost „doar explorări” pe raza localităţii Climăuţi.

Firma Chevron este una şi aceeaşi de la Pungeşti-Vaslui, acolo unde a avut loc o adevărată revoltă a sătenilor speriaţi de consecinţele care derivă din exploatarea gazelor de şist.

Prefectul Sinescu: Suceava nu deţine gaze de şist

În realitate, perimetrul este deja în exploatare, la o adâncime de aproximativ 460 m, potrivit datelor oficiale ale companiei Zeta Petroleum.

Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat că s-a informat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale asupra zăcămintelor şi companiilor care exploatează în judeţ. Conform acestor date, în judeţul Suceava sunt 12 perimetre cu gaze libere aflate în explorare la Baia, Comăneşti, Frasin-Gura Humorului, Pocoleni, Varvata, Valea Seacă, Todireşti, Bilca, Frătăuţi, Vicşani şi Climăuţi, şi trei perimetre aflate în cercetare pentru hidrocarburi, grupate în zonele Frasin, Siret, Muşeniţa, Grăniceşti, Bălcăuţi, Todireşti, Dărmăneşti, Calafindeşti, Şerbăuţi, Grăniceşti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Putna, Brodina, Ulma, Moldoviţa. În opinia sa, sucevenii nu au motive să intre în panică din cauza unei eventuale exploatări a gazelor de şist.

„M-am informat de la specialişti, în judeţul Suceava nu există gaze de şist. Tot ce se exploatează se exploatează prin metodele clasice, la mică adâncime, iar Chevron, dacă vine, va face la fel”, a dat asigurări prefectul de Suceava.

 

*


Categorii

1. DIVERSE, Gazele de sist, PUNGESTI, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “RAZBOIUL GAZELOR DE SIST A AJUNS SI LA BAILE FELIX/ Reportaj dintr-un sat aflat sub ocupatie – PUNGESTI. COPIII – AMENINTATI SI TRAUMATIZATI DE JANDARMI (video)

  1. Ce-i drept, interviul cu primarul din Pungesti bate orice Caragiale. E spontan, alturuist, nu-i mincinos, nici macar cu fetele… Gospodar si dornic sa prospere comuna nu chiar sa fie asfaltata, dar macar pietruita… ca doar vine o mare bogatie prin exploatarea de gaze “cristaline”. Tot sa avem primari de acestia chiar peste tot. Macar pietruim toate drumurile. Ba chiar si guvernantii ar trebui sa ia exemplu de la copia lor la indigo.

    Pe scurt, e cumplit, cumplit. Chiar dracesc, din pacate. Of.

  2. Opriţi abuzurile asupra copiilor din Pungeşti. Scrisoare deschisă

    Era greu de crezut că în Romania anului 2013 mai puteam asista la presiuni ale instituţiilor statului îndreptate împotriva copiilor. Reactivitatea totalitară şi represivă împotriva copiilor, exercitată de către instituţiile de ordine publică ale statului (Poliţia, Jandarmeria) la Pungesti depăşeşte logica tuturor tratatelor, legilor şi convenţiilor internaţionale la care România a subscris, în calitate de stat „democratic“.

    Sunt dificil de acceptat pasivitatea, lipsa de reacţie, pasivitatea complice a instituţiilor educaţionale şi de asistenţă socială (Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Vaslui), faţă de abuzurile psihologice exercitate de Poliţie şi Jandarmerie, la nivel local, în raport cu copiii.

    Există date evidente că la Pungeşti are loc, în acest moment, o limitare a drepturilor copilului: presiuni de ordin psihologic, educaţional şi social aplicate copiilor din Pungeşti care s-au alăturat părinţilor şi vecinilor lor, în exprimarea disperată a nevoilor lor versus acţiunile economice ale Chevron. Adresăm un apel public tuturor instituţiilor statului care acţionează în proximitatea copiilor, pentru respectarea legală şi etică a drepturilor lor şi protejarea acestora.

    Aducem la cunoştinţă tuturor jandarmilor, inspectorilor şcolari, poliţiştilor, primarilor, care nu cunosc (încă) drepturile copilului şi fac posibilă încălcarea în mod deliberat sau indirect a drepturilor acestora, sub orice formă s-ar produce ea, că orice acţiune de limitare (represiune, ameninţare, presiune psihologică, limitare a exprimării, violenţă verbală, violenţă fizică) îndreptată împotrivă copiilor este ILEGALĂ. Este responsabilitatea dumneavoastră profesională şi umană să vă asiguraţi că aceşti copii sunt protejaţi şi aveţi obligaţia profesională de a nu deveni complici ai acestor abuzuri, în virtutea câtorva argumente juridice:

    A. Protecţia specială acordată copilului a fost enunţată în Declaraţia de la Geneva, din 1924, privind drepturile copilului şi în Declaraţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală la 20 noiembrie 1959, şi a fost recunoscută în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (în special art. 23 şi 24), în Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale (în special art. 10) şi în statutele şi instrumentele aplicabile ale instituţiilor specializate şi ale organizaţiilor internaţionale preocupate de bunăstarea copilului.

    B. România a ratificat, încă din 20 noiembrie 1989, Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a adoptat Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001)

    C. Conform Legii nr. 18/1990, statul român se angajează să ia „toate măsurile de protejare a copilului împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancţionare pe considerente ţinând de situaţia juridică, activităţile, opiniile declarate sau convingerile părinţilor, ale reprezentanţilor săi legali sau ale membrilor familiei sale“.

    D. Conform Legii nr. 18/1990, România recunoaşte dreptul copilului la libertatea de asociere şi la libertatea de întrunire paşnică. E. Conform Legii nr. 18/1990, niciun copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţă sa privată, în familia sa, în domiciliul său ori în corespondenţa sa, precum şi niciunui fel de atac ilegal la onoarea şi reputaţia sa. Copilul are dreptul la protecţia garantată de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.

    NB: Vom face toate demersurile posibile ca orice încălcare a drepturilor copiilor de la Pungeşti să ajungă în Justiţie şi mass-media şi asigurăm asistenţă juridică (fundamentarea juridică a plângerilor, reprezentarea în instanţă) necesară familiilor şi copiilor care au avut de suferit de pe urma acestor abuzuri. Toţi cei care au nevoie de asistenţă juridică sau au fost martorii acestor cazuri sunt rugaţi să ne transmită un mesaj, mai jos în comentarii.

    http://adevarul.ro/news/societate/opriti-abuzurile-copiilor-pungesti-scrisoare-deschisa-1_52b1be4bc7b855ff56d19a13/index.html

    ****

    http://adevarul.ro/locale/vaslui/chevron-asociere-1_52b1538fc7b855ff56cb798a/index.html

    Interviul acordat de primarul comunei Pungeşti, Mircia Vlasă, ziarului „Adevărul“ l-a scos din minţi pe omul de afaceri Adrian Porumboiu, care l-a somat pe edil să nu îi mai rostească numele când vine vorba de compania Chevron. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO VIDEO Adevărul despre Pungeşti. Americanii, gazele şi răzeşii din… Adevărul despre Pungeşti. Americanii, gazele şi moldovenii Adrian Porumboiu s-a arătat deranjat că i-a fost pomenit numele de către Mircia Vlasă, primarul din Pungeşti, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“. Latifundiarul se referă la o afirmaţie a edilului, în care acesta a precizat că a renunţat la contractul de arendă pe care îl avea încheiat cu firma Comcereal (n.r. – deţinută de Adrian Porumboiu), pentru a concesiona parcela respectivă firmei Chevron. „Primarul ştie că e în neregulă cu suprafaţa respectivă şi-i recomand să nu-mi mai folosească numele. Nu am niciun amestec cu situaţia de la Pungeşti cum, tot la fel, nu am nicio problemă cu Chevron. Infirm orice implicare a mea în revolta de la Pungeşti şi, totodată, precizez că nu am vândut sau concesionat un centimetru firmei Chevron“, a spus Porumboiu, fost arbitru internaţional. „Îi reamintesc domnului primar că, în urmă cu doi ani, l-am ajutat cu 24.000 de euro pentru repatrierea a patru copii morţi în Spania“, a adăugat latifundiarul.

  3. ce mai circula pe net despre mijloacele folosite de companiile petroliere in lupta cu “insurgentii”: experti militari in operatiuni psihologice (psy ops), strategii media si “educarea” publicului http://www.cnbc.com/id/45208498

  4. interesul prin exploatarea gazelor de şist (unde chevron e mâna-n mâna cu ogm ) cel putin in romania unde sânt rezerve pt. maxim 3ani este de a otravi apa şi solul ca apoi sa devii complet dependent ;franţa a interzis fracturarea hidraulica..

  5. Pingback: PUESTI – urmatoarea TINTA a CHEVRON. “Dezbaterea publica” despre GAZELE DE SIST tinuta in huiudieli/ Seful CHEVRON Romania s-a intalnit cu IPS TEODOSIE - Recomandari
  6. Cei Ce protesteaza au motive intemeiate. Forare de genul acestea contamineaza apa. Au fost cazuri in SUAIn care oamenilor li s-au dat bani grei pe terenurile Ce le aveau pline de gaze. Dar Cind forarile au inceput apa lor de la chiuveta era atit de pokhara incit daca ii dadeai foc, ardea! Este foarte periculos!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare