MAI AVEM O ȚARĂ? Ce a ajuns România astăzi? Românii – între FLĂMÂNZI și PUNGEȘTI

21-10-2013 13 minute Sublinieri

romania-distrugere1

***

Dacă iniţial ne-am fi gândit că în 1989 am doborât o dictatură pentru a o înlocui cu o democraţie, faptele sunt cele care ne spun că trebuie să ne revizuim perspectiva. Mai degrabă ni se demonstrează, an de an, lună de lună, zi de zi, eveniment cu eveniment, că am scăpat de un sistem în care un dictator hotăra singur (bine sau greşit) ceea ce el credea că este în interesul naţional cu un agrenaj în care decizia este difuză, însă rezultatul este mai întotdeauna în paguba ţării şi întru câştigul unor categorii privilegiate nelegitime. Urmărirea interesului naţional pare a fi fost definitiv abandonată, iar de putere se spânzură nişte păpuşi manevrate, mai mult sau mai puţin direct, de puteri străine.

Statul român este unul capturat! Nu reprezintă mai mult de o infrastructură de spoliere a populaţiei băştinaşe (impunere de până la 50% pe muncă, TVA 24% pe orice consumi, o avalanşă de taxe speciale) în folosul unor entităţi particulare care beneficiază de ajutorul unor instituţii aparent legitime pentru a-şi atrage câştiguri, foloase şi poziţii necuvenite. Am fi tentaţi să spunem că dacă statul român ar fi desfiinţat mâine – cu toate mijloacele sale de coerciţie şi cu toate încrengăturile sale de relaţii nepotrivite interne şi externe – interesul naţional ar fi de poimâine mai puţin vătămat.

La jumătatea acestei săptămâni am fost plesniţi de realitate pentru a ni se arăta că România este o ţară cu un 839763stat capturat. Cetăţenii care protestează nu merită mai mult de un coridor de jandarmi, iar instituţiile ţării nu mai pot da verdicte profesionale în măsura în care acestea ating angajamente luate fără vreun mandat popular de liderii politici. Ieşirea în stradă a ţăranilor din Pungeşti, îngroziţi (îndreptăţit sau nu) de perspectiva exploatării gazelor de şist şi demiterea şefului Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, după ce acesta a fost neabătut în exprimarea unor puncte de vedere profesionale legate de proiecte de exploatare a resurselor naturale ale ţării pot fi privite în aceeaşi cheie: efortul pentru o democraţie sucombă în faţa intereselor care parazitează un stat capturat.

Sunt printre cei care nu ştiu unde este raportul dintre risc şi recompensă pentru România în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist pe teritoriul naţional. Temeritatea pentru accesarea altor surse de energie poate cataliza intensificarea activităţii economice, însă nu cunoaştem care pot fi efectele secundare asupra unor zone cu densitate mare a populaţiei. Un lucru ştiu sigur: dacă nu există consens, nu este cazul să siluim opinia publică sau să îi şicanăm pe localnici. Gazele de şist sunt acolo din alte ere geologice şi, dacă nu le scoatem, vor mai fi acolo şi peste alte sute de ani. Aşadar, putem aştepta 10-20 de ani pentru a ne lămuri cu toţii ce este bine şi ce nu. La scară istorică nu înseamnă nimic. Şi să nu îmi spună vreun politician că pierdem vreun tren economic pentru că nu îl cred. O mulţime de trenuri ne pleacă din gară şi abia dacă ne sinchisim…

Precipitarea concesiunilor pentru gaze de şist, fără o consultare publică şi fără un mandat clar din partea electoratului este, mai degrabă, un abuz din partea clasei politice. Prin urmare, ieşirea localnicilor din localitatea Pungeşti, judeţul Vaslui, pentru a bloca utilajele de prospecţiuni venite pe pămâturile lor, reflectă o nelinişte îndreptăţită. O goarnă a unei revolte faţă de nesocotirea autorităţilor… Este o ironie a sorţii că după ce răscoala de la 1907 a izbucnit într-o localitate cu nume predestinat – Flămânzi -, o mişcare de protest faţă de cedarea exploatării resurselor naturale ale ţării fără mandat popular să prindă avânt într-o comună numită Pungeşti. Să vină de la punga de gaze? Să fie de la faptul că suntem conduşi de pungaşi? Să fie simptomatic pentru faptul că am ajuns la fundul pungii?

Se spune că ţăranii din Pungeşti sunt neinformaţi… Probabil că nu au estimări realiste cu privire la pericolul asupra mediului sau asupra sănătăţii familiilor lor; se gândesc la faptul că ar putea să nu mai poată face agricultură pe acele pământuri şi poate se înşală. Într-o privinţă, cu siguranţă, au, însă, dreptate: ştiu că nu vor câştiga nimic. Poate că riscul este mare, mediu sau mic. Atât timp cât beneficiile sunt zero pentru ţăranii din Pungeşti, prea puţin contează pentru ei. Sintagma “independenţă energetică” nu are reverberaţii acolo. Nici faptul că neexploatarea unor resurse s-ar răsfrânge negativ asupra economiei. Ei trăiesc oricum în evul mediu târziu (cu plug de lemn, căruţe trase de cai şi veceu în curte). Perspectiva că ar putea fi aruncaţi în evul mediu timpuriu nu apare din acel punct – probabil – într-atât de înspăimântătoare.

Guvernul, înainte de a se lansa în aceste programe energetice, ar trebui să ne spună ce vom face cu atâta energie. Să construim noi industria, că atunci vom şti să punem şi problema energiei – de ce nu?! – inclusiv din gaze de şist.

Aducerea a 300 de jandarmi ca să îmbrâncească 400 de protestatari spre a face loc utilajelor unei companii private în scopuri la fel de private reprezintă un abuz simptomatic pentru statul capturat. Te întrebi de ce banii contribuabililor merg către Jandarmerie pentru ca aceasta să funcţioneze ca oaste de strânsură pentru capitalul privat străin…

bif8381Un alt eveniment care ne pune pe gânduri faţă de existenţa statului capturat este demiterea directorului Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea. Este greu să nu pui demiterea sa în conexiune cu poziţiile acestuia – atât în faţa unei comisii parlamentare, cât şi în media – faţă de proiecte de exploatare ale unor zăcăminte naturale. Exprimarea răspicată a acestuia faţă de soluţia tehnică a proiectului de la Roşia Montană şi faptul că a expus posibilitatea ca activitatea seismică intensificată din zona Galaţi să aibă legătură cu forajele petroliere din apropiere ar putea să fi fost cea care i-a atras demiterea prin fax. Proverbul că “adevărul umblă cu capul spart” pare a primi confirmare după confirmare în România capturată.

Semnale ne apar că în fruntea instituţiilor ar fi nevoie mai degrabă de oameni de paie, maleabili moral, oricând capabili de rabat de la profesie. Castrate, astfel, instituţiile nu ar fi decât instrumente în mâna unor interese particulare sau a entităţilor interne şi externe care parazitează economia naţională. Când simţi că instituţiile nu te mai reprezintă, deşi sunt susţinute cu banii colectaţi din taxele tale, ce mai este de făcut?! Îţi vine să îţi iei lumea în cap pe dealurile de la Pungeşti… sau de la Flămânzi.

Cu salarii indecent de mici pentru medici si invatatori, avind o infrastructura feroviara si rutiera demna de anii ‘ 70, cu turism neperformant dar imens ca potential, Romania e scaldata cu forta in bai uriase de cianura. Apoi fracturata hidraulic zi de zi. Ne tinem de nas si lacrimam la gazele de sist ce stau sa izbucneasca din maruntaiele pamintului. In pauzele mici, ne este oferit salam cu droguri. Ca desert, cite 2-3 cutremure pe zi.

Cu siguranta, nu suntem in cea mai fericita etapa a zodiei noastre de romani.

Se întâmplă multe lucruri pe lângă noi, aparent fară importanţă dar în realitate constatăm peste un timp că de fapt ele se încadrează în strategii bine ticluite prin cancelarii străine, dar neapărat cu complicitatea celor cărora le-am pus în mână o putere care o exercită în contra intereselor noastre. Nimeni, spre exemplu, după anii 1990 nu ar fi îndrăznit să facă legi în Parlamentele încropite cu bani, majoritatea din furat şi trafic de influenţă, care să aducă atingeri în mod direct proprietăţii. Din contră, s-au făcut legi care în ansamblul lor au permis recuperarea acestora de către urmaşi. Din acel moment s-a creat o încrengătură de intermediari de tot soiul, de la boschetari la sefi de tribunale sau curti de apel, care au lucrat cu legea astfel încât în scurtă vreme, mulţi dintre acei ce erau în drept să fie puşi în posesie s-au trezit că nu mai au nimic, şi mai mult nu mai au nici unde să se plângă, CEDO fiind prea departe şi ca timp (oamenii se consumă biologic) şi desigur ca spaţiu. Bande de infractori au circulat prin sălile judecătoriilor şi beneficiind de informaţiile din dosare, şi-au „oferit” serviciile credulilor, foarte mulţi la număr, care în final au fost nevoiţi să se mulţumească cu sume derizorii ca despăgubiri. Restul, nu e greu de ghicit unde s-au dus, uitându-ne la proprietăţile unora care timp de 24 ani au „împărţit” dreptatea. Mai descoperim şi proprietari de noi localuri, amplasate central, ale căror surse de venituri nu fac obiect de interes din partea aşa ziselor autorităţi.

[…]

Cum se poate explica faptul că în Ardeal mai mult de 35% din suprafaţă şi imobile să aparţină unui alt stat?

Cine a făcut posibil un astfel de fapt?

Cum de nimeni nu este tras la răspundere?

Semnalele presei, chiar dacă uneori anemice, nu au fost luate în seamă deliberat pentru că în astfel de acţiuni sunt foarte mulţi care au de cîştigat, şi aceştia nu se află decât într-o singură barcă, cea a trădătorilor de ţară şi de neam. Din păcate, cazul Nadăş nu este unul singular şi poate că nu are amplitudinea altora despre care presa nu a reuşit să scrie prea multe. Fenomenul, cum am scris la început face parte dintr-o strategie mai amplă, prin care se rupe din Ardeal bucăţi importante pentru ca în final regionalizarea să crească un şarpe la sân. Să fim bine înţeleşi, aici nu este vorba despre cetăţenii români de naţionalitate maghiară cu care convieţuim paşnic de multă vreme, ci de minţile înfierbântate ale unor conaţionali de-ai lor care pun în aplicare planul despre care spuneam. El este deja împlinit, iar autorităţile de la Bucureşti, deşi au cunoştinţă de el nu mişcă un deget în a-l spulbera.

De ce?

Singurul răspuns este acela al interesului personal sau de gaşcă care se confirmă prin realitatea pierderii de proprietăţi în favoarea statului maghiar, a cetăţenilor maghiari şi a Bisericii catolice. Citind despre sătenii din „Valea mare” judeţul Covasna, despre calvarul pe care sunt nevoiţi să-l suporte aceştia din partea unui primar, aflat probabil în solda unora dintre cei pe care i-am descris, şi complet abandonaţi de cei care ar trebui să-i apere de abuzuri, mă întreb pe bună dreptate dacă Marea Neagră ne primeşte. Cu puţină iscusinţă ne-am putea acolo clădi o ţară, şi până nu deranjează pe careva mutrele nostre de români chiar am putea trăi în pace, linişte şi fără stress-ul Şenghenului. Acum ne trezim că plătim la unguri chirie pe clădirile noastre, deşi în 1937 am achitat tot ceea ce era de achitat acestui stat ( cca 100 tone aur) în urma unei decizii a unui Tribunal de arbitraj, iar ei pot să ne facă oricând troacă de porci.

În final vreau să spun următoarele: dacă se întâmplă astfel de lucruri nu sunt de vină ungurii, (ei încearcă, dacă le ţine bine, dacă nu, nuci noi, pentru că nu reuşim să trimitem în demnităţi publice oameni de calitate. Dacă vrem la mare, nu mai trebuie să aşteptăm luna iulie, putem să o luăm înainte până nu ne vor trimite ei din propria noastră ţară. Pe care cu ajutorul feseneilor, pesedeilor şi pedeleilor în curând probabil nu o vom mai avea.

Aşa să nu-i ajute Dumnezeu.

Virgil Florea

15 oct.2013

[…]

Daca pe timpul raposatului informatia lipsea, nu-i nimic acum o avem din plin, si o data cu ea avem parte si de de avalanse intregi de dezinformari si baliverne care-si intind fetele hade in ranjete, ce ne acapareaza tot ce a mai ramas treaz din fiinta noastra. Stau si privesc spre cerul albastru de parca contemplarea cerului m-ar putea face sa invat sa zbor. Si totusi ce bine ar fi… caci traiesc intre doua Romanii. Si daca ar fi doar doua ar fi bine. Stiu asa ar parea la prima vedere, ca ne-am divizat in sustinatori de Rosia Montana si in luptatori impotriva mult disputatei exploatari, in iubitori de animale si uratori de fiinte vii. Si totusi la o cercetare mai amanuntita, observam culori distincte: anarhisti, nationalisti, ecologisti, crestini, nihilisti, comunisti sau capitalisti convinsi. Dar toti uniti sub acelasi slogan: Salvam Rosia Montana, salvam Romania!

Bieti romani naivi, ca si mine ca si tine, crezand ca poate cu cateva zeci de mii de oameni si zeci de mii de iesiri se poate schimba ceva. Si cine nu si-a dat seama ca a trecut vremea lui Stefan cel Mare, ar fi bine sa caste ochii imprejur si sa realizeze ca nici o ideologie sau vreun sistem nu ne va reda tara inapoi. De ce? pentru ca nu are cui s-o inapoieze. Romanii nu mai sunt, au disparut, in locul lor a iesit la viata o natie ce nu are legatura cu Romania si istoria romanilor.

Vrem sa-i dam jos de la putere, nu-i asa? pe ei pe toti, si daca-i dam, pe cine punem, pe mine sau pe tine, care o data ajunsi acolo am face la presiunea altilor, aceleasi lucruri josnice si tradatoare? sa se ridice unul, hai sa vad, care zice: eu nu am sa fur, eu nu am sa-mi pun mama, prietena, sora, fratele, nasul sau orice alt nepot in functii de conducere, eu nu am sa dau ponturi la firmele mele de constructie (care le scot din pamant peste noapte) eu nu am sa iau banii de la eutanasierea cainilor sa-i bag in buzunar. Da stiu, veti spune lasa ca eu imi fac mie, dar fac si pentru tara. Stiti foarte bine proverbul ”azi un ou, maine un bou?”, adevarata zicere, caci tot asa au pornit-o si dragii nostri conducatori: azi un teren, maine un nepotism, poimaine Rosia montana, in cei 20 de ani au avut practica indelungata de la ou, la gaina, la capra, bou si iaca acu’ ne iau si casele, aerul, sufletul si tara, vanzare de bun augur pentru ei, ce si-au adormit constiintele odata cu punerea in practica a acestui minunat proverb. Si tu si eu vom face la fel. Si faci la fel in viata ta, caci minti, furi (intr-o proportie mai mica, nu se -pune), iti inseli prietena, avortezi, iti abandonezi copii, alergi numai dupa bani si onoruri in viata de zi cu zi, iti uiti prietenii, ucizi cainii, chinuiesti batranii. Aaa, dar stai ca exista o explicatie pentru fiecare lucru: viata e grea si avortul este legitim, nu e omor, statul trebuie furat ca si el ne fura pe noi, prietenii care ne amintesc de principii trebuiesc dati uitarii, nevasta trebuie inselata ca s-a sacrificat crescand copii si s-a ingrasat, iar banii ne trebuiesc cat mai multi pentru a ne putea fali cu viata noastra usoara si plina de facilitati, cainii trebuiesc omoriti caci sunt un pericol.

[…]

Deci cine sa conduca tara? Pentru ce ies eu pe strazi, cand sunt ateu, anarhist, ecologist, comunist, capitalist, dar numai ceea ce a fost romanul nostru din totdeauna nu sunt: Crestin- Ortodox. Am vazut tineri in Piata cu tricouri pe care scria: ”O mana de tarani au tinut in frau Imperii”. Pardon, taranii aia isi faceau cruce cand plecau la razboi, taranii aia iubeau natura si rodul ei si nu dispretuiau munca, taranii aia ridicau manastiri si intrau in ele, stand drepti in fata lui Dumnezeu. Taranii aia isi iubeau copii si-i educau in spiritul iubirii de Dumnezeu si tara. Taranii aia erau cinstiti si curati, cu toate ca istoria noastra cea zbuciumata ne demonstreaza ca am avut din totdeauna tradatori, si ca au existat mai mereu doua Romanii, dar nu ca acum, intr-o proportie covarsitoare de lasi, dezinteresati si spalati pe creier.

Schimbarea incepe  nu numai pe strazi, ci in sufletul fiecaruia, prin responsabilitate, credinta, curaj si iubire de tara, cu ochii spre Dumnezeu intorsi la pocainta si smerenie, cuvinte demodate si iesite din vocabularul romanilor, dar atat de proprii acelor tarani ce au tinut la granite imperii…

***

Comentatori Razboi intru Cuvant:

Nu as vrea sa par pesimist, dar cred ca de acum ar trebui sa ne impacam cu ideea ca poporul roman a disparut in mare parte. Au mai ramas cativa romani si aceia “pe cale de disparitie”. In rest doar pretinsi romani, pretinsi ortodocsi, pretinsi democrati, etc.

De acum poate ar fi bine sa ne gandim la Imparatia Cerurilor.

Citeam pe un blog, cred ca traistacumerinde se numea, ca azi cu protestele impotriva mineritului de la Rosia Montana ies in strada: liberali, conservatori, atei, crestini, tineret in mare parte dar si batrani … si se striga ca o mana de tarani romani de-a lungul istoriei au tinut imperii la granite si ca “asemenea vom face si noi cei de azi”.

Dar de fapt, acei tarani stiau ce e munca, aveau principii si valori care nu le vindeau pe o mana de faina, cand porneau la razboi faceau cruce, cand treceau pe langa o biserica faceau cruce. Cei care ies azi in strada nu prea au cum sa se identifice cu acei tarani romani, simpli dar credinciosi, onesti si muncitori. [intre timp au si aratat ca nu numai ca nu isi mai fac cruce si nu se mai roaga, dar si huiduie pe aceia din randurile care fac!, n.n.]

Parerea mea ar fi ca: existam doar geografic ca tara, dar ca neam am disparut. Am inceput sa fim decimati incet incet dupa al doilea razboi mondial pana am ajuns unde suntem azi.

Asa-i cum se spune in articol, nadejdea nu mai trebuie sa avem in rezistenta civica si as completa: in institutii, in autoritati, in justitie, in sistem de asigurari, in orice mecanism lumesc. Azi mai mult ca niciodata trebuie sa ne rasune cuvintele Mantuitorului: “Fara mine, nu puteti face nimic”.

Nu-mi vine sa cred in ce hal a ajuns tarisoara noastra… imi vine pur si simplu sa plang de suparare cand lecturez stirile astea. Sunt tanar si nu vreau sa traiesc intr-o asemenea tara. Romania zilelor noastre este un organism muribund, tinut in viata doar de inertia istoriei. Suntem jefuiti de resursele minerale in cel mai mizerabil mod cu putinta, mafia si coruptia si-au gasit culcus in aproape toate domeniile societatii, nimeni si nimic nu te mai poate apara de abuzuri pentru ca toate insitutiile justitiei romanesti sunt populate cu politruci, incompetenti si personaje dubioase, economia tarii se afla intr-o stare dezstruoasa fiind cu totii indatorati, umiliti si redusi la ststulul de tolerati in fata corporatiilor si guvernelor staine, suntem piata de desfacere pentru produsele strainilor, oamenii fug dupa locuri de munca in strainatate abandonandu-si copiii, familiile pentru a sterge wc-urile nemtilor sau pentru a sterge la fund batranii italienilor, plus alte slujbe umilitoare, pe cand toata inteligenta romaneasca migreaza in Occident atrasa de mirajul unor salarii banoase si dornice de a scapa de mizeria in care ne scaldam astazi in propia noastra tara, falimentul economic este aproape, firmele romanilor simpli care au incercat sa se ridice prin propiile eforturi si fara hotii sunt aproape toate in faliment pentru ca guvernele noastre le-au impovarat cu taxe si obligatii imposibile de suportat, politicienii se lafaie in vile luxoase si in masini scumpe dobandite prin jefuirea bugetului de stat sfidandu-ne si umilindu-ne prin comportamentul lor infect si neobrazat, Biserica tace si nu pare dispusa sa-si apere poporul, lucru ce se va intoarce mai devreme sau mai tarziu impotriva ei, si lista nenorocirilor poate continua… Nu avem niciun ideal national, niciun scop de atins, niciun tel de urmat… Suntem o natiune in deriva si imbolnavita de cancerul politicienilor, fosti sau actuali securisti, condamnati sa ne prabusim sub greutatea propiilor ticalosii. Doar Dumnezeu si sfintii romani din imparatia cerurilor ne mai pot salva!! Eu nu doresc sa mai raman in tara asta pentru ca nu mai este Romania noastra, e Romania lor… Iertati-mi lungimea postarii, dar am simtit nevoia de a ma descarca sufleteste stiind totodata faptul ca aceste banale vorbe nu ilustreaza nici macar o picatura din oceanul nedreptatilor petrecute in Romania ultimilor 23 de ani. Sunt sigur ca aceste nedreptati s-au ridicat pana la tronul lui Dumnezeu, iar pronia divina nu iarta… Tot ce e putred, mai devreme sau mai tarziu se va prabusi.

Isi creaza parghii legale pentru a distruge adevarul. Ce va ramane din tara asta cand va fi infractiune a avea o carte, o insemnare, un fisier care sa spuna adevarul impotriva mistificarii ordinare a istoriei de catre cei ce-si fauresc/zidesc Imparatia aici, pe pamant?

Vom invata ce ne vor scrie ei, ca suntem urmasii unor criminali ai umanitatii si meritam din plin sa le platim cei 666 de talanti anuali, despagubiri pentru crimele ce ni le pun ei in carca.

Si azi, dupa 2000 de ani de scenarii ridicole, negand orice evidenta prin minciuna fatisa (L-au furat pe cand dormeau cei pusi sa-L pazeasca desi era mort…) ne bat obrazul cu aceeasi impertinenta strigatoare la cer.

Atunci au platit ieftin, 30 de arginti pe care i-au redobandit dupa trezirea partiala a lui Iuda.

Azi ne iau banii tuturor pentru a-si plati slugile tradatoare. Ieftin.

ponta-antonescu-basescu1

Vezi si:

***

***


Categorii

Articolele saptamanii, Cuvantul cititorului, Radu Tudor, Razboiul impotriva Romaniei, Ziua nationala

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

22 Commentarii la “MAI AVEM O ȚARĂ? Ce a ajuns România astăzi? Românii – între FLĂMÂNZI și PUNGEȘTI

  1. Spunea un Parinte apropiat mie, ca Dumnezeu ingaduie astfel de mizerii si ticalosii ca omul sa scarbesca de cele de jos si sa caute la cele de sus.

  2. Ei!
    Se apropie vremuri din ce in ce mai tulburi!

    Amaratii aia de mineri de la Rosia Montana se autopedepsesc in subteran, formand o contra-ofensiva impotriva fratilor lor de pretitundeni, pentru asa-zisul loc de munca…castig facil, de moment, in detrimentul pastrarii muntilor, padurilor SI pentru urmasi, cei de dupa ei, asa cum le-a lasat bunul Dumnezeu spre folosire si gospodarire CU CAP, nu cu/din COADA (DE TOPOR)!

    Amaratii aia din Pungesti, speriati la propriu – la fel ca si cei din Galati – de eventualele alunecari de teren, urmate de inerentele cutremure provocate, dar si de atacarea panzei freatice care va da o ‘apa’, ‘buna’ NU de baut ci de imbolnavit, s-au trezit cu sufletul la gura speriati, tradati de belalii aia de consilieri comunali, de primari….

    […]

    E trist!

  3. Urgia preconizata cu atata durere si tristete de Pr.Iustin Parvu, va venii – se pare – mai repede decat credem/credeam noi!

    Si probabil, ca asta e DOAR inceputul! Cine stie cu ce va culmina….

    Pe undeva, sa stiti ca o meritam!

    Eu cand vad la tembelizor ca, INCA mai sunt (pe toate canalele) show-ri , rasete, glume….mi se pare ca nu avem simtul istoriei in noi, al vremurilor pe care le parcurgem si ca, suntem – pe undeva – nebuni!

  4. Doamne ajuta sa ne schimbam! Intr-adevar uneori Dumnezeu-i lasa pe oameni la mintea lor sa ajunga pe treapta de jos, dar un efort de vointa trebuie sa faca si omul pentru a-l ridica Dumnezeu. Dar sa ne purtam durerile unii altora, si cei mai puternici duhovniceste sa se roage si pentru cei pierduti, si asa rugandu-ne unii pt altii sa se milostiveasca Dumnezeu, de noi toti, buni si rai, puternici si slabi, conducatori, jandarmi, bloggeri, patriarhi, tarani, intelectuali, oraseni, sateni, mireni sau calugari, bogati sau saraci, atei sau ortodocsi, anarhisti sau ecologisti si sa ne aduca sub aripile Sale.Amin!

  5. @Marius

    Are dreptate Parintele. De cate ori imi mai iese in cale cate o ticalosie, mizerie sau marsavie care ma dezgusta pina in strafunduri, o framantare interioara apare imediat: Ia sa ma cercetez eu acum, caci mai mult ca sigur mi s-a lipit mie sufletul de ceva lumesc de care pe buna dreptate Dumnezeu vrea sa ma desparta si-mi trimite dovezi peste dovezi ale lumii acesteia care de fapt e Valea plangerii din care trebuie sa ne nastem pentru viata viitoare….

    Subscriu la cele spuse de toti acesti minunati cititori. Randurile scrise din ultimele saptamani, de marea majoritate ale cititorilor de aici m-au facut sa ma gandesc la urmatoarele:

    Romania ca tara suverana si independenta, tara in adevaratul sens al cuvantului, nu mai putem spune ca exista, ea a murit. Insa traieste libera in sufletele noastre. Incet si sigur, trece la un alt tip de existenta. As putea-o compara cu un sfant mucenic, mort in urma chinurilor dictate de niste uratori de Adevar, insa viu in Imparatia Vesnica. Romania traieste in noi, radacinile ei sunt adanci in cugetele noastre, o iubim si o tinem tainuita. Multimea nesfarsita de strabuni care au murit pentru ea si dreapta credinta este pomenita cu evlavie de noi romanii credinciosi la Sfintele Slujbe, acolo paseste Romania spre vesnicie si odata cu ea si noi.
    A spus cineva aici ca “nu mai este tara noastra ci a lor”. Da, au in mainile lor murdare de sange, trupul muribund al unei tari, dar nu si sufletul ei. Sufletul ei este impreuna cu sufletele celor care “isi apara saracia si nevoile si neamul” si mai ales in rugaciunile celor din Biserica Biruitoare iar pe acestia ii apara Bunul Dumnezeu…

  6. Pingback: Actorul DOREL VISAN la “Jocuri de putere” (fragmente VIDEO): “Lumea, daca nu revine la ideile crestine, se autodistruge… Un popor care isi pierde identitatea este mai usor de lucrat la gazele de sist!” - Recomandari
  7. Pingback: Parintele exarh DUMITRU COBZARU (Cluj) – predica marturisitoare la SFINTII ARDELENI despre PERICOLUL OCUPARII TRANSILVANIEI prin retrocedari, ROSIA MONTANA, REDUCEREA LA TACERE A BISERICII si pacatele impotriva Duhului Sfant: “Nu mai suntem su
  8. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  9. Pingback: UNGARIA VREA PAMANTUL ROMANIEI. Guvernul de la Budapesta are o strategie de ACHIZITIONARE A TERENURILOR AGRICOLE, PADURILOR SI APELOR MINERALE din Romania in conditiile lipsei TOTALE DE RESTRICTII din legislatia nationala - Recomandari
  10. Pingback: Cel mai grav subiect (video): ROMANIA ISI PIERDE PAMANTUL, UNGARIA SE PREGATESTE SA IL IA IN STAPANIRE. In Ardeal ne intoarcem in trecut: SLUGI IN PROPRIA TARA. Ilie Serbanescu, Pavel Abraham si Lucian Bolcas despre cea mai antinationala lege: VANZAREA TE
  11. Pingback: “Caci traim, Doamne, sfinte, vremurile cele mai tulburi ce au fost vreodata…” -
  12. Pingback: “ROMÂNIA SUB ASEDIU” – disparitia Romaniei prin VANZAREA PAMANTURILOR si PADURILOR (reportaj video “In Premiera”): “E un mare pericol! Ne pierdem incet teritoriul tarii! Noi nu realizam acum ce facem!” - Recomand
  13. Pingback: Familia ortodoxa: NOI DAM PAMANT!/ Cum au procedat ALTE TARI?/ Ilie Sarbu critica “ABORDARILE PANICARDE” si “TABLOIDE” pe tema VANZARII TERENURILOR AGRICOLE/ Planul ORBAN si teza falsa a “prafului electoral” - Recomanda
  14. Pingback: SFANTUL CONSTANTIN BRANCOVEANU – domnitorul emblematic pentru lumea veche românească si ceasul Judecatii neamului. CUM S-A SFARSIT O LUME prin UCIGASA INVIDIE si TRADAREA DE FRATE. Cum cade si de ce moare un neam? -
  15. fratilor nu mai votati ca oile pentru o galeata si 2 mici,poate atunci nu vom mai fi considerati prosti …si cine stie poate o vom duce mai bine!Dumnezeu nu iubeste prostii,de aceea da fiecaruia dupa mintea lui!

    Pro anularea buletinului de vot !!!

  16. Pingback: Dinu C. Giurescu: DE 25 ANI NU FACEM ALTCEVA DECAT SA DESTRAMAM IDEEA NATIONALA, IDEEA DE STAT/ Stegarul Ion Arion- MARTIRUL NECUNOSCUT AL UNIRII DE LA ALBA-IULIA/ Pr. Mihai-Andrei Aldea: “A-ţi recâştiga Istoria înseamnă a-ţi recâştiga viaţ
  17. Pingback: SFANTUL ANDREI, ocrotitorul românilor si ZIUA NATIONALA ca ZI A UNIRII IN JURUL LUI HRISTOS. Predici audio: PIERDEREA OMENIEI si RUSINAREA DE A FI ROMÂN. “Toti trebuie sa parcurgem cumva drumul Sfantului Apostol Andrei” -
  18. Pingback: DE ZIUA ROMÂNIEI. Cum luptam pentru unitate, in zilele dezbinarii nationale? | Cuvântul Ortodox
  19. Pingback: De ziua nationala in 2015 cu Ileana Vulpescu si Dinu Giurescu. “SUNTEM COBAII UNEI PUTERI SUPRASTATALE. E UN HAOS ORGANIZAT”/ “CE MAI E NATIONAL IN ROMÂNIA DE AZI?” (Video) | Cuvântul Ortodox
  20. Pingback: DE ZIUA NATIONALA, SUB PRESIUNEA INTETITA A MANIPULARII SI SUBVERSIUNII. România si ”GENERATIA ABSENTA”/ România hoata si lenesa, Arhanghelul Dacian si singura ideologie cu voie de la stapanire: VOTAM DNA! | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: DE ZIUA NATIONALA, SUB PRESIUNEA INTETITA A MANIPULARII SI SUBVERSIUNII. România si ”GENERATIA ABSENTA”/ Clipul electoral al PNL “ROMÂNIA INAINTE”, o propaganda (auto)colonizatoare. Despre România hoata si lenesa, Arhanghelul Dacian si
  22. Pingback: ȚARA NOASTRĂ... E A NOASTRĂ? "Urmași, ne tineți minte, o clipă-n care-o mână de oameni și cuvinte au pus un pic de suflet, un pic de tricolor, ca să-ți ramână toate, în vis, la locul lor" - Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare