ActiveNews/ Vlad Pârău: Mitropolitul Ierótheos de Nafpaktos emite un comunicat controversat și necanonic către nevaccinați, omițând că și vaccinații răspândesc virusul COVID și infectează oameni, cu tot cu pașaportul verde „Nu trebuie să fim indiferenți la tratamentul acestei boli, de …
Articole din categoria: IPS Hierotheos Vlachos
Campania de vaccinare este crucială în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, a spus Arhiepiscopul Ieronim, adăugând că Biserica se va afla în prima linie când campania de vaccinare va debuta duminică.
Biserica a fost și încă este marginalizată! Oriunde poți să mergi, la magazin, la farmacie, la spital, numai la biserică nu ai voie să mergi. Sperăm să nu mai avem o astfel de situație. Biserica nu a fost pregătită să dea un răspuns celor care au emis această Ordonanță. Dar Biserica este, într-adevăr, discriminată și marginalizată. Credincioșii nu pot să-și exercite dreptul lor la religiozitate. Nu s-a mai pomenit în istorie așa ceva, o perioadă atât de lungă, chiar de Postul Mare și de Sfânta Înviere, să fie lipsiți credincioșii de ceea ce este esențial pentru ei. Puteau să steala distanță, cum a fost la început, și era o situație absolut firească.
Sinodul Bisericii Greciei a decis sâmbătă, 12 octombrie, să recunoască structura eclezială creată de Patriarhia Ecumenică în Ucraina, intitulată Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (BOAU) și condusă de Mitr. Epifanie. În ciuda pozițiilor publice ale câtorva ierarhi ai Bisericii Greciei, care au apelat la nerecunoașterea „schismaticilor”, precum și în pofida protestelor mai multor clerici și mireni, Sinodul grecesc a luat această decizie care riscă să amplifice tensiunile din Biserica Ortodoxă.
Aceasta înseamnă că această decizie este obligatorie și acest fapt se referă mai ales la cei care au semnat textul acesta. Este de la sine înțeles că de atunci și în continuare, până să se facă alt Sfânt și Mare Sinod, va trebui să se vorbească despre Biserici eterodoxe. Spre exemplu, să spună «Biserica eterodoxă a Romei», nu «Biserica Romano-Catolică», și «Confesiuni creștine» cu privire la protestanți, nu «Biserici creștine».
A fost plasată o ecleziologie neclară cu privire la caracterul eterodocșilor. În textul pe care l-am analizat, după cum a fost dezvoltat succesiv, am văzut că a fost utilizată fraza «existența ontologică a tuturor celorlalte Biserici și Confesiuni» din celălalt text, a fost convertită în «existența de facto a tuturor Bisericilor și Confesiunilor creștine», a fost remodelată în «existența istorică» și la final a ajuns la «denumirea istorică» a Bisericilor creștine eterodoxe. Aceasta arată lipsa de claritate ecleziologică mai ales când se gândește cineva că în practică «Bisericile eterodoxe» sunt luate drept Biserici de facto, care oferă Taina concretă a Botezului și creștinii eterodocși pot să se împărtășească la nevoie din Tainele creștinilor ortodocși și invers. Astfel, Biserica este concepută ca putând face uz de o «ospitalitate creștină în Taine»!!
Documentul cretan nu se rezuma nicidecum la formula respectiva. INTREG DOCUMENTUL E O PROBLEMA! Asa cum ne-am exprimat inca de la inceput, si asa cum a sesizat si delegatia romana, care, de altfel, a propus alt amendament la acea terminologie (sa intelegem de aici ca autorul critica intentia delegatiei romane?), PE LANGA ALTE AMENDAMENTE (putine fiind aprobate si inserate in text), problemele sunt mult mai numeroase. Abia in acest context – deci, iarasi, e vorba despre o situare in contextul de semnificatii, nu doar de o simpla raportare la o sintagma anume – formula discutata mai sus intregeste, ca o piesa de puzzle, un text ambiguu care legitimeaza institutii ca CMB si alte ecumenisme despre care, nu-i asa, oricata diacronie ai folosi, tot nu gasesti nimic in scrierile din vechime.
Nu uitaţi că este foarte importantă această perioadă pe care o petrecem, care vizează asimilarea şi acceptarea hotărârilor sinodului. E uşor să găteşti o mâncare, dar cel mai important lucru este cum are loc asimilarea acestei mâncări în organism. De aceea este nevoie de multă seriozitate, cumpătare, rugăciune. Eu ştiu problemele, inclusiv pe cele pe care dvs. nu le ştiţi, dar înţeleg că este nevoie de mărturisirea credinţei, de cumpătare şi rugăciune ca să nu provocăm mai multe răni în Biserică. Aţi văzut ce spune Hristos: Dacă Mă mărturiseşte cineva întru Mine înaintea oamenilor, pentru aceasta îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui. Întru El! Nu cred că e nevoie de ceva mai mult.
Graiul Ortodox: Biserica Greciei la ”Sfântul și Marele Sinod” din Creta de Mitropolitul Nafpaktosului și Sfântului Vlasie, Ierótheos Vlachos ( I ) Comunicare depusă spre studiu la Actele întrunirii plenare a Sinodului Bisericii Greciei, din 23-24 noiembrie 2016. de Mitropolitul Nafpaktosului și Sfântului …
Manastirea Paltin-Petru-Voda: Comunicat al Mănăstirii Paltin Petru-Vodă cu privire la întâlnirea cu Mitropolitul Ierotheos Vlachos COMUNICAT În ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi (15 noiembrie a.c.), o parte din soborul Mănăstirii Paltin Petru Vodă a avut duhovniceasca bucurie a unei …
Arhiepiscopia Romanului și a Bacăului: Înaltpreasfințitul Părinte Ierόtheos Vlachos a fost prezent în Eparhia Romanului și Bacăului Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Înaltpreasfințitul Părinte Ierόtheos Vlachos, Mitropolit de Nefpaktos …
Frățiile voastre aveți un Mitropolit și un Episcop foarte bun, aici, care s-a luptat și se luptă pentru credința ortodoxă, și trebuie să aveți în el o desăvârșită încredere. Pentru ca astfel de întâlniri, cum este cea de astăzi, pe seama Părintelui Sofronie și a teologiei sale, în Grecia nu au loc astfel de întâlniri de acest fel, nu-mi amintesc sa fi avut loc întâlniri de acest fel. De aceea consider că trebuie să aveți încredere în Mitropolitul frăției voastre. Si e mai de dorit, e mai bine să rămânem în Biserică cu anumite greșeli, care în mod firesc au loc, decât să ne aflam în afara ei, mărturisind, chipurile, credința Ortodoxă.
Părintele Sofronie Saharov a fost marea revelație a vieții mele. L-am trăit foarte intens în timpul Liturghiei. M-am simțit în preajma părintelui ca și cum aș fi participat la Cina cea de Taină și la rugăciunea din Ghetsimani, m-am bucurat de discuțiile teologice pe care le-am avut cu el, era un călăuzitor cu experiență în ceea ce privește rugăciunea inimii, am simțit binecuvântarea sa în timpul spovedaniilor pe care le-am făcut la el. Era un părinte mistagogic iubitor și cu discernământ și era de asemenea înaintevăzător, avea darul înaintevederii. Mi-a spus de multe ori lucruri care s-au dovedit apoi a fi adevărate.
De aceea Sfântul Ioan Gură de Aur s-a luptat pentru slava Bisericii, pentru pacea și unitatea care trebuie să existe în Biserică. Așadar, chiar dacă a trăit în vremuri grele, el a vorbit despre unitatea Bisericii. Chiar și atunci când autoritatea politică și cea bisericească l-au exilat, el a vorbit mai cu seamă despre schismele care se pot produce în Biserică. Într-una dintre scrierile sale, vorbește de faptul că dacă cineva ar produce schisma este același lucru cu a cădea în erezie. Așadar aceste două realități ‒ dacă cineva iese din Biserică prin erezie, precum și dacă ar produce o schismă ‒ sunt un lucru rău pentru Biserică, dar și pentru cel care produce aceste fapte. Într-una dintre scrierile sale vorbește despre faptul că nu trebuie să rupem Biserica pe care Hristos a unit-o prin Însuși Trupul Său.
Doxologia: Invitați de seamă din străinătate (Grecia, Marea Britanie, Franța) și din țară la a V-a ediție a Colocviului Internațional „Întâlnirea cu duhovnicul” Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași organizează în perioada 13-15 …
Astfel, textul final este diplomatic, fiind caracterizat de o ”ambiguitate creatoare”, după cum s-a scris, și conține argumente care pot fi acceptate de toate părțile, de aceea consider că displace deopotrivă ortodocșilor și eterodocșilor, este îmbibat de teologie baptismală și, indirect, dar clar, și de teoria ramurilor, după cum s-a văzut și din discuții, și de asemenea, dezbaterea s-a deplasat ușor, dar conștient, de la principiul exclusivității la principiul inclusivității. După cum se știe, în virtutea principiului exclusivității se afirmă că Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică, în timp ce, potrivit principiului inclusivității, se afirmă că există multe Biserici, în care se recunoaște ca punct de bază Botezul valid, iar Dialogurile au loc în vederea ajungerii la unitatea deplină. Adică, potrivit principiului inclusivității, hotarele canonice și sacramentale ale Bisericii nu coincid, așa cum este valabil în mod clar potrivit principiului exclusivității.
De ani de zile am încercat să atrag atenţia, discret şi din interior, asupra greşelii păstrării unui model discreţionar-ierarhic, în care până şi administrativul primează asupra dimensiunii duhovniceşti.
Mă tem că s-a ajuns la o limită pe care, din păcate, mulţi din ierarhie şi din aparatul administrativ o ignoră cu disperare. Înţeleg de ce, însă ignorarea va duce, mă tem, la dezastru.
Încercările de a pune pumnul în gură – cu felurite acuzaţii sau cu argumentări administrativ-discreţionare – celor care discută ÎN Biserică fac un singur lucru: înmulţesc numărul celor care cred că singura soluţie este despărţirea de cei care fac aceste încercări.
În ceea ce mă priveşte ştiu că, asemenea Sfântului Maxim Mărturisitorul, trebuie să stăm în Biserică şi să mărturisim de aici chiar cu preţul persecuţiei, torturii, morţii.
Dar mulţi nu înţeleg asta şi vor fi pierduţi pentru Biserică dacă lucrurile nu se vor îndrepta.
Aroganţa de a crede că poţi interzice oamenilor să îşi spună părerea despre Sinodul din Creta face doar să alimenteze argumentele extremiste.
Bucuria mea ar fi să văd episcopi care, în loc să dea interdicţii de opinie şi exprimare, ar încuraja discuţii echilibrate şi reale între susţinătorii părerilor pro şi contra, atât în domeniul ecumenismului sau anti-ecumenismului, cât şi al Sinodului din Creta, al organizării eparhiilor şi în orice alte probleme reale ale Bisericii.
Noi, desigur, cu cinstire fata de regimul ierarhic al Bisericii, cu smerenie si cuget bisericesc, avem de datoria sa venim cu pozitii teologice serioase si argumentate, care resping opiniile inselate, iar Hristos, Care este Capul Bisericii, va pastra curat Trupul Sau. De altfel, Biserica este sfintita de catre Capul ei, Hristos, iar nu de catre noi. Nu noi suntem mantuitorii Bisericii, de vreme ce Mantuitor al Bisericii este Hristos, Care s-a rastignit pentru ea, ci suntem madulare smerite ale Bisericii, care ramanem in ea ca sa ne mantuim.
Intreruperea comuniunii dintre noi trebuie sa fie ultimul lucru la care apelam, nu primul. Trebuie sa recurgem la aceasta doar dupa ce am epuizat toate caile prin care ne putem pastra unitatea. De asemenea, o astfel de masura trebuie luata printr-un Sinod al madularelor sanatoase ale Bisericilor, care sa fie recunoscut, apoi, de Trupul Bisericii.
Textul nu face parte dintr-un articol mai amplu și nu a fost publicat pe siteul Mitropoliei de Nafpaktos. El a fost redactat inițial ca o simplă relatare despre Delegația BOR, fără intenție de publicare, într-un gest de apreciere a efortului depus de aceasta. Mitropolitul Ierothei a fost de acord să se publice acest scurt text, când a aflat că există eventualitatea întreruperii pomenirii, cu care nu este de acord în condițiile date.
Pozițiile Mitropolitului de Nafpaktos față de Sinodul din Creta și de textele adoptate au fost făcute publice și sunt accesibile oricui dorește să le cunoască și să le înțeleagă. [a se vedea mai jos legaturile – nota noastra]
Pe durata sesiunilor, Patriarhul României este cel care și-a susținut opiniile având cunoaștere teologică, experiența de la Dialogurile [ecumenice] și determinare. În anumite cazuri a fost foarte stăruitor și a avut o contribuție importantă în formularea art. 21 al documentului ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul. De asemenea, de multe ori și-a exprimat opinia de a nu se finaliza discuția și de a nu se semna textul acesta, ci de a fi lăsat deschis pentru următorul Sfânt și Mare Sinod. Într-un caz și-a exprimat cu intensitate nemulțumirea și a spus că simte că au loc constrângeri.
Participarea Bisericii Ortodoxe in Consiliul Mondial al Bisericilor, ca membru si nu ca observator, este o cauza de ingrijorare. Pentru ca nu imi pot imagina pe Sfantul Atanasie cel Mare si Sfantul Vasile cel Mare luand parte la un consiliul al arienilor, eunomienilor sau macedonienilor din vremea lor. Nici nu imi pot imagina pe Sfantul Grigorie Palama alaturandu-se unui consiliu din care facea parte Varlaam, Achindin, Gregoras si sustinatorii lor pentru a aborda diferite probleme sociale ale vremii lor.
Conform Patriarhului Ecumenic, discutiile legate de aceste texte nu au fost finalizate. Va fi trimisa o enciclica fiecarei Biserici, incurajand fiecare biserica sa se adune si sa discute aceste subiecte. Astfel, aceste subiecte vor continua sa fie discutate pentru a fi relevata constiinta Bisericii. Acest lucru va permite Bisericii ca intreg sa se exprime asupra modului in care priveste Sinodul.
Vladica a mai relatat ca ierarhia greaca a fost criticata aspru la Sinod pentru pozitia sa. Probabil presiunile psihologice au contribuit la formularea de compromis care a fost, in cele din urma, acceptata. ”Eu insumi m-am confruntat cu presiuni serioase si comportament abuziv din partea ierarhilor. Conform informatiilor mele, si alti membri ai Bisericii Greciei au suferit aceeasi presiune”, a spus Mitropolitul Hierotheos.
În cele din urmă o altă concluzie tristă este legata de ceea ce a declarat caustic Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la sfârșitul lucrarilor. Printre altele, el a proclamat că “Patriarhia Ecumenică a facut pionierat in cadrul miscarilor ecumenice.” De asemenea, el s-a referit la Enciclica pan-eretica din 1920 , „care este caracterizat de mulți ca fondatoarea statutului pentru CMB” și că ” Patriarhia Ecumenică a fost unul dintre membrii fondatori ai CMB la Amsterdam … “.
UPDATE: Basilica: Sinodalii discută despre Diaspora Ortodoxă. Documentele finale vor fi eliberate de Secretariat după introducerea modificărilor În această dimineață, 21 iunie 2016, Sfântul și Marele Sinod a aprobat, cu amendamente, primul document presinodal din cele de pe ordinea de …
Se intenţionează să fie un Sinod panortodox al Bisericilor Ortodoxe dar s-a făcut destul de puţin efort ca să se implice toate Bisericile ortodoxe în materialele pregătitoare. Ele provin, în mare, de la Patriarhul Ecumenic. Faptul că Patriarhul Ecumenic îl convoacă mi se pare un lucru bun şi admirabil, dar etapele pregătitoare nu ar trebui să-i aparţină, ar trebui să fie mai largi decât atât. Sunt destul de puţine dovezi că această lărgime există.
Se pare că prin acest Sinod se urmărește inițierea unei noi epoci bisericești, a apostazierii de la teologia și mărturisirea Sinoadelor ecumenice și panortodoxe, de la cele dinainte de Sinodul al VII-lea și cele de după acesta. Astfel ne vom trezi cu un gol de memorie, un alzheimer duhovnicesc în Biserica Ortodoxă. Nu se explică altfel unele puncte ale textelor care au fost pregătite, precum și analizele explicative ale susținătorilor lor. Se pare că este o imitație/copie de proastă calitate a Conciliului Vatican II. Sfântul și Marele Sinod ca idee, a început odată cu încercarea de convocare a Conciliului Vatican II. Și așa cum Vatican II a dezvoltat o nouă ecleziologie, care a trecut de la ideea exclusivității la teologia includerii, sau la teologia baptismală, într-un mod analog unele puncte din textele care s-au pregătit pentru Sfântul și Marele Sinod amintesc de o nouă eclesiologie și în Biserica Ortodoxă, în măsura în care se recunosc Taine și în afara Bisericii Ortodoxe.
Remarcam faptul ca, daca la greci se discuta in Simpozioane asumate de mai multe mitropolii despre Sinodul Panortodox, daca la rusi exista tot felul de luari de pozitie si raspunruri, la noi pare ca e liniste si buna pace. Lucru care, in sine, nu ar fi rau, daca nu ar fi vorba despre trista “strategie” a batistei pe tambal sau a ignorarii cu superbie a riscurilor legate de consecintele deciziilor de la Sinodul Panortodox din iunie. Trebuie sa fie foarte clar ca, daca va exista o contra-reactie puternica la respectivele decizii, daca vor exista ruperi ale comuniunii ale unor diferite mitropolii si diferiti episcopi care nu vor accepta deciziile Sinodului Panortodox, cu siguranta acestea se vor repercuta si in BOR.
Iată, mai jos, ceea ce avem în vedere. Întreg documentul acesta dă impresia unei utilizări nejustificate a terminologiei ecumenice, care vine în contradicție cu teologia ortodoxă tradițională și limbajul Sfinților Părinți. Uneori, sunt folosite expresii cu dublu sens, care nu sunt menite să clarifice conceptele, asemenea Sinoadelor Ecumenice, ci să le ascundă și să le erodeze în mod conștient. Există chiar unele formulări evident neortodoxe. Cităm exemple concrete.
Cuvantul Arhiepiscopului, ca “dusmanii nostril nu mai sunt acolo departe ci sunt inauntru zidurilor noastre. O vedem, o simtim”, se referea la ora de religie si exprima parerea ca in Elada si in Europa exista oameni care “profita de situatia noastra economica slabita” si “in contextul reglementării relațiilor noastre economice”, urmaresc “prin toate mijloacele alterarea societatii noastre elene, începând cu școala.” Aceasta este o realitate pe care o vedem mereu in jurul nostru. Simtim, adica, o incercare de desprindere de traditie si de alterare a vietii noastre culturale care incepe de la ideologii care exprima curente occidentale.
Acest lucru este deosebit de important, deoarece într-un loc se specifica: „Biserica Ortodoxă consideră de condamnat orice încercare de a diviza unitatea Bisericii din partea unor persoane sau grupuri, sub pretextul unei pretinse apărări a Ortodoxiei pure” (Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine, paragraful 22). Cu alte cuvinte, în cazul în care decretele adoptate de către Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, ignorându-i pe ierarhi, călugării și teologi, vin în contradicție cu viziunea patristică, aceștia vor fi considerați răspunzători, judecați și condamnați, în cazul în care ar refuza să le pună în aplicare?
Pemptousia: Mesajul Mitropolitului Ierotei Vlachos la praznicul Naşterii Domnului “[…] Cuvântul lui Dumnezeu a luat trup omenesc, fără să înceteze să fie Dumnezeu, şi a vorbit, a învăţat, a făcut minuni, s-a răstignit, a înviat, s-a înălţat la cer şi …
Pemptousia/ Înaltpreasfinţitul Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie: Câteva gânduri despre Sinaxa Întâi-stătătorilor Bisericilor Ortodoxe În perioada 6-9 martie a.c. a avut loc la Constantinopol Sinaxa Întâi-stătătorilor Bisericilor Ortodoxe, care a fost urmată de dumnezeiasca Liturghie praznicală din Duminica …
Graiul Ortodox: Sinodul al VIII-lea Ecumenic condamnă ereziile papiste (Mitropolitul Ierotheos Vlahos) Sinodul din 879-880 d.Hr. de la Constantinopol, care a avut loc pe când Patriarh al Constantinopolului era Sfântul Fotie cel Mare – această mare personalitate patristică –, a prezentat din …