Studii: JOCURILE VIDEO SI DESENELE ANIMATE ne transforma copiii in AGENTI AI VIOLENTEI/ Un nou fenomen in Marea Britanie: RETARD INFANTIL NECAUZAT DE PROBLEME MEDICALE (video)

30-04-2014 7 minute Sublinieri

child-watching-violent-cartoon

O echipă de cercetători de la Iowa State University au realizat un studiu pe un eşantion de 3.000 de băieţi şi fete, timp de trei ani, urmărind cât timp petrec aceştia la jocurile pe computer, gradul de violenţă al jocurilor practicate, precum şi schimbările comportamentale pe care acestea le-au cauzat.

„Copiii, care în mod repetat joacă pe calculator jocuri violente, acţionează în viaţa reală în modul în care li se prezintă pe ecran”, concluzionează studiul. Cercetătorii au descoperit că, în timp, copiii încep să gândească tot mai agresiv şi îşi pierd sensibilitatea la violenţă.

Studiul arată, de asemenea, că în momentul în care sunt provocaţi acasă sau la şcoală, aceşti copii vor reacţiona într-o manieră similară cu cea practicată în jocuri.

Deşi băieţii au declarat că petrec mai mult timp decât fetele, jucând astfel de jocuri, efectele înregistrate s-au dovedit a fi identice la ambele grupe.

Douglas Gentile, autorul principal al acestui studiu, a concluzionat:

„Dacă practici ceva frecvent, îţi rămâne această informaţie sedimentată în minte. Faptul că nu ai mai cântat la pian ani de zile, nu te împiedică să te aşezi din nou la pian şi să cânţi ceva”.

„Acelaşi lucru se întâmplă şi cu jocurile violente”, adăugă Douglas Gentile, “Ele te îndeamnă să devii vigilent cu cei din jur, privindu-i ca pe eventuali duşmani, îţi induc ideea că este acceptabil să răspunzi agresiv la o provocare şi determină desensibilizarea copilului la consecinţele violenţei”. Şi toate acestea se produc printr-o practică frecvenţă a jocului, care are rolul de a sedimenta aceste idei.

Craig Anderson, co-autorul acestui raport, explică: „Jocurile video agresive reprezintă un model pentru agresiunea fizică”. El spune că aceste jocuri “îşi răsplătesc jucătorii atât pentru gradul de alertă în care se află faţă de intenţiile ostile, cât şi pentru utilizarea comportamentului agresiv în rezolvarea conflictelor”.

„Practicarea unui asemenea comportament agresiv în timpul jocului, dezvoltă abilitatea jucătorilor de a gândi agresiv, sporind agresivitatea lor în viaţa reală”, a continuat el.

Un studiu anterior, realizat de aceeaşi echipă, a constatat că şi jocurile pe calculator, filmele sau programele TV cu conţinut pozitiv, influenţează comportamentul, dar de această dată în mod pozitiv”.

Un comunicat de presă de la Iowa State University a concluzionat: “În combinaţie, aceste studii evidenţiază faptul că, în funcţie de conţinutul jocurilor video pe care tinerii le practică – prosocial sau antisocial, li se formează şi caracterul ce le va determina comportamentul în viaţa reală.

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Traducere: Elena Jurcă

Copiii au adesea probleme de comportament care, dacă nu sunt gestionate cum trebuie de adulţi, se pot acutiza şi devin mult mai greu de îndepărtat. Îngrijorător este că agresivitatea apare la vârste foarte fragede când cei mici încep să imite ceea ce văd. Orice părinte ar trebui să ştie că desenele animate cu roboţi şi monştri înarmaţi pun o amprentă puternică pe dezvoltarea psihică a copiilor şi pot duce până la adevărate tragedii.

Copiii învaţă prin imitaţie. Învăţarea prin model este genul de învăţare cel mai frecvent întâlnită la pitici. Genul de informaţie la care este expus copilul este relevantă pentru că, în prima fază, el o ia complet brută. Nu o poate distinge, nu o retuşează, n-o modifică, o ia aşa.

De-a lungul timpul, câteva cazuri au îngrozit opinia publică trăgând un puternic semnal de alarma asupra agresivităţii excesive pe care desenele animate o promovează.

În august 2008, un copil de numai opt ani din Bacău a murit după ce s-a spânzurat din greşeală. Băieţelul încerca să îl imite pe eroul său preferat de desene animate, Spiderman, însă funia i s-a înfăşurat în jurul gâtului, lăsându-l fără aer.

În septembrie 2007, o fată de 14 ani din Timiş s-a spânzurat în podul casei în care locuia, crezând că va fi salvată de un cal alb, zburător. Fata ar fi vrut astfel să imite un personaj din desenul animat pe care îl urmărea.

Şi în afara graniţelor au fost înregistrate cazuri cutremurătoare. Spre exemplu, în Marea Britanie, un copil de nici 2 ani, fascinat de personajul Buzz Lightyear din “Toy Story”, s-a aruncat pe fereastră de la etajul unual clădirii în care locuia, aflată la o înălţime de 6 metri, fiind sigur că poate zbura precum personajul său preferat.

Tot în Marea Britanie, în 2008, o fetiţă de patru ani s-a spânzurat după ce a încercat să copieze o figură din desenele animate preferate. Micuta Paige urmărise o scenă în care un personaj înota cu o franghie în jurul gâtului.

“Desenele animate induc o agresivitate copilului. Ei la vârsta asta trăiesc în lumea desenului, a basmului şi atunci preiau modele de acolo. Am văzut în comportamentul lor ce se întâmpla şi noi rugăm părinţii să vegheze asupra copiilor, să le selecteze programul, să urmărească ce desene văd ei la televizor. Dacă zi de zi un copil este lăsat să vadă ore în şir desene animate cu persoanaje hidoase, DeseneAnimate1agresive, imaginile ramân stocate în creierul copilului şi nu ştii în ce moment al vieţii lui răbufnesc aceste lucruri. Avem copii care, văzând acasă aceste desene, au tendinţa de a-şi bate colegii”, a declarat pentru RomaniaTV.net Luci Petcu, educatoare la o grădiniţă din Ploieşti.

De asemenea, cadrul didactic mărturiseşte că a avut parte şi de incidente neplăcute cu cei mici. “Am avut un copil care la 4 ani când a fost adus la grădiniţă trăia în lumea desenelor animate. La un moment dat a luat un scaun şi a vrut să lovească un coleg în cap pentru că aşa văzuse în desene”, mai spune educatoarea.

Părinţii trebuie să pună limite

Studiile arată că în momentul în care un copil este expus unui desen în care lucrurile se întâmplă foarte repede, în care există multe acţiuni, copilul este hiperstimulat. Atenţia lui este foarte stimulată şi el este pus în alertă. El se aşteaptă ca în viaţa lui de zi cu zi lucrurile să se întâmple la fel. El se agită pentru că el crede că realitatea din jurul lui se va schimba. Pentru asta, copilul este pedepsit, primeşte tot felul de reproşuri, de reguli.

Psihologul Alina Plăişeanu spune că este indicat ca părintele să-i selecteze copilului programele de desene animate. Părintele este cel care hotăreşte unde este limita.

“Eu le spun părinţilor să pună limite, să stabilească foarte clar cât au voie, când au voie, ce au voie să facă copiii lor. Să explice copiilor de ce şi să existe întotdeauna o consecinţă pozitivă a respectării regulilor. Copiii mici chiar dacă nu înţeleg intelectual tot ceea ce li se explică, ei înţeleg starea pe care părintele o transmite. Depinde foarte mult ce i se explică. Chiar dacă cel mic se uită la un moment dat, inevitabil, la desene animate agresive este important ca un părinte să fie acolo şi după să îi explice şi să-l ajute să-şi consume energia, a declarat psihologul pentru RomaniaTV.net.

Părinţii cred că desenele animate şi cărţile pentru copii îi ajută pe cei mici să se dezvolte şi să înveţe. Psihologii le atrag însă atenţia că este foarte important ce fel de desene vede copilul, pentru că unele le pot face chiar rău, influenţând negativ procesul de învăţare.

“Părinţii se gândesc că şi copiilor le plac acele desene şi cred că fac bine. Ei vor să faca o bucurie copiilor. Viaţa nu o să fie presărată numai de lucruri bune. Este în regulă ca cel mic să mai şi plângă. Frustrarea face parte din viaţă şi se va mai întâlni cu ea de nenumărate ori. Tu trebuie să stai cu el până se linişteşte, nu trebuie să cedezi în faţa lui. Problema este că părinţilor le este greu să facă faţă supărării sau cerinţelor copiilor. Li se pare straniu că cel mic este trist. Greşit, este în regulă. Copilul poate avea parte şi de tristeţe”, a completat Alina Plăişeanu.

Mii de scene de violenţă pe canalele de desene animate

Consiliul Naţional al Audiovizualului a făcut un studiu în 2006 privindviolenţa în desenele animate şi a constatat că în doua săptămâni pe Cartoon Network, Jetix si Minimax s-au inregistrat 7.581 de scene de violenta, dintre care 4.908 de scene de violenta fizica (65%) si 2673 de scene de violenta verbala (35%).

La nivelul canalelor analizate scenele de violenta s-au distribuit astfel:

  • 3.285 de scene de violenta (43%) la Cartoon Network
  • 2.130 de scene de violenta (28%) la Jetix
  • 2.166 de scene de violenta (29%) la Minimax.

In ceea ce priveste violenta fizica, aceasta s-a regasit in:

  • 2.031 de scene de violenta fizica (41%) la Cartoon Network
  • 1.235 de scene de violenta fizica (26%) la Jetix
  • 1.642 de scene de violenta fizica (33%) la Minimax.

Violenta verbala a insumat:

  • 1.254 de scene de violenta verbala (47%) la Cartoon Network
  • 895 de scene de violenta verbala (33%) la Jetix
  • 524 de scene de violenta verbala (20%) la Minimax

Din totalul scenelor de violenta fizica înregistrat în perioada prezentei analize, formele de manifestare cele mai frecventa au fost: loviturile, exploziile, bataile si accidentele. Cartoon Network a excelat prin lovituri, explozii, rănire cu obiecte, bătăi; la Jetix au abundat exploziile, loviturile si bataile, iar la Minimax s-a inregistrat cel mai mare numar de accidente.

Violenta verbala a fost reprezentata, in primul rând de manifestari verbale stridente (ridicare de ton, tipete), injurii si expresii de argou. La Cartoon Network cea mai mare frecventa au avut-o injuriile, expresiile de argou dar si stridentele verbale sonore; acestea din urma au atins cotele cele mai inalte la Jetix (532 de scene cu ridicare de ton, tipete). La Minimax s-au regasit in proportii semnificative pe lânga expresiile de argou, si stridentele verbale sonore.

Potrivit CNA, dintre canalele analizate, Cartoon Network prezinta un număr mai mare de scene de violenta decât celelalte doua canale, atât ca violenta fizica, dar si ca violenta verbala.

In privinta canalelor Jetix si Minimax datele indica, pentru perioada de analiza un volum mai mare de violenta verbala la Jetix, in timp ce la Minimax predomina violenta fizica.

Copiii dorm în medie cu şapte minute mai puţin pentru fiecare oră de privit la televizor, cei mai expuşi la acest fenomen fiind băieţii, au constatat cercetătorii americani.

child-watching-television-silhouetteCercetătorii de la spitalul de pediatrie MassGeneral Hospital for Children şi de la Şcoala de sănătate publică de la Harvard au studiat peste 1.800 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 8 ani, descoperind că acei copii care aveau televizor în dormitor dormeau mai puţin decât ceilalţi, informează dailymail.co.uk.

Participanţii la studiu – atât copiii, cât şi mamele acestora – au fost integraţi în Project Viva, o cercetare pe termen lung a efectelor asupra sănătăţii cauzate de o serie de factori, în timpul sarcinii şi după naştere.

Studiul a analizat informaţiile raportate de mame ai căror copii aveau 6 luni în momentul începerii studiului, o dată pe an, până când aceştia au împlinit vârsta de 7 ani.

Informaţiile cuprindeau detalii despre timpul petrecut de copii într-o cameră în care televizorul era pornit şi despre timpul petrecut de copiii mai mari în faţa televizorului. De asemenea, studiul prezenta informaţii despre copiii cu vârsta mai ales între 4 şi 7 ani, care dormeau într-o cameră cu televizor, şi despre orele de somn zilnice ale acestora. Studiul oamenilor de ştiinţă ame­ricani este primul care a cercetat efectele prezenţei televizorului în dormitorul copiilor pentru o perioadă lungă de timp.

Autorii studiului au observat că rezultatele acestuia sprijină alte studii anterioare, care au descoperit că atât privitul la televizor, cât şi prezenţa acestuia în dormitorul copiilor reduc timpul de somn total.

Cercetătorii americani au afirmat că reducerea timpului de somn total are efecte negative asupra stării de sănătate fizice şi mentale a copiilor. 

Un nou fenomen ia amploare în Marea Britanie. Jurnaliştii de la Sky News au scos la iveală faptul că sute de elevi, chiar şi cei aflaţi la vârsta adolescenţei, sunt incapabili să folosească toaleta sau să mănânce cu ajutorul furculiţei şi cuţitului. Mai mult, potrivit Sky News, au fost raportate cazuri de elevi, care nu au niciun fel de problemă medicală, dar care poartă scutece la ore, chiar şi după vârsta de 5 ani.

Sky News a delegat Fundaţia Naţionala pentru Cercetare în Educaţie sa intervieveze directori de şcoli, învăţători şi profesori despre experienţele acestora cu elevii care vin la ore purtând scutece.

Astfel, aproape 1 din 10 directori de şcoală întrebaţi a răspuns că în ultimul an cel puţin un copil cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani a mers la şcoală purtând scutece. Asta înseamnă 5% dintre cei care au participat la sondaj.

Mai mult, 1 din 20 de directori susţine că în 2013, cel puţin un copil cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani a purtat scutece la şcoală.

La sondaj au participat 602 profesori de şcoală primara şi 561 de profesori de şcoala generală. Experţii susţin că nu numai elevii din medii defavorizate ajung în această situaţie, dar şi copiii care provin din familii în care ambii părinţi lucrează foarte mult şi nu au timp să se ocupe de aceste probleme.

“Vedem din ce în ce mai mulţi copii care vin purtând scutece la şcoală. Aflăm că din ce în ce mai mulţi copii au probleme cu mersul la toaletă, chiar şi la vârste mai înaintate. Este o situaţie cât se poate de serioasă”, a declarat Anne-Marie Middleton, director şef adjunct la o şcoală din Dover.

Femeia susţine că foarte mulţi copii sunt prea jenaţi să recunoască faptul că poartă scutece. Mai mult, Middleton a spus că a fost martoră chiar şi la cazuri în care adolescenţi de 14 sau 15 ani, făra probleme medicale, n-au putu folosi toaleta, cuţitul şi furculiţa.

“Este o situaţie incredibilă. Sunt copii cărora le lipseşte 25% din educaţie”, a spus Janet Marsh, şefa unui program de educare a copiilor.

*


Categorii

1. DIVERSE, Educatie, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “Studii: JOCURILE VIDEO SI DESENELE ANIMATE ne transforma copiii in AGENTI AI VIOLENTEI/ Un nou fenomen in Marea Britanie: RETARD INFANTIL NECAUZAT DE PROBLEME MEDICALE (video)

  1. Eu sunt de parere ca nu numai jocurile video si desenele violente determina un comportament mai agresiv al celor mici, ci chiar desenele animate in care scenele se petrec cu repeziciune si care aduc o cantitate foarte mare de informatii ce trebuiesc prelucrate de creier, care, obisnuindu-se asa, va face ca si copilul sa fie mult mai agitat sau sa se plictiseasca in cotidian, nemaiavand rabdare sa faca ceva de durata sau pana la capat. Pe de alta parte, la gradinita sau la scoala (dar nu numai) copiii se molipsesc unii de la altii si se pare ca mai repede se invata prostiile. Asadar intreg mediul este viciat si se prefigureaza o noua lume…

  2. Pingback: DEZECHILIBRUL HORMONAL: noua amenintare globala/ EROIZAREA TICALOSILOR IN PRODUCTIILE DE FILM SI TV/ Epidemie de DIVORTURI provocate de emigratie in Romania profunda/ DATELE BIOMETRICE – “cele mai sigure” pentru plăți financiare/ NSA a
  3. Pingback: COPIII SI CALCULATORUL – intre necesitate, distractie si DROG PERICULOS -
  4. Pingback: Pe ce da banii Ministerul Educatiei: JOCURI VIDEO EXPERIMENTALE PENTRU “TRATAREA” PREVENTIVA A DEPRESIEI LA COPII! Clujul – capitala psihologiei cu staif? Concluzia “profilului psihologic” al poporului roman: TREBUIE UN ̶
  5. Pingback: ROMÂNIA FĂRĂ ROMÂNI: suntem a doua tara a lumii ca nivel de scadere a populatiei!/ PESTE 200 DE PRUNCI NENASCUTI UCISI IN FIECARE ZI IN 2014/ O alta TRAGEDIE sau o alta CRIMA: Zeci de mii de copii români sunt abandonati in anii formarii lor de parint
  6. Pingback: CE JUCARII, JOCURI sau PAPUSI CUMPARAM COPIILOR? Cum si in ce scop se creeaza la copii ATRACTIA PENTRU URAT SI MONSTRUOS si cum sunt invatate fetitele sa se identifice cu femeile “usoare” (efectul “BARBIE”)? | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: ROMÂNIA FĂRĂ ROMÂNI: suntem a doua tara a lumii ca nivel de scadere a populatiei!/ PESTE 200 DE PRUNCI NENASCUTI UCISI IN FIECARE ZI IN 2014/ O alta TRAGEDIE sau CRIMA: Zeci de mii de copii români sunt abandonati in anii formarii lor de parintii lor
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare