Semnificatiile exploziilor “revolutionare” din tarile arabe. Cum “ajuta” foametea si Google la forjarea unei conflagratii mondiale? ROLUL-CHEIE AL EGIPTULUI IN DESTABILIZAREA DECISIVA A ORIENTULUI MIJLOCIU. DE CE NI SE VORBESTE TOT MAI DES DESPRE “VIITORUL RAZBOI”? (Stiri 30 ianuarie- 2 februarie 2011)

• UPDATE:
  

Ciocniri violente în Egipt: Simpatizaţii lui Mubarak se bat cu protestatarii – IMAGINI LIVE

LIVE VIDEO Lupte de strada in Egipt intre protestari si sustinatorii lui Hosni Mubarak – cel putin 500 de raniti. ElBaradei avertizeaza: “Mi-e teama de o baie de singe”

Benjamin Netanyahu: Revolta din Egipt ar putea duce la instabilitate in regiune pentru multi ani

Fost ambasador american: Daca Mubarak va cadea, Israelul trebuie sa bombardeze Iranul

Prabusirea regimului lui Hosni Mubarak va accelera calendarul prevazut pentru un atac impotriva instalatiilor nucleare ale Iranului, a declarat un fost ambasador al SUA la Natiunile Unite, preluat de RawStory. John Bolton a spus ca oficialii israelieni vor actiona rapid pentru a ataca Iranul, deoarece Mohamed ElBaradei, fostul director al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (IAEA) si actualul lider al opozitiei de la Cairo, a ascuns ani de zile dovezi despre programul nuclear al Iranului. (…)

• Hotnews:

VIDEO UPDATE Cel putin un milion de oameni protesteaza pasnic in Egipt. Al Arabiya: Hosni Mubarak urmeaza sa anunte ca nu va mai candida pentru un nou mandat

Ultima ora ​LIVE TEXT Hosni Mubarak: Nu voi mai candida. In urmatoarele luni voi ramane la conducerea Egiptului

• Realitatea.net:

Assange: Documentele WikiLeaks pe care le deţinem pot schimba guverne VIDEO

Forumul de la Davos: Viitorul război ar putea porni de la foamete

Spectrul izbucnirii unei noi crize alimentare internaţionale, la doi ani după ce precedenta a fost marcată de importante convulsii sociale, a generat vii dezbateri în cadrul Forumului de la Davos (Elveţia), unde liderii internaţionali au luat în serios ameninţarea amplificării şi recurenţei acestor crize pe fondul creşterii populaţiei planetei.

În faţa unei audienţe formate din lideri politici şi mari oameni de afaceri şi industriaşi, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a repetat joi că securitatea alimentară constituie prioritatea esenţială a preşedinţiei franceze a G20.

În timp ce preţurile materiilor prime au atins niveluri comparabile cu cele din 2008, în momentul producerii unor valuri de “tulburări sociale provocate de foame”, această decizie a preşedintelui francez de prioritizare a securităţii alimentare a fost susţinută de omologul său indonezian Susilo Bambang Yudhoyono.

“Viitorul război sau conflict economic ar putea izbucni din cauza penuriei de resurse, în cazul în care nu vom colabora pentru rezolvarea acestei probleme”, a avertizat el atrăgând atenţia asupra pericolului unor “explozii sociale”.

Ameninţarea este considerată drept reală în cazul în care preţul produselor alimentare continuă să crească sub efectul conjugat al creşterii cererii din partea ţărilor în curs de dezvoltare, al problemelor climatice care au compromis anumite recolte dar şi sub efectul speculanţilor bursieri.

Conform unui raport dat publicităţii în urmă cu câteva săptămâni, acţiunea conjugată a impactului creşterii temperaturilor asupra producţiei agricole şi creşterea populaţiei planetei, care va atinge conform estimărilor 7,8 miliarde de indivizi până în 2020 (cu peste 900 de milioane mai mulţi ca în prezent), poate avea ca rezultat penurii agricole în cazul a trei din cele patru culturi agricole de bază.

Economia mondială riscă anul acesta un “şoc al preţurilor” la produsele alimentare care ar putea duce, ulterior, la o criză a alimentelor, a relatat The Financial Times, comentând informaţii de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Avertismentul intervine în contextul în care indicele FAO la produsele agricole a crescut în luna decembrie la un nivel record, depăşind nivelul din 2007-2008, când s-a înregistrat o criză alimentară pe plan mondial. Revolte ale celor care suferă de foame au avut loc în peste 30 de ţări în acea perioadă, notează Agerpres.

Un raport al Băncii Central Europene plasează România pe locul 1 în Europa şi pe locul 12 în lume într-un top al ţărilor cu cel mai mare grad de risc de înfometare. Românii ar muri de foame nu pentru că nu ar mai exista grâu, porumb sau zahăr, ci pentru că acestea ar ajunge la nişte preţuri foarte mari, pe care nu ni le am putea permite.

“România e imposibil să nu aibă grâu şi porumb. Şi dacă nu l-am semăna ar răsări”, a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii.

Secretarul de Stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a declarat însă că, deşi România are capacitatea de a hrăni 80 de milioane de oameni, acest lucru nu este uşor de realizat. “Aparent toată lumea crede că grâul e o cultura simplă, nici pe departe. Suntem o ţară în care dacă grâul îţi cade din caruţă, rasare. Dar dacă răsare nu înseamnă că face şi producţie.  O cultură reuşită, e o cultură libera de buruieni, care nu are agenţi patogeni şi care e liberă de dăunători şi insecte. Teoretic România are capacitatea de a hrăni 80 milioane de oameni, practic nu ştiu cum vom putea realiza”.

• ProTV: Strauss-Kahn: Somajul si cresterea preţurilor ar putea provoca razboaie interne

Economia mondiala este ameninţata de probleme grave, precum somajul si cresterea preţurilor, care ar putea conduce la protecţionism economic si chiar la razboaie interne in unele ţari, a declarat marţi in Singapore directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Cresterea preturilor la alimente si carburanţi are deja efecte severe in unele ţari si se numara printre factorii din spatele protestelor masive impotriva puterii politice din Egipt si Tunisia.

“Pe masura ce tensiunile dintre ţari cresc, am putea vedea protecţionism comercial si financiar. Iar pe masura ce tensiunile din interiorul ţarilor devin tot mai incordate, ne-am putea confrunta cu instabilitate sociala si politica, chiar cu razboaie interne”, avertizeaza seful FMI.

El a identificat doua “dezechilibre periculoase” care ar putea conduce la urmatoarea criza globala.

Primul dintre acestea este relansarea economica neuniforma de la o ţara la alta: economiile emergente cresc mult mai abrupt decat cele dezvoltate si s-ar putea supraincalzi.

Cel de-al doilea factor este reprezentat de tensiunile sociale din unele ţari, cauzate de somajul ridicat si de diferenţele tot mai mari de venituri intre caste.

In urmatorul deceniu, 400 milioane de tineri se vor alatura forţei globale de munca, creand o provocare grea pentru guverne, a adaugat Strauss-Kahn.

“Ne confruntam cu posibilitatea unei generaţii pierdute de tineri, care ar putea fi condamnaţi sa sufere toata viaţa din cauza somajului si condiţiilor sociale. Crearea de locuri de munca trebuie sa fie o prioritate nu numai in ţarile dezvoltate, ci si in cele sarace”, a afirmat seful FMI.

Strauss-Kahn a vorbit si despre dezechilibrele comerciale care au contribuit la declansarea crizei economice mondiale.

“Tiparul anterior crizei al dezechilibrelor globale reapare. Cresterea din economiile cu deficite externe mari, precum Statele Unite, este in continuare alimentata in principal de cererea interna. In acelasi timp, cresterea din economiile cu excedente comerciale ridicate, precum China si Germania, este inca generata de exporturi”, a aratat el.

Directorul FMI a spus ca instituţia de la Washington estimeaza o crestere economica de 2,5% pentru economiile avansate in acest an, trasa in jos de somaj si datoriile ridicate ale populaţiei, care afecteaza cererea interna.

Pe de alta parte, pieţele emergente vor creste cu 6,5%, iar economiile in dezvoltare din Asia, practic intregul continent cu excepţia Japoniei, se vor extinde cu 8,5%.

Strauss-Kahn a adaugat ca “diferenţele globale de crestere” fac presiuni asupra relansarii economice si in alte moduri, respectiv majorarea rapida a preţurilor energiei, care reflecta cererea tot mai mare din ţarile emergente.

“Si preţurile alimentelor cresc, cu efecte devastatoare asupra ţarilor sarace, desi aici principalul motiv il reprezinta socurile de oferta. Combinate, aceste cresteri de preţuri incep sa se faca simţite in inflaţie“, a avertizat oficialul.

Naţiunile Unite au anunţat in luna ianuarie ca preţurile la alimente au atins in decembrie noi maxime record, depasind nivelurile din 2008, an marcat de revolte in ţari precum Egipt, Camerun sau Haiti.

Strauss-Kahn a mai declarat ca ajustarea ratelor de schimb valutar are un rol important de jucat in soluţionarea dezechilibrelor economice globale, iar guvernele ar trebui sa reziste impulsului de a lua astfel de masuri.

“Daca o ţara de abţine de la astfel de ajustari, masurile de acest gen vor deveni mai greu de luat si mai scumpe pentru alte state”, a afirmat el.

Guvernul chinez se indreapta intr-o direcţie buna cu eforturile de a creste cererea interna, noteaza Strauss-Kahn. Statele Unite si multe state occidentale fac presiuni asupra Beijingului pentru a determina autoritaţiel chineze sa permita o apreciere mai rapida a yuanului pe pieţele valutare. China, in schimb, incearca sa menţina yuanul cat mai jos pentru a ajuta exporturile.

• Gandul:

[Bogdan Munteanu]: În aşteptarea potopului de după „Faraonul” Mubarak

Pentru că “nu este un dictator” – a “confirmat” vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, joi, înainte de escaladarea violenţelor din Egipt – “Faraonul” de 82 de ani de la Cairo, Hosni Mubarak, speră că nu va sfârşi ciuruit de gloanţe, ca Nicolae Ceauşescu, nici cu ultima rugăciune retezată de ştreang, ca Saddam Hussein. Încă are răgaz să-şi organizeze o ieşire din scenă după modelul liderului tunisian Zine El Abidine Ben Ali. În minţile celor îmbătaţi de ideologia drepturilor omului din lumea largă, care visează la o “democratizare a Egiptului”, nu există altă variantă de ieşire din criză a ţării. Plecarea lui Mubarak este văzută de unii drept o sursă neîndoielnică de “mai bine”, mai întâi pentru zecile de milioane de egipteni aflaţi sub pragul sărăciei. “Democraţia” – sau, de fapt, ce va înţelege din acest concept o naţiune cu 79 milioane de locuitori, dintre care 26% erau încă analfabeţi în 2009 – ar urma să aducă şi “mai binele” economic: investiţii străine, creştere economică, reducerea şomajului, mai puţină corupţie. Numai că basme din acestea prindeau la începutul anilor `90, nu astăzi, când de-abia trec prin vremuri de criză mari puteri economice ca SUA şi UE. Ulterior, speranţa legată de un “Egipt democratic” ar urma să dea roade inclusiv pe plan geopolitic. Israelul, SUA, statele UE s-au înţeles bine cu “faraon”, reales de cinci ori. (…) O primă temere, aceea de instalare a unui regim teocratic, precum cel adus tot de o “revoluţie” în Iran (1979), nu pare foarte plauzibilă momentan. Mai întâi, modelul şiit de la Teheran nu se potriveşte sunniţilor de la Cairo. În al doilea rând, regimul secular al lui Mubarak a găsit un modus vivendi cu islamul. “Faraonul” şi “Spânzuratul” Saddam Hussein nu au combătut valorile islamice. Ei au intrat în conflict cu imamii strict din dorinţa de a-şi consolida puterea, pe când ultimul şah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, încercase o secularizare în forţă, asemenea lui Kemal Attaturk, ceea ce nici clericii şiiţi, nici naţiunea nu au suportat. A doua temere şi cea mai probabilă este aceea de o democraţie complet nefuncţională, precum cea din Irakul post-Saddam. De la Abdel Gamal Nasser, Egiptul nu a funcţionat decât sub un regim autoritar pe care Mubarak l-a rafinat răbdător. Poate într-o măsură şi mai mare decât în Tunisia, în Egipt nu există Opoziţie şi numai în imaginaţia mass-media occidentale Mohamed ElBaradei este “lider” al acesteia. Fără lideri ai Opoziţiei, dar cu gloate care jefuiesc tot ce prind şi care decapitează mumii pe care muzeele din lume ar plăti zeci de mii de dolari, orice deznodământ al “revoluţiei” este încă posibil. Chiar şi “stingerea” ei de la sine. Probabil că Mubarak are un avion pregătit, dar nu are de ce să se grăbească, căci Biden l-a reconfirmat “aliat” al SUA.

[Lelia Munteanu]: Cine pândeşte în spatele revoltei din Egipt

(…) Deşi Poliţia a fost retrasă de pe străzi şi apoi trimisă din nou în luptă, cheia problemei stă în mâinile Armatei. Care probabil că nu-şi va asuma răspunderea de a-l mai ţine la putere pe Moubarak. Îngrijorarea majoră a observatorilor – recunoscută sau nu – e aceea că, fără preşedintele Hosni Moubarak – democraţia născândă egipteană s-ar putea să aducă la putere, în viitoarele alegeri, o coaliţie fundamentalistă. Ceea ce (plauzibil şi destul de probabil) va aprinde fitilul în întreg Orientul Mijlociu.

Israelul exercită presiuni asupra SUA şi Europei pentru a-l susţine pe Hosni Mubarak

Israelul a transmis un mesaj confidenţial Statelor Unite şi unor ţări europene, cerându-le să susţină stabilitatea regimului egiptean al lui Hosni Mubarak, care se confruntă cu un val de contestare, a anunţat luni cotidianul israelian Haaretz. În acest mesaj, oficialii israelieni subliniază că este “în interesul Occidentului” şi “întregului Orient Mijlociu să se menţină stabilitatea regimului din Egipt”, a adăugat cotidianul. “Trebuie, în consecinţă, frânate criticile adresate în mod public preşedintelui Hosni Mubarak“, a subliniat acest mesaj, trimis la sfârşitul săptămânii, potrivit cotidianului. Postul israelian militar de radio, care a preluat această informaţie, a apreciat că această iniţiativă constituie o critică la adresa Statelor Unite şi ţărilor europene, care nu mai susţin regimul preşedintelui Mubarak. Un purtător de cuvânt al premierului Benjamin Netanyahu a refuzat să confirme sau să dezmintă aceste informaţii, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe nu a putut fi contactat. Haaretz, citând oficiali israelieni, a anunţat, de asemenea, că Ministerul Afacerilor Externe a emis directive destinate unui număr de aproximativ zece “ambasade-cheie”, în Statele Unite, Canada, China, Rusia şi mai multe ţări europene. Aceste directive cer ambasadorilor să sublinieze, în cadrul unor discuţii cu interlocutorii lor, “importanţa stabilităţii Egiptului” şi să transmită acest mesaj cât mai rapid posibil. Până în prezent, liderii israelieni au adoptat o atitudine discretă faţă de valul de manifestaţii din Egipt. Netanyahu a ordonat miniştrilor săi să se abţină să facă declaraţii.

• Contributors [Theophyle]: Intoarcerea Fraţilor

Fara indoiala ca singura opozitie organizata in Egipt a fost si a ramas organizatia numita “Fratii Musulmani” (al-ikhwān al-muslimūn) sau formal Societatea Fratilor Musulmani. Desi supusi unor presiuni politice extraordinare de la inceputurile socialiste ale lui Gamal Abdel Nasser, primul presedinte Egiptean dupa detronarea regelui Farouk, deseori sustinatori ai pan-islamismului naserist, de obicei aflati in opozitie si asupriti cu toata forta aparatului represiv care a stat la dispozitia regimurilor respective, in special pe timpul ultimilor doi presdinti egipteni (Anwar El Sadat si Hosni Mubarak), au reusit sa-si pastreze structurile, desi au actionat mai tot timpul in conditii de semi-ilegalitate….)

• Politeia: 1001 de nopţi – Ziua şacalilor

(…) Orientul Mijlociu a intrat in “zilele sacalilor”, cand aceste animale de prada vor incerca sa inhate teritoriul lasat dupa disparita leilor. Din nefericire, masele de antilope vor fi degustate astazi sau mai tarziu. Mult prea tarziu de inteles pentru administratia Obama.

• Hotnews:

VIDEO UPDATE Sute de mii de egipteni protesteaza pasnic in Cairo. Lider marcant al islamistilor cere razboi cu Israelul

Premierul Turciei, Tayyip Erdogan, i-a cerut lui Hosni Mubarak “sa asculte cererile poporului”.

Conducator al Fratiei Musulmane: Egiptenii ar trebui sa se pregateasca de razboi cu Israelul

Unul dintre liderii organizatiei islamiste Fratia Musulmana a declarat ca isi doreste sa-i vada pe egipteni pregatindu-se de razboi cu Israelul. Muhammad Ghannem a mai declarat ca isi doreste inchiderea Canalului Suez (calea de tranzit pentru o cantitate importanta de petrol dinspre Orientul Mijlociu spre Occident – n.red.). Liderul Fratiei Musulmane a mai declarat pentru portalul iranian Al-Alam, citat de Jerusalem Post, ca Egiptul ar trebui sa opreasca exporturile de gaze naturale catre Israel. Fratia Musulmana este o organizatie tinuta in semi-legalitate de regimul Mubarak. In anii ’50, Fratia Musulmana a anuntat oficial ca renunta la lupta armata.

Benjamin Netanyahu: Israelul se teme ca ceea ce s-a intamplat cu Iranul se poate intampla si in Egipt

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni ca urmareste “cu atentie si ingrijorare” evenimentele care au loc in prezent in Egipt, adaugand ca se teme de instalarea unui regim islamist radical la Cairo, similar cu cel din Iran, transmite Reuters. Netanyahu a precizat ca spera ca tratatul de pace cu Egiptul va supravietui oricarei schimbari care are loc in tara araba. Duminica, premierul de la Ierusalim a declarat ca obiectivul Israelului este mentinerea pacii cu Egiptul: “Pacea cu Egiptul dureaza de peste trei decenii si obiectivul nostru este ca ea sa continue. Eforturile noastre urmaresc mentinerea stabilitatii si securitatii in regiune”. “Urmarim cu o mare atentie ceea ce se intampla in Egipt si am discutat ieri cu presedintele Barack Obama si cu secretarul de Stat Hillary Clinton”, a precizat Netanyahu. Egiptul este prima tara araba care a incheiat, in 1979, un acord de pace cu Israelul in schimbul retragerii (realizata in 1982) armatei israeliene din toate teritoriile egiptene, cucerite in perioada razboiului din iunie 1967. Netanyahu a reafirmat consemnul dat ministrilor sai sa se abtina de la orice comentarii publice din cauza necesitatii ca “Israelul sa dea dovada de retinere, de responsabilitate si de cantarire a cuvintelor”.

Revolta din Egipt. Un pas spre Orientul Mijlociu islamic, crede Iranul. Israelul este socat de tradarea lui Obama

Revolta din Egipt ajuta la crearea unui “Orient Mijlociu islamic”, a declarat luni seful diplomatiei iraniene, Ali Akbar Salehi, in timp ce israelienii se declara socati de modul in care presedintele Barack Obama l-a tradat pe Hosni Mubarack. “Tinand cont de ceea ce stiu despre marele popor revolutionar din Egipt, care este in curs de a scrie istoria, sunt sigur ca vor juca un rol in crearea unui Orient Mijlociu islamic pentru toti cei care cauta libertatea, justitia si independenta”, a declarat Salehi, pe site-ul televiziunii iraniene de stat, citat de AFP.

Revolta din Egipt “arata nevoia de schimbare in regiune si sfarsitul regimurilor nepopulare. Din nefericire, observam ingerinta directa (…) a catorva oficiali americani”, a sustinut acesta. “Vom marsalui alaturi de cei aflati in cautarea libertatii in intreaga lume si sustinem ridicarea marii natiuni a Egiptului”, a adaugat ministrul de externe.

Legaturile dintre Teheran si Cairo sunt tensionate de la momentul Revolutiei islamice din Iran si de la recunoasterea de catre Egipt a statului Israel. Declaratiile acestuia vin dupa ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a agitat luni spectrul unui regim similar celui iranian in Egipt: “Islamul extremist nu se afla la originea instabilitatii (…) dar intr-o situatie de haos o miscarea islamista organizata poate prelua controlul asupra statului. S-a intamplat in Iran si in alte tari”.

“Un glont in spate de la Unchiul Sam”

Comentatorii politici din Israel se declara insa socati de modul in care Statele Unite, dar si principalii aliati europeni par sa fi aruncat la gunoi un partener strategic de treizeci de ani, doar pentru a se conforma actualului curent ideologic de “political correctness”, comenteaza Reuters. Daca pozitia primului ministru Benjamin Netanyahu a fost temperata, cerand ministrilor sa se abtina de la comentarii, pentru a nu inflama situatia, presedintele Shimon Peres a afirmat ca “intotdeauna am avut si inca avem un mare respect pentru presedintele Mubarak”. “Nu spun ca tot ce a facut a fost bun, dar a facut un lucru pentru care ii suntem recunoscatori cu totii: a pastrat pacea in Orientul Mijlociu”.

Comentatorii si editorialistii sunt mult mai fermi.

Un editorial semnat de Aviad Pohoryles in cotidianul Maariv, intitulat “Un glont in spate de la Unchiul Sam”, ii acuza pe presedintele Obama si pe secretarul de Stat Hillary Clinton de continuarea unei diplomatii naive si inguste. Cine ii sfatuieste, se intreaba el, “sa alimenteze multimile furioase de pe strazile Egiptului si sa ceara capul persoanei care in urma cu cinci minute era aliatul curajos al presedintelui si aproape singura voce sanatoasa din Orientul Mijlociu”? Obama a cerut duminica o “tranzitie ordonata” spre democratie in Egipt, semnaland astfel ca zilele lui Mubarak sunt numarate. “Iordania si Arabia Saudita vad reactia Occidentului, modul in care toata lumea il abandoneaza pe Mubarak si acest lucru are implicatii foarte serioase”, scrie cotidianul Haaretz, care citeaza un oficial israelian. Egiptul a fost prima tara araba care a semnat un tratat de pace cu statul evreu, in 1979. Presedintele egiptean Anwar Sadat, care a semnat tratatul, a fost asasinat doi ani mai tarziu de un egiptean fanatic. Au trecut inca 13 ani pana cand regele Hussein al Iordaniei a semnat si el tratatul de pace cu Israelul. Tratatul a fost semnat de premierul Yitzhak Rabin, care a fost si el asasinat, un an mai tarziu, de un fanatic evreu.

“America a scapat fraiele”

“Problema este daca poti avea sau nu incredere in Obama”, a spus un oficial israelian, sub protectia anonimatului. “Acum nu pare de incredere. Este o intrebare cu rezonante in intreaga regiune, nu doar in Israel”, a comentat el. Ari Shavit scrie in Haaretz ca Obama a tradat “un presedinte egiptean moderat care a ramas loial Statelor Unite, promovand stabilitatea si incurajand moderatie”. Pentru a castiga opinia publica araba, Obama risca statutul Americii de superputere si de aliat de incredere. “In Asia, Africa si America de Sud liderii se uita acum la ce se intampla intre Washington si Cairo. Toata lumea intelege urmatorul mesaj: Cuvantul Americii nu valoreaza nimic … America a scapat fraiele“, incheie el.

• EvZ: Egipt: Armata e de partea poporului. Astăzi, un milion de oameni în stradă

• Gandul:

REVOLUŢIE ÎN EGIPT. Al Jazeera: două milioane de oameni s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo. DIN NOU, ARMATA BLOCHEAZĂ INTRĂRILE ÎN ORAŞ

REVOLUŢIE ÎN EGIPT. Mohamed ElBaradei se alătură demonstranţilor din centrul capitalei egiptene

Mohamed ElBaradei: Egiptul se află la începutul unei noi ere

Egiptul se află “la începutul unei noi ere”, a declarat, duminică seară, Mohamed ElBaradei, reprezentant al opoziţiei egiptene, care s-a alăturat pentru prima dată manifestanţilor adunaţi în piaţa Tahrir din centrul capitalei Cairo, relatează AFP. “Vă cer să aveţi răbdare, schimbarea va veni”, a spus el, adresându-se manifestanţilor cu ajutorul unei portavoci. “Suntem pe calea cea bună (…), iar forţa noastră stă în numărul nostru“, a adăugat ElBaradei. La intrarea în piaţă, ElBaradei a fost înconjurat de susţinători, alăturându-se celor câteva mii de manifestanţi care scandează în continuare “poporul vrea ca preşedintele să plece” sau “ne sacrificăm sufletul şi sângele pentru patrie”.

(…) Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a îndemnat Egiptul să iniţieze o tranziţie “ordonată” spre democraţie, sugerând că preşedintele Hosni Mubarak nu a făcut suficiente eforturi în acest sens, informează postul de televiziune CNN. Hillary Clinton a subliniat că situaţia din Egipt este “instabilă şi complexă”, pe fondul protestelor violente care au loc la Cairo şi în alte oraşe. Clinton a precizat că nu doreşte ca noul guvern numit de Mubarak să continue oprimarea protestatarilor. Anterior, Departamentul de Stat le-a recomandat cetăţenilor americani să evite deplasările în Egipt, din cauza violenţelor produse în ultimele zile, soldate, conform unor surse, cu cel puţin 111 morţi. Ambasada americană din Cairo a anunţat că Statele Unite se pregătesc să evacueze, luni, cetăţenii americani din Egipt, din cauza violentelor manifestaţii antiguvernamentale. (…)

VIDEO UPDATE Sute de mii de egipteni protesteaza in Cairo. ElBaradei: Mubarak trebuie sa plece pana vineri. Manifestantii ii alunga din piata pe posesorii de arme

Egipt: Google a facut posibila comunicarea de pe telefonul mobil pe Twitter, fara conexiune la Internet

Grupul american de internet Google a anuntat luni ca a cooperat cu Twitter ca sa creeze un sistem care sa permita egiptenilor sa trimita mesaje pe site-ul de microblogging prin telefon, sfidand astfel blocarea Internetului, scrie AFP.

“Sistemul functioneaza deja si toata lumea poate comunica, lasand un simplu mesaj telefonic la urmatoarele numere internationale: +1 650 419 4196     +39 06 62 20  + 97316199855
Serviciul va afisa instant mesajul pe Twitter, folosind cuvantul cheie “Egipt”, au declarat reprezentantii grupului Google pe blogul oficial.

“Nu este necesara nicio conexiune la internet. Oamenii pot asculta mesajele prin apelarea telefonica a acelorasi numere sau prin accesarea site-ului twitter.com/speak2tweet”, au adaugat acestia. “Speram ca acest lucru ii va ajuta pe oamenii din Egipt sa ramana conectati in aceasta perioada foarte dificila. Noi ne gandim la toata lumea de acolo”, adauga acestia.

Google, al carui motto este “nu face rau”, este un aparator declarat al libertatii de exprimare pe internet (ce ironie… probabil de aceea a ajutat autoritatile comuniste chineze sa cenzureze siteurile indezirabile – n.n.). Autoritatile din Egipt au intrerupt accesul la internet in toata tara inca din 28 ianuarie in incercarea de a reduce protestele impotriva regimului lui Hosni Mubarak, cele mai ample de la venirea sa la putere in 1981.

• Blogul lui Ion de la Chiuiesti: Cum Fratia Musulmana a salvat dolarul american
• Ziuaveche: Revoltele din Egipt cresc preţul petrolului
• Jurnalul: FMI vrea să ajute la reconstruirea economiei Egiptului
• Gandul:

URMAREA “REVOLUŢIEI” DIN EGIPT – Tiranii” arabi promit taxe mai mici, subvenţii, bonuri de masă şi reforme pentru a evita noi revolte

În Iordania, Siria, Yemen şi Kuweit, liderii promit taxe mai mici, preţuri scăzute, subvenţii la orez şi reforme, pentru a evita proteste violente precum cele de la Cairo, unde se aşteaptă “manifestaţia de un milion de oameni” Temerile în legătură cu “revoluţia” din Egipt nu au cuprins doar bursele din ţările Golfului Persic, ci şi pe “tiranii” de la conducerea altor state arabe, unde sunt aşteptate revolte similare. Promisiunile de preţuri ţinute sub control, de alimente subvenţionate, benzină ieftină şi de bonuri de masă merg în paralel cu cele de “reforme” politice şi economice. De la regimuri monarhice precum Iordania şi Kuweit până la “republici dinastice” ca Siria sau la state ca Yemenul, condus de trei decenii de acelaşi preşedinte, liderii încearcă să “mituiască” păturile cele mai sărace ale unor societăţi marcate de disproporţia dintre bogaţi şi săraci. Înainte de “dialog” cu Opoziţia, alinarea sărăciei pare să fi devenit o prioritate.

În paralel cu protestele din Tunisia şi Egipt, în cea mai săracă ţară din Peninsula Arabia, Yemen, au avut loc revolte despre care se credea că vor degenera într-o “revoluţie”. Prăbuşirea în haos a acestei ţări prezintă un risc maxim pentru SUA, după ce serviciile secrete americane au arătat, în ultimii ani, că cele mai multe posibile atentate islamiste vor pleca de la “baze teroriste” din Yemen.

Momentan, preşedintele Ali Abdullah Saleh a renunţat, sub presiunea străzii, la un plan de reforme economice. Saleh a redus cu 50% impozitele pe venit şi a ordonat controlarea preţurilor la alimente şi bunuri de larg consum. Cu proteste similare se confruntă şi Iordania. (…)

Marocul dezminte că „urmează”

Zvonurile privind mobilizarea armatei în vederea reprimării unor revolte precum cele din Egipt a fost dezminţit categoric de Guvernul marocan, care s-a plâns ambasadorului Spaniei la Maroc de “informaţiile false propagate” în presa din ţara sa. Mass-media spaniole, inclusiv postul TV public Canal 24, susţin că autorităţile marocane se aşteaptă la proteste de stradă. În acest sens, ar fi fost aduse aproape de marile oraşe trupe din Sahara Occidentală, fostă colonie spaniolă ocupată de Maroc. Rabatul cere Madridului să evite “perpeturarea acestor derapaje mediatice repetate” în mass-media publice.

Cuvântul „Egipt”, cenzurat în China

“Egiptul este o ţară-prietenă a Chinei şi sperăm că stabilitatea socială şi ordinea publică vor fi restaurate imediat ce este posibil în Egipt”, a transmis MAE de la Beijing, luni. Declaraţia oficială survine în contextul în care, de câteva zile, cuvântul “Egipt” a devenit “interzis” pe internetul din în China. De teama unui “efect de contagiune”, cei 450 milioane de internauţi nu sunt lăsaţi să schimbe liber informaţii despre ce se petrece în Egipt, notează agenţia France Presse. Anterior, China anunţase sistarea călătoriilor organizate pentru grupuri de turişti, fără comentarii de ordin politic.

CUM POATE ARUNCA REVOLUŢIA DIN EGIPT ÎN AER ECONOMIA MONDIALĂ

Şase zile de proteste au suprimat practic 5% din PIB-ul egiptean, cât aduce turismul acestei ţări, bursele din ţările Golfului Persic sunt în scădere, iar preţul petrolului a crescut cu 4% pe plan mondial – ajungând la nivelul maxim al ultimelor 28 de luni

Cei circa 150 de morţi şi 4.000 de răniţi, la cât se estimează a fi ajuns bilanţul victimelor după şase zile de “revoluţie” în Egipt, nu sunt numai drama acestei ţări, ci un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Cu fiecare zi de violenţe în plus, economia mondială riscă să fie aruncată în aer, iar efectele nu vor ocoli România, după ce una dintre “victimele” violenţelor din această ţară arabă a devenit şi preţul petrolului. Ultimele zile de confruntări, în care Egiptul a căzut pradă haosului, au fost suficiente să aducă preţul barilului de ţiţei la un nivel apropiat neatins de acum 28 de luni, respectiv de la 26 septembrie 2008. La acea dată, banca americană Lehman Brothers intra, oficial, în faliment, iar criza de pe Wall Street era la apogeu. (…)

Următoarea criză financiară va veni din lumea arabă

Pierderile de zeci de milioane de euro pe care le înregistrează economia Egiptului în aceste zile ar putea reprezenta doar “bulgărele” de la care să pornească o avalanşă de pagube pentru economia mondială. Conform unor analişti citaţi de televiziunea de ştiri economice CNBC din SUA, următoarea criză financiară globală se pregăteşte deja să izbucnească din ţările arabe. Până acum, aşa-numita “revoluţie a iasomiei” din Tunisia (ţară cu 10,4 milioane locuitori şi un PIB total de 86 miliarde USD în 2009) nu a avut vreun impact semnificativ asupra pieţelor financiare internaţionale. Însă violenţele din Egipt (79 milioane de locuitori şi un PIB estimat la 496 miliarde USD în 2010) au stârnit temerile investitorilor.

• Financiarul: Marile banci ale lumii au o expunere de 49,3 mld. $ pe Egipt. Cele mai mari emotii le au francezii

Peste 20% din populatia Egiptului traieste cu mai putin de 2 $ pe zi Potrivit datelor oficiale, rata somajului oscileaza in jurul valorii de 9%, dar presa din regiune afirma ca, in realitate, acest indice ajunge la 24% Egiptul numara peste 20 mil. internauti si 40 mil. utilizatori de telefoane mobile

In urma cu doua saptamani, cand Tunisia era cuprinsa de febra „Revolu­tiei de jasmin”, iar zecile de mii de mani­festanti scandau „Azi in Tunisia, maine in Egipt”, scenariul unei propa­gari a protestelor si in alte tari din regiune se contura tot mai pregnant. Intrarea Egiptului in aceasta spirala contestatara i-a facut pe analisti, locali si occidentali, sa vorbeasca despre „o era a schimbarilor” in lumea araba. Lasand fara raspuns intrebarea „de ce acum si nu in plina criza globala”, cand pretul la petrol a coborat in numai cateva luni de la 147 $/baril la aproape 40 $/baril (a doua jumatate a anului 2008), analistii nu exclud revolte similare in Algeria sau Maroc. Si unde se va ajunge? Totul depinde, in ultima instanta, de finalul evenimentelor din Egipt, stat care con­troleaza Canalul de Suez, reprezen­tand o legatura strategica intre Marea Rosie si Mediterana si care a asigurat, pana acum, un echilibru in relatiile dintre lumea araba si Israel. Presedintele Hosni Moubarak, aflat la carma tarii de aproa­pe 30 de ani, este unul dintre principalii aliati ai SUA in regiune.

Acasa insa acesta este perceput drept un „executant supus al indicatiilor de la Casa Alba, de la Fondul Monetar Interna­tional si de la Banca Mondiala”. Cine l-ar putea inlocui pe Moubarak? Fostul director al AIEA, agentia ONU pentru energie, ElBaradei? Catalogat drept un „politician moderat”, el a avut, in trecut, destule divergente cu SUA pe tema dosarului nuclear iranian. Un lucru este cert, sustin la unison expertii: marele salt declansat de mani­fes­tatiile din Tunisia si Egipt este irever­sibil.El va deschide o noua era, care, mai devreme sau mai tarziu, va acapara intreg Orien­tul Mijlociu.

O realitate ascunsa de cifre macroeconomice

„Paine, libertate, demnitate!”, au stri­gat tunisienii. „Paine, libertate, dem­nitate!”, au raspuns, ca niste eroi, egip­­-tenii. Revolta egiptenilor este reactie nu numai la 30 de ani de stare de urgenta, dar si la somaj, saracie, inega­litati si servicii publice dintr-un alt secol. Privind cifrele macroeconomice, eono­mia egip­teana arata precum o zi de sarba­toare dupa reformele liberale (privatizare, reforma vamala si a siste­mului fiscal) lansate in 2004 sub influ­enta lui Gamel Moubarak, fiul presedintelui. Egiptul a avut de toate pentru a-i seduce pe investitori si firmele multinationale: o crestere medie de 7%, printre cele mai bune din lume; statutul de piata emer­genta alaturi de Africa de Sud, Turcia sau Indonezia; o datorie publica limitata; un deficit si o inflatie tinute sub control; un sector bancar debarasat de creante dubioase; o crestere a incasarilor fiscale. Atrase de o mana de lucru de patru ori mai ieftina decat in Turcia, marile companii din domeniul textil sau echipamente au profitat de aceste avan­taje. Potrivit Centrului egiptean pentru promovarea investitiilor (Gafi), fluxul investitiilor straine a crescut de 10 ori in ultimul deceniu, pentru a atinge 10 mld. $ in 2010. La Cairo, cartierul Smart Village regrupeaza cele mai mari nume mon­diale din industria noilor tehnologii. Microsoft, Oracle, Vodafone sau IBM numa­ra 22.000 de angajati egipteni. Anul trecut, Egiptul a exportat tehno­logie avan­sata in valoare de peste un mld. $.

94,5% din teritoriul tarii este desert

Dar nu este paravanul care ascunde o alta realitate a Egiptului. Peste 20% din populatia tarii traieste cu mai putin de 2 $ pe zi. In Tunisia acest procent este de 13%, iar in Maroc de 14%, potrivit datelor Bancii Mondiale. Culminand cu 5,5% in 2010, cresterea Produsului Intern Brut este robusta, impulsionata de constructii si de dezvoltarea telecomunicatiilor. Dar cei 700.000 de noi intrati pe piata fortei de munca in fiecare an nu pot reduce rata somajului. Prin urmare, un sfert dintre tineri nu-si gasesc un loc de munca, potrivit estimarilor BNP Paribas. De fapt, somajul reprezinta o problema pentru intreaga regiune unde, potrivit Natiunilor Unite, „rata somajului printre tineri este cea mai ridicata din lume”. Spre exemplu, in Egipt acest indice trece de 15%, in Maroc a ajuns la 17,6%, in Algeria la 21,5%, iar in Tunisia la aproape 30%. Cu cei 80 de milioane de locuitori ai sai, Egiptul este cea mai populata tara a regiunii, cu o crestere demografica de 2,03% pe an. Altfel spus, cate 1,6 milioane de oameni in plus in fiecare an.

Jumatate din populatie are mai putin de 24 de ani. Aceasta explozie demografica are consecinte grele pentru economia tarii. 94,5% din teritoriu este acoperit de desert, ceea ce face ca populatia sa se concentreze in valea Nilului, unde den­si­tatea medie este de 1.500 de locuitori pe km2. 30% din bogatiile statu­lui sunt controlate de cei mai instariti ceta­teni ai tarii, care reprezinta 10% din total.

Surse de finantare

Egiptul, a carui suprafata agricola este redusa, importa 50% din necesarul sau de cereale. In plus, populatia sufera de lipsa de infrastructura. Transportul este depasit de timp, in pofida catorva proiecte recente, precum metroul din Cairo sau portul Nuweiba, la Marea Rosie. Sanatatea este subfinantata, in timp ce sistemul de educatie nu reuseste sa stinga analfabetismul din mediul rural, potrivit Bancii Mondiale. In ceea ce priveste sursele interne de venit, Canalul de Suez, nationalizat in 1956, asigura anual 2 mld. $ la bugetul de stat. Petrolul si gazele naturale din Marea Rosie furnizeaza o finantare deloc de neglijat, dar supusa fluctuatiilor pietei. Turismul reprezinta, la randul sau, 11% din PIB si 17% din totalul locurilor de munca. Egiptul se bucura, de asemenea, de un ajutor pentru dezvoltare in valoa­re de 3 mld. $ pe an, din care 2 mld. $ sunt acordate de SUA.

Efectul FMI

Tunisia

* Primele „violente pentru paine” dateaza in Tunisia din 1984. Miscarea de protest din luna ianuarie a acelui an a fost cauzata de o crestere de 100% a pretului la paine. Scumpire recomandata de Fondul Monetar International (FMI) in cadrul Programului de ajustare structurala.

* Eliminarea subventiilor alimentare a fost alta conditie de facto a acordului cu FMI.

* Rolul fostului lider tunisian, Ben Ali, a fost, potrivit presei regionale, de a aplica „medicina economica mortala a FMI” care, de-a lungul a peste 20 de ani, a servit la destabilizarea economiei nationale si la saracirea populatiei tarii.

* Acordul cu FMI incheiat de Tunisia in septembrie 2010 recomanda anularea subventiilor restante drept mijloc de intarire a echilibrului fiscal si inasprirea politicii de austeritate bugetara. Un indemn care, cronologic vorbind, a coincis cu o noua crestere a preturilor la alimentele de baza la bursele din Londra, New York si Chicago.

Egipt

* Demonstratiile de protest de la Cairo, din 1977, au fost reactie la solicitarea FMI de majorare a preturilor la produsele de baza.

* In ultimele luni, FMI a exercitat presiuni asupra conducerii egiptene pentru anularea subventiilor la benzina si la unele dintre produsele alimentare.

* Preturile alimentelor au scapat de sub control: un kilogram de rosii, produs de baza in bucataria egipteana, a atins aproximativ 2 $, fata de 35 de centi in urma cu cateva luni, in conditiile in care salariul mediu saptamanal atinge 31 de euro, potrivit datelor Biroului International al Muncii.

Bursele din Golf, in picaj

Majoritatea burselor din Golf s-au prabusit duminica. La deschiderea Bursei din Dubai, indicele DFM a afisat un recul de 6,7%. Gigantul imobiliar Emmar Pro­perties, vedeta acestei piete, a pierdut in prima ora 10%, limita maxim autorizata. Compania care a construit cea mai inalta cladire din lume, Burj Khalifa, numara mai multe proiecte in Egipt. La randul sau, firma aeriana Air Arabia de Charjah, unul dintre cei sapte membri ai federatiei Emiratelor Arabe Unite, a „plonjat“ cu aproape 10%. Acest transpor­tator low cost detine un hub in Egipt. Bursa din Abu Dhabi a pierdut 4,74%. Titlul gigantului din telecomunicatii, Etisalat, care opereaza in Egipt prin intermediul Etisalat Misr, a cedat 3,35%. Bursa din Kuweit, a doua piata araba dupa Arabia Saudita, a pierdut, de asemenea, 2,14%, iar Bursa din Qatar a deschis in cadere cu peste 5%.

Dreptul la fericire

Potrivit studiului World Database of Happiness, elaborat de Erasmus University Rotterdam, din totalul de 144 de tari analizate Tunisia ocupa locul 68 in clasamentul fericirii, cu 5,9 puncte din 10 posibile. Ea este prima din Africa de Nord, inaintea Mauritaniei (5,7), Algeriei si Marocului (5,2) si a Egiptului (5,1). Pe plan arab, Tunisia este situata pe treapta a 5-a, dupa Emiratele Arabe Unite (7,1), Arabia Saudita (7), Kuweit (6,7) si Iordania. In ceea ce priveste speranta de viata, raportul ONU al dezvoltarii umane situeaza Tunisia pe pozitia 51 dintr-un total de 144 de state, cu 73,5 ani. Ea este prima pe continentul african, inaintea Algeriei (71,1 ani), Egiptului (70,7 ani), a Marocului (70 de ani) si Mauritaniei (63,6 ani). Pe lista „Happy Life Years”, care vizeaza numarul „anilor de viata fericita” ai unui individ, Tunisia se regaseste pe treapa 60 (din 144), cu 43,4 ani, inaintea Algeriei (37,2 ani), a Marocului (36,4 ani), Mauritaniei (36,2 ani) si Egiptului (35,8 ani). Din punctul de vedere al calitatii vietii, expertii cabinetului irlandez International Living au creditat Egiptul si Siria cu 50 de puncte (din 100), Bahreinul a primit 51 de puncte, Maroc 55 de puncte, iar Tunisia 56 de puncte.

Bancile mondiale: expunere de 49,3 mld. $

De-a lungul timpului, Egiptul a obtinut imprumuturi de la bancile internationale in valoare totala de 49,3 mld. $. Potrivit Bancii Reglementelor Internationale (BIS), cele mai expuse sunt institutiile franceze, cu 17,6 mld. $: Societe Generale, spre exemplu, a acordat credite de 4,1 mld. euro si are depozite de 6,2 mld. euro. Actiunile SocGen au pierdut ieri, la Paris, 3,4%, iar cele ale BNP Paribas 2,6%. Creditorii din Marea Britanie au o expunere de 10,7 mld. $, cei italieni de 6,3 mld. $. In total, institutiile europene au eliberat Egiptului imprumuturi de 40,3 mld. $. Potrivit datelor BIS, bancile americane au creditat Egiptul cu 5,35 mld. $, cele germane cu 2,47 mld. $, iar cele elvetiene cu 1,14 mld. $.

Canalul de Suez

Egiptul produce putin petrol, dar ocupa o pozitie strategica pe „traseul aurului negru” intre peninsula arabica si tarile occidentale. El controleaza Canalul de Suez si oleoductul Suez-Marea Medite­rana (Sumed). Potrivit analistilor bancii Societe Generale, cele doua variante tranziteaza aproximativ 3 miliarde de barili. Desi un atac paramilitar este considerat de experti prea putin probabil, o posibila greva ar putea antrena altera­rea circulatiei petrolierelor. „Inchide­rea canalului ar prelungi cu 10 zile calatoria tankerelor in directia Ameri­cii de Nord si cu 18 zile in cea a Europei”, au calculat specialistii JP Morgan. Tarile dezvoltate detin rezerve suficiente pentru a face fata acestor intarzieri de apro­vizionare. Dar inevitabil se va ajunge la o crestere a cursului petrolului. Expertii JP Morgan se tem ca, pe termen lung, „violentele vor acapara aproape intreg Orientul Mijlociu si tarile producatoare din Africa de Nord, cu grave consecinte pentru pietele bursiere si pentru increde­re”, noteaza analistii americani.

• Hotnews:

Harta revoltelor populare din Africa de Nord si Orientul Mijlociu. Actorii principali si interesele lor geopolitice

Decembrie 2010 a consemnat primele revolte populare in Tunisia. Fuga presedintelui tunisian, sub presiunea populara, a declansat o unda de soc in Africa de Nord si Orientul Mijlociu. Zeci de mii de oameni au iesit in strada in Egipt, Yemen, Sudan sau Algeria pentru a protesta impotriva regimurilor corupte aflate la putere. In subsidiar, miscari fundamentaliste islamice au inceput sa-si sporeasca presiunile asupra regimurilor seculariste. Principiul dominoului ameninta acum lideri aflati de zeci de ani la putere si ameninta sa schimbe radical echilibrul politic fragil al zonei si, prin contaminare, al lumii intregi.

• RTV: Regele Iordaniei a demis guvernul
• RRA: Guvernele fac depozite de hrană

 

 

Guvernele din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au început să achiziţioneze mari cantităţi de alimente de pe pieţele libere. Guvernele autoritare ale diferitelor state au început o politică agresivă de creare a unor rezerve de alimente. Măsura intenţionează să protejeze populaţia împotriva costurilor în creştere ce ar putea provoca valuri de nemulţumire în rândul populaţiei, conform publicaţiei britanice The Telegraph, preluată de Agerpres. Panica acestor guverne a apărut în contextul îndepărtarii de la putere în Tunisia a preşedintelui Zine al-Abidine Ben Ali pe fondul nemulţumirilor legate, printre altele, de penuria de alimente şi de creşterea preţurilor la produsele de bază. Guvernele din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de nord au început să achiziţioneze mari cantităţi de alimente de pe pieţele libere. Algeria şi Arabia Saudită şi-au făcut provizii de grâu pentru circa 12 luni. Egiptul are aceiaşi intenţie, conform specialiştilor care notează triplarea importurilor de orez în Bangladesh şi stocurile din acelaşi produs făcute de Indonezia. Specialiştii avertizează că acesta este doar începutul achiziţiilor de panică care vor duce la creşterea artificială a preţurilor.

• Contributors [Theophyle]: Cine câstigă, cine pierde şi cum rămâne cu democraţia?
• Voxpublica [Alin Fumurescu]: …democratia in lumea araba: S-o tai, se strica, s-o las, mi-e frica…

Ce se va intampla de aici inainte, nu stie nimeni, nici macar Stratfor. Varianta cea mai plazuibila e o tranzitie a la Huntington (cel cu Razboiul Civilizatiilor), in care toti actorii importanti ai scenei geopolitice, de la SUA si Israel la UE, China si Rusia, vor incerca sa se asigure ca schimbarea de regim se va produce cat mai duios cu putinta, eventual prin esaloanele doi si trei din armata (cam ca la noi cu Iliescu). (ElBaradei ar fi varianta de vis! – dar tot sub controlul armatei). In aceasta tranzitie incerta, cu multe necunoscute, fiecare actor va incerca sa traga spuza pe turta proprie, in vreme ce lumea araba va spune precum sarbii cand au doborat avionul american: “Iertati-ne, n-am stiut ca era invizibil!”